Connect with us

Politica

Dan Barna a fost reales președinte al USR, în urma unui scrutin desfășurat online

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Dan Barna a fost ales președinte al USR pentru un nou mandat obținând 65.75% din voturi în cadrul scrutinului intern desfășurat online în perioada 1-5 septembrie.

”Dan Barna a fost ales președinte al USR pentru un nou mandat. Președintele USR este ales prin vot electronic secret de către toți membrii partidului, ceea ce îi asigură o largă reprezentativitate și legitimitate. În cadrul scrutinului intern, care s-a desfășurat online în perioada 1-5 septembrie, au votat 9314 membri, iar Dan Barna a obținut 6097 din voturi (65.75%)”, anunță USR.

Mandatul președintelui USR este de maximum 4 ani, iar o persoană nu poate deține funcția de președinte mai mult de 10 ani, indiferent dacă anii sunt consecutivi sau nu, scrie News.ro.

”Dan Barna a devenit președintele USR în octombrie 2017, în urma unui congres extraordinar. În ultimii doi ani, sub conducerea lui Dan Barna, partidul a avut o extindere accelerată și a ajuns la 16.000 de membri și peste 550 de filiale”, precizează USR. În urmă cu o lună, Dan Barna a fost desemnat candidatul alianței USR PLUS la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie.

Scandalul votului electronic

Votul online prin intermediul căruia a fost aleasă noua conducere a USR nu a fost ferită de scandalul public al… fraudării.

Ieri, USR se afla pe un butoi cu pulbere înaintea finalizării votului intern pentru funcția de președinte, care s-a încheiat joi seara la ora 22. În contextul în care sistemul de vot electronic este contestat și din această cauză s-a cerut o comisie de audit, miercuri seara a izbucnit în partid un scandal uriaș, au declarat pentru Digi24.ro surse din USR, după ce la filiala Vrancea, președintele acesteia, membru al taberei Barna, a exclus din partid, miercuri seara, o serie de membri notorii, în încercarea de a elimina adversarii aripii Barna din echipa de delegați la congresul partidului care va avea loc pe 14-15 septembrie.

Astfel, sursele din USR precizau că scandalul a izbucnit miercuri seara pe grupul de discuții al USR, denumit Poiana lui Iocan și a durat până la ora 4 joi dimineața, timp în care au curs acuzațiile de o parte și de alta. Totodată, conform unor postări de pe acest grup, consultate de Digi24.ro, președintele USR Vrancea, Cosmin Timofte, a fost acuzat că i-a exclus din partid pe Ilie Nicuță, Dorel Lazăr, Anca Sandu (vicepreședinte al USR Focșani), Florentin Serea.

”Mie mi se pare mai mult epurare, unde am ajuns?”, scrie unul dintre membrii pe grupul de discuții interne al USR.

Nicu Panaitescu, unul dintre membrii cunoscuți ai filialei, a anunțat pe Facebook că demisionează, acuzând interesele ”unui grupuscul care calcă cu bocancii ăia grei pe tot ce înseamnă democrație internă, bun simț și onoare”.

”Ăsta nu e USRul meu. E cumplit de trist și revoltător ce se întâmplă acolo și sper ca cei rămași să îndrepte ce se mai poate îndrepta”, a scris Panaitescu.

Acesta a trimis și o scrisoare deschisă colegilor, în care spune că ”Dan Barna și grupul de oportuniști care-l înconjoară dau tonul”.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

PNL și USR-PLUS au reușit ceea ce nu a putut PSD: Parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Funcțiile de prefect și subprefect vor fi de demnitate publică, iar persoanele numite în aceste funcții vor putea fi membri de partid, conform unei ordonanțe de urgență adoptate astăzi de Guvern. O altă noutate adusă de Guvernul Cîțu este introducerea unei prevederi prin care la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. Acesta ar urma să asigure conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcționării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Pe lângă politizare funcției prefectului, Executivul a introdus în ordonanță o prevedere pe care nici PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Pentru a fi numiți în astfel de funcții, printre alte condiții, prefecții și subprefecții trebuie să dețină studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă și să fi absolvit programe de formare specializată, în vederea numirii într-o funcție de prefect sau subprefect și organizate de Institutul Național de Administrație. În ordonanța adoptată de Guvernul Cîțu prevede însă că poate fi numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiția ca în termen de maximum 2 ani de la data emiterii actului de numire în funcție să absolve un astfel de program, precum și o persoană care a ocupat cel puțin un mandat întreg funcția de senator sau deputat.

„Condiţia prevăzută la alin. (21) lit. g) (a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii) se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.“, se arată în ordonanță.

Și PSD a încercat să introducă o astfel de măsură în Codul administrativ din 2018, însă au renunțat la propunere, notează profit.ro.

Referitor la posibilitatea ca prefecții să fie membri de partid, premierul Florin Cîțu a declarat că nu reprezintă o politizare a funcţiei.

„Nu aş spune că e politizare. Este o reaşezare a acestei funcţii. Este un obiectiv transparent asumat în programul de guvernare al coaliţiei, nu este nimic făcut peste noapte. Nu este o surpriză. Este un proiect de ordonanţă care a fost în dezbatere publică o lună de zile”, a declarat Cîţu.

