Connect with us

Justitie

Dan Voiculescu va fi eliberat din închisoare. Decizia este definitivă!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Omul de afaceri Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, poate fi eliberat condiţionat, au decis, marţi, magistraţii Tribunalului Bucureşti. Decizia este definitivă.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins, astfel, contestaţia Parchetului la decizia Judecătoriei Sectorului 5 de eliberare condiţionată a omului de afaceri, potrivit News.ro.

“Respinge contestaţia Parchetului. Dispune punerea de îndată în libertate”, este decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti.

Dan Voiculescu a fost internat vineri după-amiază sub pază la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, iar surse medicale declarau pentru News.ro că el ar urma să fie supus intervenţii chirurgicale, pentru ocluzie intestinală.

Luni seară, surse medicale au precizat pentru News.ro că omul de afaceri nu a mai fost operat, pentru că a răspuns bine tratamentului administrat. Aceleaşi surse au afirmat că Dan Voioculescu ar putea fi externat marţi, decizia care nu a fost luată până la ora transmiterii acestei ştiri.

Reprezentanţi ai unităţii medicale au declarat pentru News.ro că Dan Voiculescu va putea pleca din spital în momentul în care unitatea medicală va primi oficial decizia instanţei, iar paza se va retrage.

Tribunalul Bucureşti a judecat în urmă cu o săptămână solicitarea lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată, avocatul acestuia susţinând că omul de afaceri nu a plătit prejudiciul deoarece are averea sechestrată, iar ANAF nu a vândut niciun imobil pentru a recupera paguba.

În timpul procesului, procurorul DNA a arătat că Dan Voiculescu nu a dat dovezi temeinice de îndreptare dup ce a fost condamnat.

“Condamnatul nu îndeplineşte condiţiile pentru liberarea condiţionată. A câştigat 57 de zile din muncă şi 330 de zile din elaborarea de lucrări ştiinţifice. Este o disportie vădită între ele. Comportamentul acestuia rezultă şi din concluziile comisiei din penitenciar, care a arătat că nu îndeplineşte condiţiile şi că scopul pedepsei nu a fost atins. În motivarea sentinţei Judecătoriei Sector 5 (care a decis liberarea condiţionată n.red.) nu s-a făcut nicio referire la concluziile comisiei din penitenciar. Instanţa nu şi-a motivat înlăturarea concluziei comisiei din penitenciar care a dat aviz negativ în ceea ce priveşte liberarea condiţionată”, a arătat procurorul DNA, care a continuat şi a arătat că în timpul detenţiei Dan Voiculescu nu a avut “un comportament merituos, ci unul normal”. “Condamnatul nu a achitat prejudiciul şi nici măcar cheltuielile judiciare către stat”, a arătat procurorul.

În replică, avocatul acestuia a arătat că această contestaţie a DNA este nefondată.

“Nu e posibilă o hotărâre de condamnare după o decizie de achitare. Nu comisia din penitenciar observă comportamentul condamnatului, ci subofiţerii din penitenciar. (…) Comportamentul acuzatului rezultă din caracterizările de la dosar întocmite de supraveghetori. A fost recompensat de 12 ori. Asta e o dovadă de îndreptare. A menţinut relaţii neconflictuale cu ceilalţi condamnaţi. A câştigat 1800 de credite şi a fost selectat pentru a face curăţenia interioară. A participat la programul de pregătire pentru libertate”, a arătat apărătorul lui Voiculescu.

Cu privire la neplata prejudicului, avocatul a susţinut că este vina ANAF că nu a reuşit în trei ani să vândă doar o singură proprietate dintre cele puse sub sechestru de judecătorul care l-a condamnat definitiv pe Voiculescu.

“El are toată averea sechestrată. Nu are un leu disponibil, cu excepţia pensiei. ANAF nu a pus nici azi în executare decizia de condamnare. Dacă le valorifica poate se acoperea prejudiciul. Statul o are la dispoziţie dar nu o face. Dan Voiculescu e un om de 71 de ani pe care detenţia îl chinuie. Are şi o serie de problem medicale pentru care va rog să păstrăm confidenţialitatea. Cert este că nu s-a însănătoşit”, a mai arătat avocatul Florian Surghie.

Judecătoria Sectorului 5 a decis, în 8 iunie, că Dan Voiculescu poate fi eliberat condiţionat, decizia fiind contestată de procurori. Judecătoria Sectorului 5 motivează decizia de liberarea condiţionată a lui Dan Voiculescu arătând că acesta “a dat dovadă de stăruinţă în muncă” prin participarea la activităţi lucrative şi intelectuale, a avut un comportament exemplar în conformitate cu normele instituţionale şi o atitudine respectuoasă faţă de personalul unităţii, a participat constant la activităţile educaţionale, a conferenţiat la dezbaterea cu tema “Stări, emoţii, comportament uman şi a fost recompensat de mai multe ori cu suplimentarea dreptului la pachet şi vizite.

Judecătorii arată că până la 24 mai Dan Voiculescu a executat în total 1.408 zile din cele 3.653 (10 ani) pe care le avea de executat în dosarul ICA, depăşind limita minimă de 1.217 zile care reprezintă o treime din durata pedepsei. Dintre cele 1.408 zile, 387 se consideră executate în urma muncii prestate şi în urma redactării de lucrări ştiinţifice.

De asemenea, judecătorii vorbesc despre “stăruinţă în muncă”, atât prin participarea la curăţenie, cât şi prin scrierea a 11 lucrări ştiinţifice.

Mai mult, judecătorii spun că Voiculescu nu a fost sancţionat disciplinar niciodată, având un “comportament exemplar, adecvat normelor instituţionale” şi a participat constant la activităţi educaţionale, primind mai multe recompense.

În motivarea deciziei se mai precizează că Dan Voiculescu a câştigat 1.882 de credite, participând la 48 de programe educaţionale în cadrul penitenciarului, credite suficiente pentru demonstrarea îndreptării comportamentului acestuia.

Dosarul privind cererea de liberare condiţionată a lui Dan Voiculescu a fost analizat de Comisia de liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Rahova, unde este încarcerat Dan Voiculescu, iar în 22 mai comisia de la Rahova a dat aviz negativ, stabilind că “scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”, astfel că se impune amânarea liberării condiţionate.

Omul de afaceri a mai avut o solicitare de liberare condiţionată, pe care Tribunalul Bucureşti i-a respins-o definitiv în 10 ianuarie, stabilind că el mai depune o nouă solicitare după dată de 24 mai. Instanţa a stabilit atunci că Dan Voiculescu nu poate fi eliberat condiţionat, dar a scurtat cu patru luni termenul la care poate formulă o nouă cerere.

Voiculescu execută din 8 august 2014 pedeapsa de zece ani de închisoare primită în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare. În dosarul “ICA” au mai fost condamnaţi fostul director al institutului, Gheorghe Mencinicopschi, la opt ani de închisoare, fostul director al ADS Corneliu Popa, tot la opt ani de închisoare şi fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare. Gheorghe Mencinicopschi a fost eliberat condiţionat în 26 septembrie, după ce a executat doi ani din pedeapsa.

După ce a fost încarcerat, Dan Voiculescu a scris, în mai puţin de un an şi jumătate, unsprezece cărţi.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

CSM: Adina Florea, aviz negativ pentru funcția de procuror șef al DNA

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiției de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Adinei Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Hotărârea Secţiei pentru procurori va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei.

Avizul este unul consultativ.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: