Connect with us

Exclusiv

Cursuri de integritate cu acces gratuit la SPA, plătite boierește de administrația Decebal Făgădău

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

De mai bine de doi ani, nu prea se mișcă mare lucru în Constanța. Cea mai mare lucrare de infrastructură nu e deloc mare, fiind o banală reparație a podului de la butelii. Atât putem, deocamdată. Deși se vede cu ochiul liber că nici asta nu putem, de vreme ce lucrarea bate pasul pe loc. Ar mai fi, totuși, câteva asfaltări și peticiri de drumuri, realizate în monopol de societatea municipalității, Confort Urban. O privire în lista de licitații a Primăriei Constanța arată că aprecierea exprimată mai sus nu este deloc o exagerare. Procedurile durează cu lunile, ca nicăieri în altă parte. Iar obiectul acestora vizează de cele mai multe ori studii de teren și evaluări de imobile pentru retrocedări, pentru inventarieri sau, în cel mai bun caz, pentru viitoare proiecte de anvelopare. Pe de altă parte, nici măcar la achiziții directe, unde nu sunt termene și selecții competitive, nu se întâmplă mare lucru. Ca dovadă, vă propunem o radiografie completă. Luând la mână atribuie cu atribuire, am constatat – așa cum vom arăta mai jos – că au fost câteva achiziții bune și necesare. În rest, plimbări cu duiumul, bilete de avion, sejururi prin străinătăți, cazări și cursuri de integritate sau de modificare a contractelor de achiziție publică, alea de cam lipsesc din peisaj, pe la Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Bucovina sau Băile Felix.

Nu vorbim de bani mulți în aceste achiziții de cursuri de formare profesională și sejururi educative, dar ponderea lor cantitativă este de-a dreptul impresionantă. De asemenea, nu ne-am propus să deslușim nevoile reale care au stat la baza acestor achiziții. Plecăm de la prezumția că erau necesare. Însă necesități sunt multe, iar faptul că tocmai acestea au fost tratate cu predilecție trădează interesul prea limitat pentru problemele reale, lipsa de viziune și o oboseală instaurată cam prea devreme.

CAZARE GRATUITĂ PENTRU ÎNSOȚITOR ȘI COPII, ACCES NELIMITAT LA PISCINĂ ȘI SPA

Începem trecerea în revistă a acestor isprăvi cu luna august 2016. Un soare torid ardea meleagurile dobrogene. Mânată de nevoile curente, Primăria Constanța a efectuat 14 achiziții directe de bunuri și servicii. Doar 14. Municipalitatea a cumpărat atunci un terminal video pentru recepționarea situației meteo, o ștampilă, o consultanță destul de piperată pentru problema romilor, servicii de întreținere a ascensoarelor de la parcarea Spitalului Județean și servicii de medicina muncii.

În plus, au mai fost 9 achiziții, în care erau incluse cursuri de formare profesională și servicii de cazare. 20 de angajați au fost școliți de Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din Constanța în cadrul cursului ”Expert în achiziții publice”, în schimbul sumei de 14.980 de lei. Apoi, Primăria a mai plătit 10.200 de lei ca să trimită trei persoane la un curs de contabilitate, plus servicii de cazare la Hotel Best Western Bucovina. Un alt angajat a plecat la un curs de obligații legale în materia evidenței persoanelor și actelor de stare civilă, în valoare de 880 de lei, plus servicii de cazare pentru perioada 22 august – 27 august 2016, în valoare de 1880 de lei.

Nu știm locația cursului și a cazării, deoarece Primăria nu și-a făcut un scop din a menționa aceste informații în anunțul de atribuire publicat în SEAP. Însă, în mod cert, știm că oferta cumpărată de la Formatica SRL București includea 6 nopți de cazare pentru cursant, cazare gratuită pentru un însoțitor adult și pentru copiii sub 12 ani, mic dejun pentru două persoane și copiii sub 12 ani, o cină festivă și acces gratuit la piscină și SPA. În sfârșit, au mai fost cumpărate alte două cursuri de evidența populației, fără cazare, un curs de Achiziții Publice pentru 6 persoane și un curs de resurse umane pentru 3 persoane.

PE VALEA PRAHOVEI ȘI-N BUCOVINA

În septembrie 2016, au fost 18 achiziții publice directe. Primăria a cumpărat atunci servicii de dirigenție pentru pasajul Cumpenei și pentru asfaltarea unor străzi, un studiu de teren la Muzeul de Artă, o expertiză pentru supraînălțarea sălii de tenis a liceului sportiv, servicii de asigurare a funcționării sistemului bike-sharing și cartele de acces pentru același sistem. Alte 12 achiziții se refereau la cursuri sau cazarea angajaților trimiși la instruire, de data aceasta la Hotel Bulevard din Predeal, la Complexul Turistic Bucovina și la Hotelul Stăvilar din Sinaia.

Octombrie 2016: 10 achiziții directe, niciun curs.

Noiembrie 2016: 36 de achiziții directe, 5 cursuri de formare profesională și 5 pachete de cazare și masă. Instruirea s-a făcut pe următoarele teme: scrierea proiectelor cu finanțare europeană, medierea și gestionarea conflictelor, modificări legislative, securitatea datelor, urbanism. Toate acestea au fost însoțite de servicii de cazare. Două dintre hotelurile plătite au fost Bulevard din Predeal și Mara din Sinaia. Celelalte destinații de cazare nu au fost menționate în anunțurile publicate în SEAP. În total, Primăria a plătit 30 de nopți de cazare, împărțite în sejururi de la două până la 7 nopți. De aceste servicii au beneficiat 8 angajați.

Decembrie 2016: 10 achiziții directe. Antivirus, motopompe, 300 de exemplare dintr-o monografie fotografică a orașului și portului, flori și alte bunuri și servicii. Niciun curs, nicio cazare!