Iată ordonanța adoptată de Guvern:

Download (PDF, 369KB)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Udrea: „Și dacă o omoram pe Kovesi, tot aveam șanse ca DNA să ceară o pedeapsă mai mică“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Fostul ministru Elena Udrea a reacționat pe Facebook după ce DNA a cerut pedepse de 12 ani de închisoare pentru ea și 15 ani de închisoare pentru Ioana Băsescu. Udrea spune că procurorii vor pedepse mai mari decât pentru omor, viol sau pedofilie și că acuzațiile s-ar referi la referendumul din 2009, nu la campania prezidențială, însă „procurorii au amestecat intenționat lucrurile, ca să îl implice pe fostul președinte”.

„Câteva considerații despre termenul de ieri din dosarul în care sunt acuzata alaturi de Ioana Băsescu și alte 4 persoane. A fost ultimul termen, cel în care și procurorul și avocații au pus concluzii. Prima considerație, acuzațiile se refera nu la campania electorala din 2009 de alegere a președintelui Traian Băsescu, așa cum greșit se spune, pentru că procurorii au amestecat intenționat lucrurile, că să îl implice pe fostul Președinte ci la CAMPANIA PRIVIND REFERENDUMUL PENTRU PARLAMENT UNICAMERAL ȘI REDUCEREA NUMĂRULUI DE PARLAMENTARI LA 300!!!!!, desfășurat în aceeași perioada cu alegerile prezidențiale.

Aici, întrebarea pe care am pus-o instanței, argumentat cu prevederile Constituției și ale Legii Referendumului, a fost cine este beneficiarul sumelor de bani care fac obiectul acuzației, cu care s-au plătit panouri pe care era scris “Vino și tu la Referendum”????

A doua considerație este referitoare la pedepsele spre maximul prevăzut de lege, pe care procuroarea de ședință le-a propus în ceea ce mă privește pe mine, spre 12 ani!!!!!! Și pe Ioana, spre 15 ani!!!!!!!!!

Deci nimeni nu a luat niciun ban, nici macar nu s-a plătit ceva pentru candidatul Traian Băsescu, ci s-au plătit panouri de informare cu privire la Referendum și cu indemnul către cetățeni la a participa la votul pe acest subiect de interes national, pe care l-am arătat mai sus că fiind tema consultării populare din 2009.

Și atunci, o întrebare pentru oamenii normali, care presupun că mai exista în tara asta: cum să ceri pentru implicarea în susținerea unui Referendum, mai ales cu o astfel de tema, pedepse mai mari decât pentru omor, viol, pedofilie, trafic de droguri de mare risc etc.????

Cred că dacă o omoram pe Kovesi, cea care a vizat personal acest Rechizitoriu în 2017, aveam șanse la o solicitare de pedeapsa mai mica din partea DNA.

P.S. Daca prin absurd, beneficiarul panourilor cu mesaj privind Referendumul ar fi Traian Băsescu, așa cum zic procurorii Bulancea și Kovesi, oare ea, care așteptă cu înfrigurare în sufrageria lui Oprea să câștige Traian Băsescu alegerile, că să o mențină în funcția de Procuror General și apoi să o puna șefa DNA, nu e la fel de beneficiara?“, a scris Elena Udrea.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Președintele Senatului, Anca Dragu: „Impozitul zero pe salariul minim ar putea deveni realitate cam în doi ani“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Anularea impozitului pe salariul minim pare să rămână doar o promisiune electorală, și atât. După ce ministrul Economiei, Claudiu Nasui, a spus că „Zero taxe pe salariul minim“, măsură anunțată de USR PLUS încă din timpul campaniei electorale, rămâne o prioritate, preşedintele Senatului, Anca Dragu (USR PLUS) vine cu o veste proastă. Ea a declarat că impozitul zero pe salariul minim ar putea deveni realitate cam în doi ani, după finalizarea unui studiu de impact și atunci când veniturile bugetare și creșterea economică permit.

Președintele Senatului, Anca Dragu spune că impozitul zero pe salariul minim ar putea deveni realitate dar a subliniat şi că o astfel de măsură ar putea avea un impact negativ asupra bugetului.

“Ar putea deveni realitate (impozitul zero pe salariul minim – n.r.) într-un an, cam în doi ani, după ce avem finalizat un studiu de impact și atunci când veniturile bugetare și creșterea economică permit. Pe de altă parte, este o datorie să ne uităm la salariații cu venituri foarte mici. În România există această situație foarte tristă în care 15% dintre salariați, deși muncesc, intră la categoria de sărăcie, acest concept de sărăcie. Ca atare, cea mai rapidă soluție de a-i scoate pe acești oameni din sărăcie care, deși muncesc opt ore pe zi, la sfârșitul lunii, când primesc salariul, nu-și pot permite să-și asigure un trai decent după standardele normale”, spus Anca Dragu la TVR.

Ea a mai afirmat că nu se va întâmpla imediat, pentru că guvernul Cîţu are probleme uriaşe cu onorarea obligaţiilor legale de creştere a pensiilor şi se luptă cu un deficit pentru care ţara a fost, deja, atenţionată de Comisia Europeană. Ca atare, zero taxe pe salariu minim ar putea fi aplicat abia din 2022.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: