Exclusiv Slide

Licitația pentru extinderea plajelor, etapă decisivă pe 4 aprilie 2018

Apr 03, 2018 Adrian Cârlescu

Pe 4 aprilie 2018 se încheie etapa de depunere a ofertelor în licitația pentru combatere a eroziunii costiere (extinderea plajelor turistice), Faza a II-a. Procedura a fost lansată de Apele Române la sfârșitul anului trecut și are o valoare estimată de 707.761.710 lei (aproximativ 157 de milioane de euro). Lucrările ce urmează a fi încredințate prin licitație vizează consolidări de mal  și înnisipări artificiale pentru 5 sectoare de coastă, după cum urmează: zona de stăvilare Edilghiol-Periboina (punctele de descărcare în mare a apelor complexului lagunar Razelm – Sinoe), Mamaia Nord, Tomis – Cazino (între Portul Constanța și Portul Turistic Tomis), Agigea (zona pescăriilor) și Eforie (între Portul Belona și Capul Turcului). Termenul inițial pentru depunerea ofertelor era stabilit pentru 16 ianuarie. Însă o companie interesată să participe la licitație a solicitat clarificarea unor aspecte tehnice. Prin urmare, termenul a fost prorogat pentru 26 februarie. Din cauze similare, etapa de licitație a fost amânată încă o dată, fiind stabilită pentru 4 aprilie anul curent. De data aceasta, n-au mai fost solicitate clarificări tehnice, astfel încât licitația intră în linie dreaptă.

Din capul locului, firma cea mai interesată să pună mâna pe noile contracte este Van Oord Dredging and Marine Contractors BV Olanda, care a realizat si patru din cele cinci sectoare de plajă incluse în faza I a proiectului de combatere a eroziunii costiere. Reamintim că Faza I, în valoare de 170 de milioane de euro, s-a derulat în perioada 2013-2015 și a inclus lucrări de consolidare (diguri de mal, diguri de larg și diguri submerse) și înnisipare artificială în sectoarele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. Lucrările în primul sector au fost executate de un consorțiu condus de Porr Bau GMbH Austria, în vreme ce în toate celelalte patru sectoare, au fost executate de un consorțiu condus de Van Oord. În decembrie 2015, la recepția lucrărilor, România câștigase 33 de hectare noi de plajă. În total, au fost executate diguri de suprafață în lungime de peste 4.000 de metri liniari, 1.400 de metri liniari de diguri submerse și înnisipări artificiale cu un volum de 3,4 milioane de metri cubi. Cât s-a păstrat din această extindere de teritoriu nu se știe cu exactitate în momentul de față, deoarece cadastrul plajelor nu a mai fost refăcut, nici măcar după ce s-a semnalat prăbușirea unor zone din plaja extinsă sau apariția unor golfuri în sectorul Mamaia Sud.

Studiul de fezabilitate pentru Faza a II-a de extindere a plajelor a fost realizat de un consorțiu format din societatea românească Romair Consulting SRL și societatea olandeză Arcadis Nederland BV. Romair Consulting aparține fostului general de aviație Gheorghe Boeru (foto), un personaj anchetat în mai multe dosare de mare corupție ale DNA. Firma a fost implicată și în Faza I de extindere a plajelor, în calitate de consultant al beneficiarului Apele Române, respectiv inginer de șantier. Angajată pe bani grei să vegheze la respectarea proiectului de către executanți, Romair Consulting a avizat mai multe modificări ale soluțiilor tehnice în favoarea olandezilor și austriecilor. Munca acestora a fost ușurată, iar costurile de producție au fost diminuate. Însă valoarea plătită de beneficiar a rămas aceeași, ba chiar a fost crescută cu lucrări suplimentare de înnisipare sau revendicări de costuri suplimentare, la rândul lor avizate de firma lui Boeru. Cea mai controversată schimbare tehnică se referă la înlocuirea structurilor X-Block, de 6 tone bucata, folosite la digurile submerse, cu blocuri din piatră naturală de 300-600 de kilograme bucata, mai ieftine, mai ușor de montat, dar și mai puțin rezistente la puterea valurilor.

În loc să fie sancționată pentru aceste aspecte, societatea Romair Consulting a fost desemnată să întocmească studiul de fezabilitate pe baza căruia se vor executa lucrările din faza a II-a. Mass-media a susținut că la conceperea studiului, au fost utilizate nave ale Van Oord, ceea ce arată o cârdășie nu tocmai potrivită și sănătoasă pentru mediul concurențial.

Și aceasta nu este nici pe de parte cea mai mare problemă. Astfel, olandezii de la Van Oord mai au pe conștiință penibilul studiu de mediu în care au luat la mișto statul român scriind în batjocură că în zona Mării Negre trăiește pasărea Florinte Clitoris Clitoris. Desigur, nu există nicio păsărică zburătoare cu un astfel de nume. Acest studiu a fost întocmit pe genunchi și la vrăjeală, după ce Van Oord a țepuit expertul anterior care îi întocmea studiile în mod profesionist, abandonându-l neplătit. Olandezii au mai țepuit, cu un milion de euro, una din firmele care au lucrat la Faza I de combatere a eroziunii costiere. Vorbim aici de Comprest Util SRL Constanța, care deține prin societatea afiliată Somaco Construct SRL, cea mai bună carieră din Dobrogea – cariera de la Sibioara – cu un granit excepțional care se pretează cel mai bine la construcția digurilor marine. Ca să înțelegeți exact aportul român și olandez la marea lucrare mult lăudată, este de ajuns să știți că grupul de firme Comprest Util-Somaco are 600 de angajați, în vreme ce Van Oord România are, acum, 6 angajați, iar în perioada lucrărilor din Faza I a avut între 27 și 39 de angajați. De asemenea, trebuie să știți că Van Oord are un proces de insolvență la Curtea de Apel Constanța și în plus, potrivit bilanțului din 2016, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, are datorii totale de 48,4 milioane de euro înregistrate în contabilitate. În orice țară cât de cât demnă, o astfel de firmă nu ar fi primită la licitațiile publice, existând riscul real să nu mai apuce să ducă la bun sfârșit lucrarea. La noi, nu este însă nicio problemă. Va urma!

 

 

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.