Ianuarie 2017: 5 achiziții directe. Ferestre termopan de la Mobitom, steaguri, flori, telefonie fixă și încărcarea extinctoarelor. Niciun curs, nicio cazare.

RĂSĂUȚEANU, 17 ZILE LA TOKYO, BEIJING ȘI SEUL. FĂGĂDĂU – DISCURSURI LA VIENA DESPRE DEZVOLTAREA NEREPERATĂ

Februarie 2017: 12 achiziții directe. O ștampilă, 289 de lalele, o consultanță, birotică și alte fleacuri. În plus, bilete de avion pe ruta București-Tokyo-Seul – Beijing – București, servicii de cazare hotelieră pe aceeași rută și alte bilete de avion pe ruta București-Viena și retur. În primul caz, vorbim de o deplasare de 17 zile a viceprimarului Costin Răsăuțeanu la o vizită de lucru organizată de Asociația Municipiilor din România, condusă de PSD-istul Robert Negoiță, în Japonia, Coreea de Sud și China. În al doilea, vorbim de o deplasare a primarului Decebal Făgădău la un simpozion de la Viena, organizat de Banca Mondială. Primarul Constanței avea să repete vizita în luna februarie a.c., menționând pe pagia sa de Facebook faptul că  a ținut o alocuțiune despre dezvoltarea economică a municipiului Constanța, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea sustenabilă a turismului. Gurile rele spun că a fost un discurs pe cinste, dar total rupt de realitate.

FĂGĂDĂU ÎNVAȚĂ MEREU, DIN DEPLASĂRI EXTERNE ȘI OPINII JURIDICE CAM NEFIREȘTI DE SCUMPE

Martie 2017: 18 achiziții directe. Cele mai importante, în ordinea sumelor: alimentarea cu energie electrică a liceului Emil Palade, în valoare de 186.300 de lei, servicii de pază, în valoare de 126.050 de lei, montat ouăle luminoase de Paști, în valoare de 102.984 de lei, servicii de evaluare a unor bunuri imobile, în valoare de 79.500 de lei, întreținerea sistemului informatic financiar-contabil, în valoare de 43.750 de lei, achiziția unor opinii juridice de la avocata Dana Tofan, în valoare de 28.000 de lei.

În plus, bilete tur-retur, cazare și transfer, pe ruta București-Cracovia și București – Oslo. Deplasarea la Cracovia a făcut-o chiar Decebal Făgădău, pentru a participa la un simpozion. Au fost două zile, în care s-a discutat despre administrație locală, alternativa primar – manager, dezvoltarea sustenabilă etc. ”Ca în orice altă meserie, funcția de primar te obligă să înveți în permanență”, a declarat Decebal Făgădău pentru o publicație locală, la întoarcerea din delegație. Pentru deplasarea la Oslo au fost însărcinați trei funcționari care se ocupă cu accesarea fondurilor europene. Interesul Constanței ar fi acela de a obține o finanțare norvegiană pentru anveloparea Spitalului Municipal. Fără banii lor nu ne descurcăm. Bugetul e mic, polistirenul e scump.

FIRME DE CASĂ ȘI PLATITUDINI PROGRESISTE DESPRE CIRCULAȚIA CU BICICLETA

Aprilie 2017: 19 achiziții directe. Cele mai importante: punerea în funcțiune a unor fântâni arteziene, pentru 118.333,20 de lei, rețea wireless în Parcul Tăbăcărie, pentru 105.100 de lei, ”Conștientizarea populației cu privire la prevederile legale în vigoare vizând spațiile verzi publice” – în valoare de 66.000 de lei, flori anuale de la Pomacost de 55.720 de lei și bianuale de 8.400 de lei, întreținerea parcării supraetajate din Mamaia de către cunoscuta firma de casă Herarconi SRL, pentru suma de 59.389,82 de lei.

În plus, au fost achiziționate bilete de avion, cazare și transfer pe ruta București-Budapesta. În mod concret, nu am găsit informații despre această deplasare. Însă, relevant este faptul că Municipiul Constanța este partener cu municipalitatea din Budapesta și alte 40 de orașe europene, într-un proiect care își propune să schimbe modul de gândire cu privire la promovarea transportului nemotorizat (cu trotineta, bicicleta și rolele), ca măsură de decongestionare a traficului. Desigur, ați recunoscut preocupările municipalității noastre, de a participa la astfel de platitudini progresiste, în loc să caute bani să construiască pasaje subterane sau supraterane în cele mai nenorocite intersecții din oraș.

CU NOPȚILE PRIN BUCUREȘTI

Mai 2017: 24 de achiziții directe. Fără cursuri, fără deplasări, fără cazări. Mulți trandafiri roșii, abonament la spălatul mașinilor de 50.288,12 lei, întreținerea unor panouri cu LED din Mamaia, de 56.345 de lei, materiale de curățenie de 44.429,82 de lei și reparații la stațiile vandalizate ale sistemului bike-sharing, de 34.316,30 de lei. Încă o dovadă că treaba cu bicicletele nu e bine primită și nu decongestionează traficul!

Așa arată o stație din sistemul bike-sharing

Iunie 2017: 20 de achiziții directe. Un lift pentru Căminul de bătrâni, o reparație la balustradele de la Cazino, zona Comandament, produse de protocol și alte bunuri și servicii. În plus: bilete de avion, cazare și transfer la Bruxelles, pentru patru persoane, la Londra, Cluj și București. O noapte de cazare la Hotelul Capitol din București. Un curs de instruire în domeniul armelor și munițiilor, pentru nouă persoane. Fără deplasare. Fără cazare.

Iulie 2017: 14 achiziții directe. Cele mai importante: închirierea a 25 de autoturisme pe 3 luni, reparații la o autoutilitară, 276 de trandafiri roșii. În plus: o cazare de două nopți, pentru perioada 4-6 iulie 2017, la hotelul Best Western Briston 3* din București.

CURSURI LA GREU LA HOTELURI CU SPA. O VIZITĂ, ÎN TREI, LA TRIESTE

August 2017: 25 de achiziții directe. Aer condiționat și materiale de construcții de la Brick, atribuirea serviciului de evaluare a mașinilor fără stăpân, flori, materiale promoționale și alte fleacuri. În plus, au mai fost zece achiziții distincte de cursuri, cazări și bilete de avion. Primăria a trimis 12 angajați, în două serii de câte 6, la cursul ”Program de formare profesională – legislație specifică, proprietăți, cadastru, registru agricol”, organizat de Dast System SRL. Cursul în sine a costat 11.760 de lei. Prima serie a plecat în perioada 3 septembrie – 10 septembrie 2017, iar a doua serie, în perioada 17 septembrie – 24 septembrie 2017. Separat, autoritatea a cumpărat 12 pachete de cazare, în valoare totală de 29.400 de lei, de la Global Campus SRL-D, pentru localitatea Corlata, Comoara Bucovinei.

Un alt angajat al Primăriei a fost trimis la un curs de administrație publică în spațiu european, organizat de Fundația Centrul de Formare APSAP. Cursul a costat 823,53 de lei, iar cazarea de șapte nopți, la hotelul President din Băile Felix, a costat 2.284,40 de lei. Alte proceduri au vizat, pe de o parte, achiziționarea unui bilet de avion pe ruta București – Londra – București, pentru o deplasare programată la 14 septembrie 2017. Pe de altă parte, au fost cumpărate bilete de avion pentru trei persoane pe ruta București – Trieste – București, transfer direct aeroport și cazare în perioada 12 – 16 septembrie 2017, la Hotelul NH Trieste. Londra și Trieste fac, de asemenea, parte din grupul de municipalități alături de care Constanța caută soluții pentru mersul cu bicicleta.

CURSANȚI AU FOST 10, ÎNSĂ CAZAȚI AU FOST 15

Septembrie 2017: 28 de achiziții directe. CASCO, RCA, o evaluare, o dirigenție de șantier, 236 de trandafiri roșii, 900 de baloane cu heliu, servicii de redactare a două cereri de finanțare pentru proiecte deosebit de importante, precum ”Joint Romanian – Bulgarian Cultural & Historic”, și altele.

Hotelurile Caraiman și Palace din Sinaia

După ce s-au spetit cu aceste achiziții, responsabilii din Primăria Constanța au comandat concedii mascate, cum s-ar spune: de toți banii. În primul rând, au fost cumpărate, în câte două serii, seminarele ”Aspecte relevante în aplicarea legislației achizițiilor publice – noul SEAP” și ”Investiții din fonduri publice”, de la TAK Education Grup SRL. Pe cale separată, au fost cumpărate și servicii conexe de cazare, la hotelurile Palace și Caraiman din Sinaia. Cursanți au fost 10, însă cazați au fost 15. O explicație ar fi aceea că o parte din cursuri au fost acordate ca bonus, nefiind plătite. Chiar și așa, întreaga instruire a costat, la grămadă, 21.073,40 de lei. Alți cinci angajați ai Primăriei au fost trimiși la cursul ”Forexembug – metodologii contabile”, organizat, în două serii, de firma Actual Training SRL, nu se spune în ce stațiune. Dar, cursanții au beneficiat și de servicii de cazare. În total, Primăria a achitat 9.380,30 de lei. În sfârșit, Primăria a mai cumpărat cursul ”Urbanism, amenajarea teritoriului și dezvoltare durabilă” de la SC Trivento SRL, cu servicii de cazare la hotelul Rainer*** din Brașov, în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie 2017. Concediul educativ a costat 2.990,98 de lei. Presupunem că de ziua națională nu s-au ținut cursuri.

În aceeași lună, autoritatea locală a mai cumpărat o cazare de două nopți la hotelul Opera din București, pentru trei persoane, două bilete de avion București-Lisabona și retur, precum și un bilet de avion București-Bruxelles și retur.

ETICĂ, INTEGRITATE ȘI DEONTOLOGIE, ÎN HOTELURILE DE LA MUNTE

Octombrie 2017: 46 de achiziții directe. 3 uși de la Brick, o coroană de flori, un audit contabil, demolarea unei construcții ilegale, CASCO, anunțuri în presă, cuie, cherestea și altele asemenea. 22 de achiziții se referă la cursuri, cazări și bilete de avion. În total au fost 11 cursuri însoțite de pachete de cazare. Furnizorii acestora au fost: Fundația Centrul de Formare APSAP, Asociația Universitară Columna, Trivento SRL și ATC&IT Solutions SRL. Printre titlurile de cursuri, menționăm: ”Etică, integritate, transparență și deontologie profesională”, ”Etică, integritate, transparență decizională și combaterea corupției în sectorul public”, ”Auditul sistemului contabil”, ”Management financiar și contabilitate bugetară”, ”Performanța în administrația publică”, ”Managementul achizițiilor publice”, ”Achizițiile publice – noile reglementări”, ”Atragerea finanțărilor externe” și tot așa. De serviciile de formare profesională au beneficiat 17 angajați. Perfecționările au avut loc la instituții de răsunet precum Popasul Haiducilor din Sinaia, hotelul Carpathia din Sinaia sau hotelul Alpin din Poiana Brașov.

În aceeași lună, autoritatea locală a cumpărat bilete de avion pentru destinațiile: Bruxelles și Shanghai.

UN AER RECE VINE DE LA BRICK

Noiembrie 2017: 12 achiziții directe. Aparate de aer condiționat de la Brick, o mie de stegulețe tricolore, două coroane de flori și altele. Două poziții din cele 12 se referă la achiziția unui bilet de avion către Ljubljana și retur, respectiv servicii de transfer în capitala Sloveniei, între aeroport și hotel.

Decembrie 2017: 15 achiziții directe. 6 girofaruri auto, 10 scări de aluminiu de la Brick, trandafiri, produse de protocol. Niciun curs, nicio cazare, nicio deplasare externă.

Ianuarie 2018: 8 achiziții directe. Publicarea unei hotărâri de consiliu în presă, CASCO, RCA și tipizate. În plus, două bilete de avion spre Amsterdam (Olanda) și Alicante (Spania).

Februarie 2018: 7 achiziții directe. O ștampilă, abonamente la telefonie și internet, 315 trandafiri roșii, un aranjament floral, covorașe din cauciuc pentru 4 Skode În plus, un curs de ”Modificarea contractului de achiziție publică”, pentru trei persoane (4.350 de lei).

LUMINĂ PE STRĂZI ȘI ORDINE PUBLICĂ – BASTOANE CU ELECTROȘOCURI, CĂTUȘE ȘI SPRAYURI LACRIMOGENE

Martie 2018: 14 achiziții directe. Trei dintre acestea merită o deplină atenție. Prima se referă la atribuirea directă a lucrărilor de reparații pentru menținerea inclusiv întreținerea sistemului de iluminat public, la valoarea de 379.627,28 de lei plus TVA, către Luxten Lighting Company SA. În cuprinsul anunțului nu apar alte date punctuale. Societatea în cauză se ocupă de iluminatul stradal de pe vremea lui Mazăre.

A doua achiziție importantă se referă la dotarea Poliției Locale cu echipamente specifice intervențiilor în forță, respectiv: 163 de cătușe din oțel inoxidabil cu balama, 163 de port-cătușe din piele, 108 bucăți tomfă, 108 port-tomfă, 163 de sprayuri iritante lacrimogene, 163 port-spray din piele, 163 de fluiere, 163 de lanterne, 163 de port-lanternă, 55 de bastoane cu șocuri electrice, 55 de port-baston, 50 de suluri de bandă adezivă alb/roșu pentru delimitare și 40 de conuri de semnalizare cu două benzi reflectoare. Tot pentru Poliția Locală este destinată și a treia achiziție mai importantă: un analizor spectral de zgomote și vibrații, cu modul de instruire pentru 14 polițiști locali. Practic, acest dispozitiv va permite măsurarea exactă a depășirii limitelor de zgomot în vederea sancționării contravenționale.

LA COPENHAGA, BIRJAR!

Totodată, Primăria a mai cumpărat 900 de felicitări, a încărcat extinctoarele și a publicat niște anunțuri în presă. În sfârșit, a mai fost plătit un curs de salarizare și contribuții sociale, cu servicii de cazare conexe, dar nu se arată unde, precum și un bilet de avion pe ruta București – Copenhaga – Malmo – București.

O REFLECȚIE

În mare cam acestea sunt preocupările Primăriei Constanța și ale primarului Decebal Făgădău. Ar mai fi, desigur, și concertele aduse în oraș, proiectele culturale în care asociațiile de casă au lăsat prestatorii neplătiți, incluzând aici și presa, dezbaterile în care s-a dovedit că primarul ascultă propunerile societății civile… deși nu se prea văd rezultate în implementare. În sfârșit, ultima dovadă de viziune a administrației Făgădău s-a produs chiar ieri, când s-a aflat că municipalitatea a aplicat pentru noi fonduri europene… de 15.000 de euro. Viitorul e luminos!

Achizitii Directe Primaria Constanta 2018

 

Comments

comments

Exclusiv

Cum l-a împroprietărit primarul din Agigea pe un ”nepot duhovnicesc” cu un teren pe malul mării

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Restaurantul Golful Pescarilor din Agigea învârte afaceri de peste un milion de euro pe an.

”Povestea noastră s-a născut din nevoia de a ne bucura de frumusețea naturii și dintr-o mare dorință de a ne exprima arta culinară prin preparate gustoase din pește proaspăt și fructe de mare. Situat pe plaja Agigea, departe de forfota civilizației urbane, restaurantul are atitudine mediteraneeană și păstrează tradiția pescărească.”.

Așa se prezintă, pe internet, acest local exclusivist. Mâncare bună, vinuri alese, muzică live, dar mai ales natură! O natură superbă! Un veritabil colț de rai! Povestea de mai sus este frumoasă ca o poezie. Însă în spatele ei se îngână o altă poveste, prozaică și urâtă, despre abuzuri administrative grosiere comise de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, cu intenție și cu un scop precis, anume de a-l face om pe finul fratelui său.

Cum a naționalizat Cîrjaliu terenurile din Golf

După cum relatam în episodul trecut al serialului nostru, terenul din Golf a fost deținut succesiv de Întreprinderea Piscicolă Constanța, SC Mare Neagră SA, SC Condemar SA și SC Sarda Fish SRL (firmă aparținând familiei lui Matei Datcu, cel care deține și restaurantul Pescăria lui Matei). Societatea din urmă a cumpărat activul piscicol de la Agigea în anul 2003, fiind înregistrată fiscal și plătind, an de an, impozit pe teren și clădiri (cherhana, dormitor și anexe). În anul 2011, primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, a emis un document oficial în care se arăta că Sarda Fish deține în proprietate clădirile și terenul în suprafață de 8.627,88 mp, de pe strada Meduzei nr. 4. Rețineți: numărul 4. Observând că afacerea familiei Datcu era una foarte profitabilă, primarul din Agigea a pus la cale un plan de naționalizare mascată a terenului din Golf. În acest sens, Primăria a umblat la nomenclatorul stradal, înființând din pix adresa: strada Meduzei nr. 6. În actele oficiale s-a menționat că la această adresă figurează un imobil-teren în suprafață de 8.940 mp. În realitate, terenul creat din pix îngloba întreaga suprafață deținută de Sarda Fish, revărsându-se, în plus, peste plajele din vecinătate. Prin HCL nr. 92/19.03.2012, terenul creat din pix a fost însușit prin vot în domeniul privat al localității, fără să fi fost dobândit legal de administrația locală, prin cumpărare sau prin alte modalități înscrise în lege. Prin această golănie ordinară, Sarda Fish și statul român au fost despuiate de bunurile lor. Legea a fost violată din toate pozițiile, ca în anii stalinismului. Mai departe, Primăria Agigea a dezmembrat terenul furat prin vot în șapte loturi mai mici și s-a apucat de licitații obscure. În continuare vă spunem cum a ajuns o parte din terenul furat în proprietatea firmei Golful Pescarilor.

Cherhana Bibanu, o firmă născută sub o stea norocoasă

Potrivit actelor oficiale de la Registrul Comerțului, societatea cunoscută acum sub numele Golful Pescarilor SRL a fost înființată de Stere-Ianis Caracotă pe 8 martie 2013, sub numele inițial Cherhana Bibanu SRL. Primul sediu social a fost declarat în Agigea, pe strada Lebedei nr. 2, biroul 1, într-un spațiu obținut prin contract de comodat de la SC Acvamar Grup SRL. Societatea din urmă avea legături strașnice cu administrația Cârjaliu. Astfel, în anul 2010, Acvamar Group SRL concesionase Lacul Agigea de la Primărie.

Imediat după înființare, Cherhana Bibanu SRL s-a înscris la o licitație organizată de Primăria Agigea în vederea concesionării unui teren de 1.700 mp, de pe strada Meduzei nr. 6, lotul 5. Vorbim aici de o felie din terenul naționalizat prin vot, în împrejurările relatate mai sus. De regulă, licitațiile publice de acest tip durau o lună de zile. Or Cherhana Bibanu s-a înființat pe 8 martie 2013, iar fix după o lună, adică pe 8 aprilie 2013, a câștigat licitația. Dar ce noroc fabulos! Ce intuiție incredibilă, să ieși de la Registrul Comerțului și să te duci glonț la licitație! Asta înseamnă să te naști sub o stea norocoasă!

Contractul de concesiune

La două zile după fericita întâmplare :), Primăria Agigea a încheiat contractul de concesiune pentru desfășurarea de activități economice nr. 8879/10.04.2013 cu SC Cherhana Bibanu și procesul-verbal de predare-primire a terenului nr. 8880/10.04.2013. Concesiunea era stabilită pe un termen de 25 de ani, la o redevență de 1.700 de euro pe an – un euro pe metrul pătrat. Bibanu se obliga să înceapă construcția… nu se știe de care fel, în termen de un an de la încheierea contractului. Totodată, societatea se obliga să mențină destinația și ”actualele dotări”. Situația din urmă se referea la vinciurile pescărești de pe teren, care se aflau în patrimoniul societății Sarda Fish. Or, Sarda Fish nu a fost expropriată de aceste bunuri, care nu au trecut niciodată, nici măcar formal și abuziv, în proprietatea Comunei Agigea. Așadar, vorbim de un furt ordinar de mijloace fixe, de o tâlhărie administrativă în toată puterea cuvântului.

În sfârșit, Comuna Agigea se obliga să asigure un drept de preempțiune către Cherhana Bibanu, în situația în care se hotăra să înstrăineze terenul. Această obligație era foarte importantă, întrucât conducea din capul locului spre ipoteza că vânzarea terenului de pe malul mării nu mai trebuia să facă obiectul unei proceduri de licitație publică.

Bibanu ajunge la ”nepotul duhovnicesc” al primarului Cîrjaliu

Ca să recapitulăm, Cîrjaliu a concesionat terenul prin licitație, către o firmă abia înființată care funcționa în clădirea unui partener contractual al Primăriei Agigea. Alte legături între primar și firma în cauză nu existau. Dar aveau să apară. Pe 14 octombrie 2013, Cherhana Bibanu ajunge cu totul în proprietatea lui Dumitru Stanciu, un mecanic auto obscur din Agigea. Obscur, dar cu un mare merit: acesta era finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului din Agigea. Relația ”spirituală” dintre cei doi a fost dezvăluită pe Facebook (vezi foto).

Dumitru Stanciu (stânga), împreună cu nașul său, Bogdan Cîrjaliu (dreapta). Sursa foto: Facebook

Potrivit tradiției creștine, NAȘUL este ”părintele duhovnicesc”, în vreme ce FINUL  îi vine ”fiu duhovnicesc”. Fratele nașului, în cazul nostru primarul Cîrjaliu, ar putea fi încadrat drept ”unchi duhovnicesc”. După aceeași analogie, în ordinea spirituală, Dumitru Stanciu este un fel de ”nepot duhovnicesc” al primarului. Tabloul spiritual al poveștii se conturează de minune cu acel ”colț de rai” dobândit de Stanciu pe plaja Agigea, prin grija familiei sale spirituale. Doamne miluiește!

Trebuie să mai spunem că Stanciu a cumpărat firma de la Caracotă cu 200 de lei, obligându-se să preia toate datoriile prezente și viitoare de la Bibanu, inclusiv pe cele ”care vor apărea ca urmare a unor acțiuni de control”. De ce se temeau cei doi de un control vom detalia într-un episod viitor al serialului nostru.

Un contract de vânzare-cumpărare cu declarații în fals

La șapte luni distanță, mai exact pe 13 mai 2014, Dumitru Stanciu s-a prezentat la un notar public împreună cu o persoană special mandatată de primăria ”unchiului duhovnicesc”, Maricel Cîrjaliu. Cei doi au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 535/13.05.2013. Prin actul solemn, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Agigea vindea societății lui Stanciu lotul 5 de pe strada Meduzei nr. 6, în suprafață de 1700 mp. Vorbim de lotul care făcuse cu un an mai devreme obiectul contractului de concesiune, acela prin care SC Cherhana Bibanu primea și drept de preempțiune la cumpărare. Însă actul de vânzare-cumpărare a fost întocmit în ipoteza, bizară cu totul, că nu a existat nicio concesiune anterioară și niciun drept de preempțiune. Ca dovadă, Comuna Agigea, prin persoana mandatată să o reprezinte, declara solemn că:

”terenul este în proprietatea mea exclusivă, nu a mai fost înstrăinat, donat, închiriat unei terțe persoane (…) nu este înscris vreun drept de preemțiune asupra terenului, aflându-se în stăpânirea mea în mod continuu de la data dobândirii…”.

În rândurile următoare ale contractului se afirma că:

”predarea imobilului, adică punerea lui la dispoziția cumpărătoarei, împreună cu tot ce ceea ce este necesar pentru exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei, se face începând de astăzi, data autentificării contractului.”.

Prin această frază se acredita ideea că societatea lui Dumitru Stanciu nu avea încă posesia terenului. Însă, așa cum reiese din actele oficiale,  Bibanu era concesionarul terenului încă din 10 aprilie 2013, avându-l în posesie în baza procesului-verbal de predare – primire încheiat în aceeași zi. Vorbim așadar de niște informații false, neconforme adevărului, care au fost transpuse în actul solemn de vânzare-cumpărare.

Download (PDF, 2.95MB)

Vânzarea nu a fost aprobată prin hotărâre de Consiliu

Însă și mai grav este faptul că nicăieri în cuprinsul documentului nu se menționează o hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea acestei vânzări. Notarul care a întocmit actul autentic a menționat în acesta că vânzarea terenului se face în baza Procesului-Verbal nr. 22753/05.12.2013 emis de Primăria Agigea. Or, din punct de vedere legal, înstrăinarea unui bun  din patrimoniul unei unități administrativ-teritoriale se face prin hotărâre adoptată de două treimi din consilierii locali, iar nu pe baza unui proces-verbal întocmit de primar. Așadar, vorbim de o vânzare neautorizată, fără licitație publică, în care nu se știe cum s-a stabilit prețul tranzacției. Ca dovadă, nicăieri în contract nu se menționează existența unui raport de evaluare sau a unei proceduri competitive de stabilire a prețului. Prezumăm că prețul a fost stabilit, la mica înțelegere, de Cîrjaliu cu ”nepotul duhovnicesc”.

La preț de apartament

Și nu vorbim de un preț al pieței, ci de 146.822 de lei, cu tot cu TVA. La cursul de referință al Băncii Naționale a României din 13 mai 2014, care era de 4,4308 lei pentru un euro, suma plătită pe teren de rubedenia spirituală a primarului a fost de 33.136 de euro. În actul solemn se arăta că acest preț fusese achitat integral de societatea cumpărătoare înainte de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare din 13 mai 2014, prin două chitanțe și două ordine de plată. În acest sens, sunt menționate chitanțele emise de Primăria Agigea pe 5 aprilie 2013 și 2 decembrie 2013, precum și ordinele de plată din 11 și 12 decembrie 2013.  Or, pe 5 aprilie 2013, Cherhana Bibanu nu avea nici măcar contract de concesiune cu Primăria, fiind declarată câștigătoare a licitației abia pe 8 aprilie 2013. Iar pe 2 decembrie 2013 încă nu se întocmise procesul-verbal evocat în actul notarial ca temei al vânzării. Cel mai probabil, chitanța din 5 aprilie 2013 reprezenta garanția de participare la licitația de concesiune, astfel încât suma plătită atunci nu putea, în mod normal, să fie avans la vânzarea ce avea să survină un an mai târziu. Calificând plățile din contractul de concesiune drept avansuri la cumpărare, Cîrjaliu a comis o altă ilegalitate, de fapt o găinărie măruntă în raport cu celelalte violări.

Alte botezuri, alte cumetrii

Să mai spunem că, după aceste întâmplări de pomină, Cherhana Bibanu și-a schimbat numele, devenind SC Golful Pescarilor SRL. Rubedenia spirituală a primarului nu mai este asociat unic, însă păstrează în continuare 50% din părțile sociale. Firma operează restaurantul născut din nevoia unor creștini sadea de a se bucura de un colț de rai. Clădirea, ridicată cu titlul de ”construcție pescărească”, iar nu de restaurant, s-a născut cu mult chin, dar această poveste v-o spunem într-un episod viitor. În sfârșit, Primăria Agigea a schimbat și numele străzii. Astfel, strada Meduzei a fost botezată în Aleea Golfului, ca să se șteargă o parte din urmele acestui furt epocal. Sarda Fish a formulat plângere penală pentru furtul terenului și a mijloacelor fixe, respectiv a vinciurilor, însă, deși au trecut ani buni de atunci, lucrarea penală nu a fost încă finalizată. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Golănia juridico-financiară de la Căminul de Bătrâni Hârșova. Ionescu, un primar extraordinar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Vara anului 2005. Un soare torid prăjește colinele din Hârșova. Primarul localității, liberalul Ionel Chiriță, se refugiază la Neptun, la o întâlnire de lucru a Alianței Dreptate și Adevăr. Are cu el un diplomat burdușit cu acte. La eveniment, se intersectează cu Gheorghe Barbu, ministrul protecției sociale. În câteva minute, îi spune oficialului că are în geantă trei proiecte sociale făcute ca la carte, după o vizită de documentare în Danemarca. Pe căprării: un adăpost pentru victimele violenței domestice, un centru after school și un cămin de bătrâni. Ministrul ascultă, cumpănește și îl invită la București, ca să deschidă aplicațiile.

Așa s-a născut proiectul căminului de bătrâni de la Hârșova. Primăria a pus la bătaie o clădire în care funcționase pe vremuri un sediu de CAP. Ministerul a venit cu fondurile necesare recompartimentării și modernizării. În anul 2008, investiția a fost finalizată. Două lucruri lipseau ca imobilul modernizat să funcționeze potrivit menirii sale: o centrală termică și recepția finală. În vara lui 2008, Chiriță pierde alegerile locale. La Primărie ajunge Tudor Nădrag, un tip cu o educație precară și pus pe hoții. Porțile căminului de bătrâni sunt ferecate cu lacăt. Opt ani rămân așa.

Abia în octombrie 2016, sub un nou primar, clădirea abandonată părea să își găsească în sfârșit menirea. Pe 27 octombrie 2016, edilul actual, Viorel Ionescu, s-a prezentat în plenul Consiliului Local, pentru a-și susține viziunea. Soluția găsită de el se referea la organizarea unei licitații publice pentru închirierea imobilului către o persoană fizică sau juridică, în scopul prestării, în regim privat, a serviciilor sociale. La o Fundație, ca în Danemarca, Suedia, Norvegia sau altă țară cu performanță în sistemul asistenței sociale, cu scopuri sănătoase și caritabile, nu s-a gândit. Dar bine că s-a gândit la o persoană fizică.

După dovada de largă viziune de mai sus, primarul și-a demonstrat talentul și în baliverne. Iată o motivație de-a dreptul memorabilă pe care a transpus-o în Studiul de Oportunitate înaintat aleșilor locali:

”În România, legislația europeană încurajează înființarea unităților medicale publice private. Dezvoltarea lor este motivată de beneficiile aduse, în special în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică fără precedent”.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică din toată Uniunea Europeană în anul 2016. Așadar, nici vorbă de criză economică fără precedent. Însă oral, în ședință, primarul a motivat total diferit oportunitatea închirierii. El i-a întrebat pe membrii comisiei sociale dacă bugetul local poate susține funcționarea căminului de bătrâni. Aceștia au răspuns că nu, mai ales că, nefăcând parte din comisia de specialitate economică, nici nu se pricepeau la chestiuni de buget. E limpede că proiectul închirierii s-a născut din neputință și interes. Vorbim aici de neputința de a asigura funcționarea clădirii din surse proprii, dar și de neputința de a aplica pentru o finanțare nerambursabilă, pe axele europene sau guvernamentale. Despre interes vă spunem mai jos.

În cadrul dezbaterii din Consiliu a contat foarte mult un amendament al consilierului local Ionel Dia, votat de o largă majoritate. Dia a propus o corecție profesională în caietul de sarcini, în sensul ca ”la licitația publică să participe numai persoane juridice, nu persoane fizice, care să facă dovada că au experiență în domeniu”. Păi cine a mai auzit de persoane fizice care operează cămine de bătrâni? Amendamentul lui Dia, votat de aleși, a devenit literă de lege… locală. Vorbim aici de HCL 113/27.10.2016, prin care s-a aprobat organizarea licitației, studiul de oportunitate și caietul de sarcini.

Lui Viorel nu i-a căzut cu tronc modificarea. Ca dovadă, cu prima ocazie, primarul a fraudat caietul de sarcini cu nonșalanță. Astfel, Primăria Hârșova a atribuit contractul de închiriere nr. 10/13.12.2016 a căminului de bătrâni de pe strada Vadului nr. 84, format din construcție în suprafață de 731,70 mp și curte de 1.271,58 mp, către o firmă lipsită de cea mai elementară experiență. Vorbim aici de SC Radar Cămin de Bătrâni SRL, o societate înființată pe 5 septembrie 2016, cu doar câteva luni înainte de a câștiga licitația. Radar nu a desfășurat niciun fel de activitate economică până în momentul de față, probat de faptul că pe site-ul oficial al Ministerului de Finanțe nu figurează cu date de bilanț. Contractul a fost încheiat pe zece ani, cu o chirie de 2.400 de lei pe lună (aproximativ 500 de euro).

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, potrivit clauzei 6.2 litera c) din contract, chiriașul avea obligația să obțină toate avizele, autorizațiile și dotările prevăzute de legislația în vigoare pentru desfășurarea activității. Căminul de bătrâni nu funcționează nici la momentul de față. Și nu funcționează… tocmai din lipsa autorizațiilor. În mod bizar, contractul cel deștept nu prevede posibilitatea rezilierii pentru neînceperea activității. Prevede în schimb rezilierea de drept în situația întreruperii activității comerciale pe timp de 3 luni. Însă, de vreme ce activitatea nu a început, e limpede că nu a fost întreruptă. Păi cum să întrerupi ceva ce nu a început? Așa ceva ar fi un non-sens. După 12 luni de așteptare, primarul Ionescu, exasperat că proiectul lui devenea un chix lamentabil, se decide să salveze aparențele, cu prețul încălcării grosolane a contractului și a caietului de sarcini. Oricum, ”pe caiet” :))) îl mai fraudase o dată. Pe 21 august 2017, Primăria a anunțat în SEAP că a atribuit direct un contract de 23.858 de lei plus TVA prin care a cumpărat de la o firmă din  București servicii de arhitectură pentru construcții.

”Autoritatea contractantă dorește încheierea unui contract de servicii pentru documentația tehnică necesară pentru obținerea avizului de securitate la incendiu și obținerea autorizației de funcționare PSI a Centrului Permanent de Îngrijire Persoane în Vârstă”, se arăta la rubrica dedicată descrierii achiziției.

Iată, așadar, că după ce i-a închiriat căminul fără dovada experienței, primarul l-a ajutat pe chiriaș, cu bani de la buget, ca să obțină autorizația. Ce au făcut, cum au făcut? Doar ei știu. Însă, în mod cert, căminul de bătrâni nu funcționează nici în momentul de față. Între timp, Ionescu a uitat de bătrânii bolnavi care meritau, încă din 2008, să aibă un centru al lor. În timp ce ei așteaptă, alesul lor mai pleacă în schimburi de experiență peste ocean, mai face un festival, mai zâmbește frumos în poze… să știe norodul că este, așa cum și-a scris pe tricou, ”un primar extraordinar”.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primarul din Hârșova trebuie să achite din buzunarul său vizita în SUA și Canada

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 aprilie 2018, la ora 10 dimineața, un funcționar de la compartimentul Achiziții din cadrul Primăriei Hârșova a finalizat procedura de cumpărare a unui pachet de transport cu avionul și de cazare în Canada și Statele Unite ale Americii. Pachetul a costat 32.457,85 de lei sau 6.964,32 de euro. La această sumă se adăuga TVA. Desigur, funcționarul nu acționase de capul său, ci cu ordin de la edilul Hârșovei, Viorel Ionescu. Acesta din urmă plănuia o vizită de serviciu în SUA și Canada. Dar plănuia de capul său, fără să întrebe în prealabil, așa cum era legal, Consiliul Local al orașului Hârșova. Abia pe 2 mai 2018, primarul a realizat că-i trebuie o aprobare. În disperare de cauză, Viorel Ionescu a convocat prin SMS aleșii locali într-o ședință de îndată. Caracterul ”de îndată” nu era întrunit, având în vedere că Ionescu deja își cumpărase biletul de avion cu o săptămână înainte, problema fiind așadar cunoscută din timp. Obedienți din fire, zece consilieri subordonați primarului n-au mai ținut cont de acest moft, votând inițiativa. Astfel a fost adoptată o hotărâre de aprobare a deplasării primarului peste ocean și de decontare a cheltuielilor, pe bază de documente justificative.

”Vizita de lucru are ca scop principal schimbul de experiență în domenii de interes comun: regenerare urbană, digitalizare, parteneriat public-privat, atragere de investiții străine, valorificare a potențialului de import-export, transport public, colectare deșeuri și reciclare, infrastructură”, se arăta în preambulul hotărârii adoptate.

Și tot în preambulul hotărârii se mai arată că, la baza inițiativei, ar sta o invitație primită de la Asociația Municipiilor din România – o structură din care fac parte doar localitățile cu rang de municipiu. Deși nu este membră AMR și nici nu ar avea cum să devină, UAT Hârșova ar fi primit o invitație de a participa la o misiune de informare pe probleme specifice… municipalităților.

Download (PDF, 760KB)

În intervalul 6 – 20 mai 2018, delegația din care a făcut parte și Viorel Ionescu de la Hârșova a vizitat aglomerările urbane Montreal și Ottawa din Canada, dar și metropolele americane Chicago și Washington. În fiecare metropolă vizitată, au avut loc întâlniri cu reprezentanții administrațiilor locale. Vorbim de 4 întâlniri mari și late, de aproximativ două-trei ore fiecare. În restul zilelor, program de voie.

Chiar și așa, agenda discuțiilor a fost total lipsită de învățăminte practice pentru singurul primar de oraș amestecat printre primarii de municipii și președinții de consilii județene care au participat la schimbul de experiență. Astfel, din comunicatele transmise de AMR, reies următoarele preocupări majore ale schimbului de experiență:

  • La Montreal, s-a discutat despre administrarea bugetului de 5,5 miliarde de dolari canadieni al acestei metropole, despre deszăpezire, mobilitate urbană și transportul public de persoane.
  • La Ottawa, delegația română a făcut un tur al orașului. Canadienii le-au prezentat primarilor români două șantiere în lucru. Este vorba despre un patinoar gigantic și despre o linie de metrou de suprafață.
  • La Chicago, s-a discutat de modernizarea aeroportului, despre globalizarea orașelor și despre câteva proiecte ale municipalității americane, cum ar fi de pildă introducerea de senzori de trafic în zonele aglomerate, prin care să se centralizeze într-o platformă digitală informațiile în timp real despre participanții la trafic.
  • La Washington, primarii români au aflat cum funcționează departamentul specializat în securitate, atacuri teroriste și uragane.


Cu experiența acumulată, Ionescu ar putea să-și propună modernizarea aeroporturilor din Municipiul Hârșova, câte or fi ele, construirea unei noi linii de metrou și prevenirea cu mai multă știință a atacurilor teroriste și a uraganelor. Ce-a învățat din programul de voie, vă arătăm cu altă ocazie.

La întoarcerea din misiune, primarul avea obligația legală să informeze Consiliul Local cu privire la schimbul de experiență. În acest sens, trebuie să știți că potrivit art. 44 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, ”în urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate”. Legea stabilește și un termen maxim pentru îndeplinirea acestei obligații: 30 de zile. Deși au trecut luni bune de la schimbul de experiență, primarul Hârșovei a omis să informeze Consiliul Local cu privire la deplasarea peste ocean. Acest aspect a ieșit la iveală cu ocazia controlului tematic al Curții de Conturi. În aceste condiții, potrivit legii, sancțiunea aplicată este aceea ca primarul să suporte costurile deplasării din buzunarul său. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: