Connect with us

Justitie

Dan Voiculescu va fi eliberat din închisoare. Decizia este definitivă!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Omul de afaceri Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, poate fi eliberat condiţionat, au decis, marţi, magistraţii Tribunalului Bucureşti. Decizia este definitivă.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins, astfel, contestaţia Parchetului la decizia Judecătoriei Sectorului 5 de eliberare condiţionată a omului de afaceri, potrivit News.ro.

“Respinge contestaţia Parchetului. Dispune punerea de îndată în libertate”, este decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti.

Dan Voiculescu a fost internat vineri după-amiază sub pază la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, iar surse medicale declarau pentru News.ro că el ar urma să fie supus intervenţii chirurgicale, pentru ocluzie intestinală.

Luni seară, surse medicale au precizat pentru News.ro că omul de afaceri nu a mai fost operat, pentru că a răspuns bine tratamentului administrat. Aceleaşi surse au afirmat că Dan Voioculescu ar putea fi externat marţi, decizia care nu a fost luată până la ora transmiterii acestei ştiri.

Reprezentanţi ai unităţii medicale au declarat pentru News.ro că Dan Voiculescu va putea pleca din spital în momentul în care unitatea medicală va primi oficial decizia instanţei, iar paza se va retrage.

Tribunalul Bucureşti a judecat în urmă cu o săptămână solicitarea lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată, avocatul acestuia susţinând că omul de afaceri nu a plătit prejudiciul deoarece are averea sechestrată, iar ANAF nu a vândut niciun imobil pentru a recupera paguba.

În timpul procesului, procurorul DNA a arătat că Dan Voiculescu nu a dat dovezi temeinice de îndreptare dup ce a fost condamnat.

“Condamnatul nu îndeplineşte condiţiile pentru liberarea condiţionată. A câştigat 57 de zile din muncă şi 330 de zile din elaborarea de lucrări ştiinţifice. Este o disportie vădită între ele. Comportamentul acestuia rezultă şi din concluziile comisiei din penitenciar, care a arătat că nu îndeplineşte condiţiile şi că scopul pedepsei nu a fost atins. În motivarea sentinţei Judecătoriei Sector 5 (care a decis liberarea condiţionată n.red.) nu s-a făcut nicio referire la concluziile comisiei din penitenciar. Instanţa nu şi-a motivat înlăturarea concluziei comisiei din penitenciar care a dat aviz negativ în ceea ce priveşte liberarea condiţionată”, a arătat procurorul DNA, care a continuat şi a arătat că în timpul detenţiei Dan Voiculescu nu a avut “un comportament merituos, ci unul normal”. “Condamnatul nu a achitat prejudiciul şi nici măcar cheltuielile judiciare către stat”, a arătat procurorul.

În replică, avocatul acestuia a arătat că această contestaţie a DNA este nefondată.

“Nu e posibilă o hotărâre de condamnare după o decizie de achitare. Nu comisia din penitenciar observă comportamentul condamnatului, ci subofiţerii din penitenciar. (…) Comportamentul acuzatului rezultă din caracterizările de la dosar întocmite de supraveghetori. A fost recompensat de 12 ori. Asta e o dovadă de îndreptare. A menţinut relaţii neconflictuale cu ceilalţi condamnaţi. A câştigat 1800 de credite şi a fost selectat pentru a face curăţenia interioară. A participat la programul de pregătire pentru libertate”, a arătat apărătorul lui Voiculescu.

Cu privire la neplata prejudicului, avocatul a susţinut că este vina ANAF că nu a reuşit în trei ani să vândă doar o singură proprietate dintre cele puse sub sechestru de judecătorul care l-a condamnat definitiv pe Voiculescu.

“El are toată averea sechestrată. Nu are un leu disponibil, cu excepţia pensiei. ANAF nu a pus nici azi în executare decizia de condamnare. Dacă le valorifica poate se acoperea prejudiciul. Statul o are la dispoziţie dar nu o face. Dan Voiculescu e un om de 71 de ani pe care detenţia îl chinuie. Are şi o serie de problem medicale pentru care va rog să păstrăm confidenţialitatea. Cert este că nu s-a însănătoşit”, a mai arătat avocatul Florian Surghie.

Judecătoria Sectorului 5 a decis, în 8 iunie, că Dan Voiculescu poate fi eliberat condiţionat, decizia fiind contestată de procurori. Judecătoria Sectorului 5 motivează decizia de liberarea condiţionată a lui Dan Voiculescu arătând că acesta “a dat dovadă de stăruinţă în muncă” prin participarea la activităţi lucrative şi intelectuale, a avut un comportament exemplar în conformitate cu normele instituţionale şi o atitudine respectuoasă faţă de personalul unităţii, a participat constant la activităţile educaţionale, a conferenţiat la dezbaterea cu tema “Stări, emoţii, comportament uman şi a fost recompensat de mai multe ori cu suplimentarea dreptului la pachet şi vizite.

Judecătorii arată că până la 24 mai Dan Voiculescu a executat în total 1.408 zile din cele 3.653 (10 ani) pe care le avea de executat în dosarul ICA, depăşind limita minimă de 1.217 zile care reprezintă o treime din durata pedepsei. Dintre cele 1.408 zile, 387 se consideră executate în urma muncii prestate şi în urma redactării de lucrări ştiinţifice.

De asemenea, judecătorii vorbesc despre “stăruinţă în muncă”, atât prin participarea la curăţenie, cât şi prin scrierea a 11 lucrări ştiinţifice.

Mai mult, judecătorii spun că Voiculescu nu a fost sancţionat disciplinar niciodată, având un “comportament exemplar, adecvat normelor instituţionale” şi a participat constant la activităţi educaţionale, primind mai multe recompense.

În motivarea deciziei se mai precizează că Dan Voiculescu a câştigat 1.882 de credite, participând la 48 de programe educaţionale în cadrul penitenciarului, credite suficiente pentru demonstrarea îndreptării comportamentului acestuia.

Dosarul privind cererea de liberare condiţionată a lui Dan Voiculescu a fost analizat de Comisia de liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Rahova, unde este încarcerat Dan Voiculescu, iar în 22 mai comisia de la Rahova a dat aviz negativ, stabilind că “scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”, astfel că se impune amânarea liberării condiţionate.

Omul de afaceri a mai avut o solicitare de liberare condiţionată, pe care Tribunalul Bucureşti i-a respins-o definitiv în 10 ianuarie, stabilind că el mai depune o nouă solicitare după dată de 24 mai. Instanţa a stabilit atunci că Dan Voiculescu nu poate fi eliberat condiţionat, dar a scurtat cu patru luni termenul la care poate formulă o nouă cerere.

Voiculescu execută din 8 august 2014 pedeapsa de zece ani de închisoare primită în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare. În dosarul “ICA” au mai fost condamnaţi fostul director al institutului, Gheorghe Mencinicopschi, la opt ani de închisoare, fostul director al ADS Corneliu Popa, tot la opt ani de închisoare şi fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare. Gheorghe Mencinicopschi a fost eliberat condiţionat în 26 septembrie, după ce a executat doi ani din pedeapsa.

După ce a fost încarcerat, Dan Voiculescu a scris, în mai puţin de un an şi jumătate, unsprezece cărţi.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Kovesi mai câştigă o bătălie în instanţă cu Inspecția Judiciară! ÎCCJ: „Fosta şefă a DNA nu a săvârșit abateri disciplinare“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Aflată în cursa pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, fost şef al DNA, a mai câştigat o bătălie. De data aceasta cu Inspecţia Judiciară (IJ), care a acuzat-o pe Kovesi că a săvârșit abateri disciplinare în legătură cu desemnarea unui judecător sa efectueze controale la două unităţi ale DNA. Potrivit Agerpres, un complet de cinci judecători de la judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, astăzi, recursul IJ şi a decis că fosta şefă a DNA nu a săvârşit abatere disciplinară când şi-a desemnat consiliera, judecătoarea Dana Tiţian, să efectueze un control la structurile DNA din Suceava şi Iaşi. Decizia instanţei este definitivă. Cu toate acestea, din cei cinci judecători doi magistraţi, Corina Alina Corbu şi Maria Hrudei, au făcut opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare şi sancţionării lui Kovesi cu avertisment. Corina Alina Corbu este preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Instanţei supreme. Ea a fost trimisă în judecată de DNA în 2014 pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, fiind achitată definitiv în mai 2018, mai notează Agerpres. Iniţial, în iunie 2018, Secţia pentru procurori a CSM a decis că Laura Codruţa Kovesi nu a săvârşit o abatere disciplinară în acest caz, însă Inspecţia Judiciară a făcut recurs, respins luni de Instanţa supremă.

„Inspecţia Judiciară susţine că Kovesi a emis un ordin, în anul 2017, prin care consiliera sa, judecătoarea Dana Tiţian, a fost desemnată să facă parte dintr-o comisie de control la structurile teritoriale ale DNA din Iaşi şi Suceava. În opinia Inspecţiei Judiciare, Kovesi nu avea voie să desemneze un judecător să controleze activitatea unor procurori. Inspecţia Judiciară mai are o acţiune deschisă împotriva lui Kovesi la Instanţa supremă, în legătură cu neprezentarea la audierile organizate de Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidenţiale din 2009, acţiune care a rămas în pronunţare. În timpul procesului desfăşurat pe 18 martie, Kovesi a declarat că nu este un om perfect, însă nu a încălcat niciodată legea“, mai arată sursa citată.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Curtea Supremă a desființat sentința de condamnare în cazul Alinei Bica

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, magistraţii instanţei supreme au admis contestaţia în anulare depusă de fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.

Precizăm că Alina Bica a contestat decizia penală din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, care este o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

În același timp, magistraţii au hotărât desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea  procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Iată ce se precizează, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de  rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.”

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și:

Ministerul Justiției a început selecția pentru numirea noului procuror general

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: