Connect with us

Exclusiv

De ce este ILEGAL Regulamentul de parcare al lui Chițac (Opinie)

Publicat

la

La sfârșitul săptămânii trecute, coaliția PNL-USR din Consiliul Local a votat cu toate mâinile drepte Regulamentul de parcare, prin care administrația Chițac se pregătește să stoarcă milioane de euro de la proprietarii de mașini din oraș.

Regulamentul va intra în vigoare, dacă Instituția Prefectului va emite aviz de legalitate. Tocmai de aceea considerăm utilă o discuție despre aspecte ale Regulamentului care contravin Constituției, legii fiscale și principiilor de drept comunitar european.

Reamintim cititorilor că Regulamentul instituie 4 zone de parcare în Constanța. În zonele 0 și 1 sunt incluse parcările cu taxare orară administrate de Confort Urban, situate în centrul orașului și în preajma unor obiective importante precum Gara CFR, Piața Tomis III, Bazarul Gorbaciov etc. Zona 3 este formată din parcările rezidențiale situate între blocuri. Iar zona 2, despre care vom vorbi cu prioritate în articolul de față, este formată din toate celelalte parcări situate pe trama stradală, de la un capăt la celălalt al orașului. Marea invenție a administrației Chițac este aceea de a stabili abonamente de parcare pentru orice loc de pe marginea unei străzi asfaltate.

Extras din Raportul de specialitate care stă la baza Regulamentului. Deocamdată, mersul pe jos, care este tot o formă de utilizare a spațiului public, nu este taxat în municipiul Constanța. Rămâne de văzut ce efecte va mai produce această filozofie în viitor.

Vinieta – o hoție

Din punctul nostru de vedere, este total ilegală taxa pentru zona 2 de parcare încasată anticipat pe o zi, o săptămână, o lună sau un an. În varianta adoptată, Regulamentul vorbește de ABONAMENT. Însă în versiunea inițială, din luna februarie, a fost utilizat termenul VINIETĂ, pe care îl vom folosi și noi pentru a ușura expunerea, dar mai ales pentru a evita confuzia cu alte abonamente din Regulament. 

Este rezonabil să credem că mulți proprietari de mașini vor plăti vinieta, pentru a nu risca să fie amendați de cei 280 de polițiști locali de la Primărie. Numai că, potrivit chiar declarațiilor primarului Chițac, în Constanța există 116.000 de mașini înmatriculate. În plus, în oraș parchează zilnic mașini ale navetiștilor și turiștilor. Însă locurile de parcare amenajate abia ating cifra de 20.000.

În aceste condiții, este rezonabil să credem că Primăria va vinde mai multe viniete decât locurile de parcare pe care le deține. Mulți dintre cei care vor achita taxa în avans vor parca în continuare pe trotuare și în locuri neamenajate, fără a beneficia de o prestație efectivă din partea Primăriei.

Iar aici este o mare problemă de legalitate. Prin definiția ei legală, taxa fiscală este expresia unei prestații a autorității locale. Însă Primăria va încasa mai mult decât va presta, ceea ce reprezintă o îmbogățire a bugetului fără just temei.

Articolul 2 punctul 55 din Legea 273/2006 – definiția taxei

Primăria vrea să facă bani și să amendeze, nu să presteze servicii concrete

Pe lângă faptul că girează hoția descrisă mai sus, Regulamentul este confuz până la lacrimi în privința obiectului taxării și a drepturilor efective acordate celor care plătesc vinietă.

La un nivel pur teoretic, de banii pe care îi dau în avans Primăriei, plătitorii de viniete pot beneficia de locuri de parcare în zona 2. Însă această zonă nu le este destinată în mod exclusiv. Ca dovadă, prin articolul 9 din Regulament, Primăria își ia libertatea de a atribui aici locuri dedicate către riverani. Regulamentul nu stabilește câte locuri are zona 2, câte din ele revin riveranilor și câte celor care plătesc viniete. Se remarcă în mod deosebit faptul că riveranii primesc locuri concret delimitate, de care pot dispune în mod efectiv, în timp ce plătitorii de viniete primesc un drept teoretic, uneori iluzoriu, de a parca în oraș. 

Ca o concesie, Primărie le acordă plătitorilor de viniete dreptul de a parca și pe locurile atribuite riveranilor, din zonele 2 (stradale) și 3 (între blocuri), în orele puține în care aceștia din urmă nu au rezervare. Însă riveranii nu sunt obligați să elibereze locurile respective în orele fără rezervare. Dacă n-au chef să miște mașina, aceste locuri pot rămâne la discreția lor, 24 de ore din 24. Iar dacă își mișcă mașina, atunci când revin în zonă pot ocupa un alt loc din vecinătate, limitând în acest fel șanșele plătitorilor de vinietă de a beneficia în mod concret de vreun serviciu plătit, în avans, Primăriei. 

În mod vădit, plătitorii de viniete nu primesc nicio garanție că vor beneficia de serviciile plătite în avans. Dacă nu găsesc locuri libere, e riscul lor. Însă dacă parchează pe locurile riveranilor, în orele rezervate acestora, sunt pasibili de amendă. Riveranii persoane fizice au rezervare între ora 16 și 8 . Iar riveranii persoane juridice au rezervare între 8 și 20. Dacă un plătitor de vinietă încurcă cele două programe între ele, este pasibil de amendă. 

În sfârșit, Regulamentul nu stabilește dacă lipsa vinietei este contravenție continuă. Iar din acest motiv, polițiștii locali vă pot amenda de mai multe ori în aceeași zi, pentru parcarea fără vinietă.

O inepție juridică monstruoasă

În opinia noastră, Regulamentul este un talmeș-balmeș și o inepție juridică monstruoasă generată de absența umanismului. De altfel, primarul Chițac a și declarat că scopul său este acela de a-i ”încuraja” (a se citi obliga) pe oameni să renunțe la mașini. 

Însă oricare ar fi scopurile sale, mijloacele folosite trebuie să fie cele legale. Spre deosebire de impozite, taxele se referă la un raport bilateral, în care autoritatea prestează un serviciu, iar contribuabilul plătește pentru acesta.

Din acest punct de vedere, Regulamentul de parcare trebuia să fie asemenea unui contract cadru, în care fiecare parte să înțeleagă exact drepturile și obligațiile sale. Or nu este câtuși de puțin clar de ce drepturi beneficiază în mod efectiv plătitorii de viniete. 

Toate aspectele evidențiate mai sus arată că taxa de parcare pentru zona 2, în modalitatea de încasare prin vinietă, încalcă principiul certitudinii impunerii, prevăzut în articolul 3 litera b) din Codul Fiscal. De asemenea, încalcă principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale și principiul previzibilității și clarității normelor din legislația europeană. Din aceste motive, opinăm că taxa de parcare în zona 2 ar trebui atacată ca ilegală.

Avantajele pentru bugetari încalcă principiul european al neutralității

Probleme sunt și cu alte părți ale Regulamentului. Acesta creează privilegii pentru bugetari, care își vor putea lăsa mașinile personale în parcări dedicate, aflate în vecinătatea instituțiilor la care lucrează, sau chiar pe bază de abonament în parcările din zonele 0 și 1, în care ceilalți cetățeni vor plăti câte 4 sau 3 lei pe oră.

Privilegiile pentru bugetari încalcă principiul neutralității din legislația comunitară europeană și valorile asociate sau derivate din acesta: egalitatea în fața legii, nediscriminarea, interzicerea diferenței de tratament etc.

Sarcinile fiscale nu pot fi diferențiate pe categorii de cetățeni, potrivit legislației europene. Aceleași principii se găsesc și în legislația națională, începând cu legea fundamentală, Constituția. 

Extras dintr-o abordare de specialitate asupra dreptului fiscal. Puteți citi mai multe AICI

O palmă în plus pentru cei care plătesc deja cele mai multe taxe și impozite din UE

Un alt principiu ignorat de Regulamentul lui Chițac este cel al echității fiscale. Art. 3 litera c) din Codul nostru Fiscal se referă la stabilirea sarcinilor fiscale pe baza puterii contributive a cetățenilor. În mod cert, legiuitorul se referă în primul rând la impozite – acele contribuții obligatorii, fără drept de rambursare, calculate la avere, venituri sau consum. Însă aceleași prevederi ar trebui să pondereze instituirea unor taxe speciale peste puterea de a contribui a cetățenilor.

O taxă de 4 lei pe oră pentru parcările din centru nu este de principiu mare, dacă ai treabă în centru o oră și atât. Însă pentru cineva care este obligat să parcheze în centru 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, înseamnă 640 de lei pe lună sau 7.680 de lei pe an. Să nu mai spunem că vor exista destui proprietari de mașini care, având nevoi anume, vor trebui să achite concomitent toate cele trei tipuri de taxe – ca să parcheze noaptea în fața blocului și ziua în zonele 0, 1 și 2.

Este vizibilă ambiția celor care ne conduc de a avea mulți bani pe mână. Însă Constanța nu este un oraș bogat. La venituri salariale, constănțenii abia se compară cu orașele de mâna a doua din țară, pentru că nu mulți cetățeni au șansa să câștige salarii imense ca-n Primăria Constanța.

Din acest punct de vedere, taxele speciale de parcare gândite de Chițac înseamnă o palmă în plus peste obrazul celor care plătesc deja impozite pe mașini, taxe de drum, taxe de pod, accize, TVA-uri, impozite pe venit, pe profit și pe dividende, CAS-uri și CASS-uri, tot mai striviți de un stat ineficient, supradimensionat și plin de nesătui.

În statisticile europene suntem pe primul loc la numărul de taxe și impozite. Dar rezistăm bine, avem ADN-ul tare, mai ales că-n alte epoci istorice am iobăgit mai rău.

Atac la predictibilitate

În sfârșit, regimul Chițac se pregătește să aplice taxele speciale, imediat ce hotărârea de adoptare a Regulamentului de parcare va primi aviz de legalitate de la prefect. Și-n această privință, se încalcă principiul predictibilității. Legal, sarcinile fiscale se introduc de pe un an pe altul. Dar acești oameni nu mai pot să aștepte. Și-au făcut planul să încaseze niște milioane de euro. Și asta e tot ce contează pentru ei.

Șansa constănțenilor este aceea ca prefectul să blocheze aspectele vădit ilegale din regulamentul care ar îmbogăți injust Primăria și le-ar da mult de treabă celor 280 de polițiști locali angajați să împartă amenzi. Ca să ne amendeze mai facil, Chițac pregătește un sistem de camere de supraveghere în tot orașul. Că așa a înțeles dumnealui liberalismul: reglementare excesivă, supraveghere, taxe și amenzi.

  • În fotografia de deschidere, puteți vedea un crâmpei dintr-o acțiune a Poliției Locale din subordinea lui Chițac, de pe 6 martie 2021. Oamenii ăștia n-au răspuns pentru ce au făcut. Deci vor continua. 

Comments

comments

Exclusiv

Mascaradă la Hârșova. Viceprimărița și-a dat demisia pentru a fi aleasă din nou, un pic mai legal decât data trecută

Publicat

la data de

Scris de

Primarul din Hârșova și consilierii locali din anturajul său au pus ieri în scenă o veritabilă mascaradă politică. La inițiativa lui Viorel Ionescu, aleșii locali au fost convocați în ședință extraordinară pentru a alege un nou viceprimar, după ce ocupanta postului, Dumitra Stan, și-a dat demisia din această funcție. În mod bizar, Dumitra Stan a fost propusă din nou, a acceptat propunerea și a fost votată pentru a exercita funcția de viceprimar, pe care abia o părăsise prin demisie. Deși totul pare o mare caterincă, în realitate vorbim de aspecte grave și de un război juridic în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești. Or, din acest punct de vedere, era necesar ca viceprimărița să fie realeasă, un pic mai legal decât data trecută. Legal până la capăt tot nu a fost acest proces, după cum vom explica mai jos. Și nici moral, deoarece vorbim și de trădarea unor PSD-iști care au votat în beneficiul puterii! 

Primul viceprimar, cu biroul la cimitir

Ceea ce se întâmplă acum la Hârșova izvorăște cumva din ultimul proces electoral. Primarul localității, Viorel Ionescu, a fost racolat anul trecut de PNL, după un mandat în fruntea orașului din partea ALDE. El a reușit să câștige un nou mandat de primar, însă nu și majoritatea în Consiliul Local. PSD a scos cel mai bun scor la alegerile pentru Consiliu, obținând 8 mandate. Deși PNL a obținut mai puține voturi, la redistribuire a primit tot 8 mandate. În Consiliu a mai intrat și partidul Pro România cu un consilier.

Pe 2 noiembrie 2020, primarul a convocat Consiliul Local în vederea alegerii viceprimarului. Propunerea sa a fost Dumitra Stan de la PNL – ”o persoană în care am încredere și alături de care am făcut echipă și în mandatul trecut. Cred, în continuare, că Hârșova are nevoie de liniște și de o echipă care să asigure continuitate. Este posibilă, însă, și constituirea unei majorități care să impună un viceprimar al opoziției, dar care nu va avea atribuții și care va încasa o indemnizație degeaba, doar pentru a fi împotriva primarului.”. Declarația primarului a fost citată de site-ul www.harsova.ro. 

La ședință, așa cum anticipase primarul, s-a format o majoritate PSD – Pro România, iar reprezentantul acesteia, Emil Paraschiv, a fost ales viceprimar. La scurt timp, Ionescu și-a pus amenințarea în practică. Astfel, viceprimarul ales a primit un birou la cimitirul din localitate și atribuții spre ZERO (să se ocupe de utilajele Primăriei). A fost nevoie ca majoritatea de 9 consilieri să voteze o hotărâre expresă ca Paraschiv să fie lăsat să lucreze în biroul din Primărie. Însă această decizie n-a ajutat prea mult. 

Una din postările lui Emil Paraschiv, din perioada în care a fost viceprimar

Prefectul se implică, iar consilierii aleg ILEGAL un nou viceprimar

Pe 19 noiembrie 2020, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea locală prin care Paraschiv fusese ales viceprimar. Iar după lege, HCL-ul s-a suspendat de drept. Profitând de această situație, pe 8 decembrie 2020, primarul Ionescu a întocmit un proiect de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar. Documentația a fost trimsă spre avizare comisiei juridice a Consiliului Local. Însă comisia a considerat că nu există toate informațiile necesare, motiv pentru care a amânat discutarea și avizarea proiectului.

Potrivit legii, niciun proiect de hotărâre nu poate ajunge la vot, în plenul Consiliului Local, fără avizul comisiei de specialitate. Cu toate acestea, proiectul neavizat a fost supus la vot, în ședința de Consiliu din 18 decembrie 2020. În acest fel s-a desfășurat procedura de alegere a unui nou viceprimar, iar Dumitra Stan de la PNL a fost aleasă în funcție cu cele 8 voturi liberale și cu încă un vot provenit din tabăra PSD. Secretarul general al orașului a opiniat că hotărârea nu este legală și a refuzat să o semneze. 

Trădătorul

La scurt timp după ședință, PSD Constanța a decis să-l excludă din partid pe consilierul Marian Paștea, care votase la vedere diverse proiecte ale primarului, de unde și suspiciunea că își exercitase votul secret de la alegerea viceprimarului pe aceeași linie. Prefectul a luat act de excluderea lui Paștea și a întocmit un ordin de încetare a mandatului. Însă la scurt timp, probabil pe fondul unor obligații politice, și-a revocat propriul ordin, lăsându-l pe trădător în funcție, ca să voteze contrar voinței electoratului. 

”Trădătorul”, primarul narcisist și prefectul

Au urmat două procese de contencios administrativ.

Acțiunea Prefectului, admisă de instanță

În primul rând, vorbim de procesul inițiat de Prefect contra Consiliului Local, la care ne-am referit mai sus. Pe 8 aprilie 2021, acțiunea Prefectului a fost admisă, pe fond, de Tribunalul Constanța. Apărările Consiliului Local au fost respinse ca neîntemeiate și la fel intervenția accesorie în favoarea Consiliului Local depusă de Emil Paraschiv. Mai apoi, pe 8 septembrie 2021, Curtea de Apel Constanța a anulat recursul formulat de Consiliul Local Hârșova, deoarece acesta era semnat – ATENȚIE!!! – de persoane care nu aveau calitatea să reprezinte această autoritate (practic, recursul a fost semnat de niște consilieri locali, după ce majoritatea din jurul primarului a refuzat să ducă procesul mai departe). Ca urmare, recursul intervenientului Paraschiv a fost la rândul său respins, ca neavenit, iar criticile sale nici nu au mai fost examinate. 

Tribunalul apreciază că alegerea Dumitrei Stan a fost ilegală

În al doilea rând, vorbim de procesul prin care Emil Paraschiv a atacat hotărârea de Consiliu Local 140 din 18 decembrie 2020, prin care Dumitra Stan a fost aleasă în funcția de viceprimar. Reprezentându-se pe sine în acest nou proces, nefiind așadar un simplu intervenient în favoarea altei persoane, Paraschiv a reușit să se facă auzit. Iar pe 12 iulie 2021, Tribunalul Constanța i-a dat câștig de cauză, anulând HCL-ul din decembrie 2020 prin care fusese aleasă Dumitra Stan. Instanța a evidențiat 3 vicii ale HCL-ului din decembrie: 1 – lipsa avizului comisiei juridice, 2 – încălcarea procedurii legale pentru situațiile în care secretarul general refuză semnarea hotărârii (așa cum a fost cazul) și 3 – faptul că postul de viceprimar nu era vacant, întrucât acțiunea Prefectului de a ataca alegerea lui Paraschiv conducea de drept doar la suspendarea temporară a HCL-ului, nu la apariția condițiilor pentru alegerea altei persoane. 

Extrase din Sentința Civilă 1317, prin care a fost anulată HCL 140/18.12.2020 privind alegerea Dumitrei Stan în funcția de viceprimar

Mascarada

Pe 6 august 2021, primarul din Hârșova, ca reprezentant al Consiliului Local, a declarat recurs. Șansele sale de a răsturna argumentele instanței de fond nu sunt prea mari, în contextul în care acestea sunt clare și surprind esența cazului. Cel mai probabil, cântărind aceste șanse, Viorel Ionescu a luat decizia să organizeze mascarada realegerii viceprimăriței, după cum spuneam: un pic mai legal decât data trecută. Mai legal a fost faptul că, de data aceasta, postul de viceprimar a fost vacantat, după ce HCL-ul pentru alegerea lui Paraschiv a fost anulat definitiv, pe 8 septembrie 2021 de instanța de contencios administrativ. Nu întâmplător, chiar la două zile distanță, pe 10 septembrie, viceprimărița a înregistrat documentul prin care își anunța demisia din funcție începând cu 14 septembrie.

În cele câteva zile, proiectul de hotărâre pentru alegerea unui nou viceprimar a fost înaintat comisiilor de specialitate. Comisia juridică nu a emis aviz. Însă proiectul a fost avizat de comisia socială, ceea ce ar putea fi un pic mai legal dacă punem în balanță situația total ilegală fără aviz, pe de o parte, cu situația existenței unui aviz, chiar dacă de la o comisie nepotrivită, pe de altă parte. În sfârșit, rămâne de văzut ce va avea de spus secretarul general, dar nu credem să fie emoții în această privința pentru primar și pentru majoritatea sa, câștigată la vot sau cumpărată.

Ca să fie clar, la mascarada alegerii unui nou viceprimar în persoana vechiului viceprimar au participat cei 8 consilieri PNL și încă doi de la PSD. Un vot din cele 10 a fost anulat, astfel că viceprimărița a fost realeasă cu 9 voturi pentru. Cel puțin un vot a fost de la PSD. Iar pe viitor, la cum se prefigurează colaborarea lui Florin Cîțu cu PSD-iștii, nu ne-ar mira să vedem o unanimitate tăcută și dispusă să voteze orice în spatele primarului Viorel. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cine ”coafează” parcurile din Agigea: o firmă fără angajați, fără cifră de afaceri… dar cu relații în Golf

Publicat

la data de

Scris de

O firmă înființată pentru producția de hârtie igienică, a cărei singură ispravă de până acum a fost aceea de a-și completa obiectul de activitate cu prestații de coafură și înfrumusețare, a ajuns să toarne alei de beton și să amenajeze locuri de joacă în Agigea.  

N-au trecut decât trei săptămâni de când primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, posta pe contul său de Facebook o filmare, prin care se lăuda că a început să amenajeze parcul Mihai Eminescu din localitate cu alei de beton, un loc de joacă pentru copii și o platformă cu echipamente de fitness. La acel moment, am semnalat că la parcul băgat în modernizare nu exista o amenajare de șantier și nici banalul, dar obligatoriul, panou informativ cu titlul investiției, numărul autorizației de construire și prestatorul lucrărilor.

La câteva zile distanță, autorul rândurilor de față a filmat în parcul Mihai Eminescu, la o acțiune de dezinsecție organizată de consilierul local Gabriel Ciobanu (viceprimar ales, dar nerecunoscut și neacceptat în Primărie de ”jupânul” Maricel). Cu acea ocazie, am dat nas în nas cu echipa de constructori. Un bărbat, trecut ușor de 40 de ani, ne-a interzis să îl filmăm (vezi AICI). Totuși, la insistențele lui Gabriel Ciobanu, acesta a precizat că reprezintă firma Lux R.I.M. SRL, care fusese contractată de Primărie. Dacă nu ar fi fost întâmplarea de mai sus, raporturile dintre Primăria Agigea și această firmă s-ar fi consumat într-o discreție totală.

O firmă concepută pentru producția de hârtie igienică

În realitate, așa cum rezultă din documentarea noastră, firma în cauză se numește Lux R.I.M. Soft SRL. Aceasta a fost înființată în anul 2015 de Marius Ghiță (cel care ne întâmpinase pe ”șantier”). Sediul social al firmei se află în satul Movilița din comuna Topraisar. Potrivit anunțului publicat la înființare în Monitorul Oficial al României, firma are ca activitate principală fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton. Este vorba de codul CAEN 1722, care se referă – potrivit site-ului caen.ro – la fabricarea de: hârtie igienică, șervețele pentru curățarea tenului, batiste, prosoape, șervețele de masă, prosoape și tampoane igienice, scutece pentru adulți și copii, pahare, farfurii și tăvi.

Tot din Monitorul Oficial al României aflăm că, pe 5 noiembrie 2018, Marius Ghiță a decis să extindă activitatea firmei cu un  cod pentru coafură și alte activități de înfrumusețare.

Activitate ZERO, experiență ZERO

Până pe 31 decembrie 2020, Lux RIM Soft SRL n-a apucat să fabrice niciun sul de hârtie igienică și nici să coafeze pe nimeni. Ca dovadă, Marius Ghiță a depus declarații de inactivitate pe proprie răspundere la organul fiscal, după cum atestă portalul Confidas.Ro și site-ul Ministerului de Finanțe.

Așadar, la începutul acestui an, firma avea zero angajați, zero venituri, zero activități și zero competență. Ca urmare, nimic, dar absolut nimic, nu o recomanda pentru a fi contractată de Primăria Agigea în vederea efectuării unor lucrări de construcții. Cu toate acestea, societatea a fost aleasă de primarul localității, pe baza unor relații de gașcă, după cum vom demonstra în cele ce urmează. Vorbim mai jos de relații care se degajă din activitatea unor persoane în rețeaua Facebook (rețea definită drept spațiu public de instanțele de judecată din România).

Prietenia virtuală cu fratele și cumnata primarului

În primul rând, trebuie să spunem că Marius Ghiță nu are un cont de facebook, însă soția sa deține două. Un cont al soției sale prezintă activitatea ei profesională, de specialist în tehnici și terapii de înfrumusețare, precum volumizarea buzelor cu hyaluron pen, epilare definitivă cu laser dioda, tratamente faciale cu oxigen hiperbaric etc. Soția lui Marius Ghiță nu ascunde prietenia, cel puțin virtuală, cu fratele și cumnata primarului din Agigea.

În poze, la Golful Pescarilor

Mai multe fotografii publicate pe Facebook îi înfățișează pe soții Ghiță la restaurantul Golful Pescarilor din Agigea.

Vorbim de un restaurant deținut de Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu (50%), Petre Daniel Popa (25%) și Mihai Cristian Lupoiu (25%). Primul dintre aceștia este chiar ginerele primarului din Agigea. De asemenea, Petre Daniel Popa, pe scurt Dan Popa, este prietenul intim al lui Maricel Cîrjaliu și ctitor, alături de edil, al bisericii de lemn de pe malul lacului Agigea.

Primarul din Agigea a fost trimis în judecată anul trecut pentru fapte de corupție cu privire la includerea abuzivă a terenurilor din zona Golful Pescarilor în domeniul privat al localității. După inventarierea frauduloasă a terenurilor, edilul a vândut un lot important, în anul 2014, la un preț subevaluat, către firma care deține restaurantul Golful Pescarilor. La acel moment, societatea era deținută 100% de Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu. Stanciu le-a declarat procurorilor DNA că a plătit terenul cu bani împrumutați de la nașul său. La scurt timp de la achiziția terenului de pe malul mării la preț de garsonieră, Stanciu a cedat 50% din firmă către afaceriștii constănțeani Popa și Lupoiu. În noua structură, firma a ridicat restaurantul din Golf și a ajuns să deruleze afaceri de peste un milion de euro pe an. 

În 2018, în afacerea Golful Pescarilor a fost cooptat și Ionuț Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele lui Maricel Cîrjaliu, care a primit 20 de procente din afacerea de milioane de euro cu un aport simbolic de 200 de lei. Concomitent, Dumitru Stanciu, finul lui Bogdan Cîrjaliu, și-a redus participația la 30%, refuzând practic să aducă un aport în numerar de 200 de lei care i-ar fi asigurat în continuare 50% din firmă. E limpede că la mijloc a fost un aranjament dubios, de transfer al bunului de la interpus către beneficiarul dinainte știut, în speță primarul din Agigea. 

O vreme, firma a funcționat cu următorii asociați: Dumitru Stanciu – 30%, Dan Popa – 25%, Mihai Lupoiu – 25% și Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu – 20%. Pe 18 decembrie 2020, Stanciu și-a cesionat și celelalte 30 de procente din firmă către ginerele primarului. De data aceasta, cesiunea s-a făcut cu bani, Nuțoaia Cîrjaliu achitând 50.000 de euro în schimbul părților sociale. Schimbarea structurii a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 aprilie 2021, dată de la care familia primarului deține oficial jumătate din acest restaurant cu o poveste penală în spate.  

Prietenii soților Ghiță s-au tras în sanie cu Maricel

În fotografiile de la Golf, soții Ghiță apar în anturajul unui antreprenor local specializat în montarea de pergole retractabile, precum și a soției acestuia. Vorbim de o prietenie veche, de familie, care nu s-a consumat doar la restaurantul primarului, ci și în concedii prin țară și străinătate. Mai departe, prietenii intimi ai soților Ghiță apar în fotografii alături de Dan Popa și Mihai Lupoiu de la Golful Pescarilor. Și legăturile nu se opresc aici. Prietenii soților Ghiță au petrecut începutul de an 2020 în Bucovina, alături de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, și de alte persoane. O fotografie de atunci, înfățișându-l pe Maricel într-o sanie trasă de un cal, a ajuns pe Facebook, pe contul unei persoane din acest grup.

Există numeroase alte detalii care atestă apartenența soților Ghiță la un grup social mai larg, grup din care face parte și primarul din Agigea. Nu intrăm în aceste detalii, pentru a nu afecta mai mult decât este necesar aspecte care țin de viața privată. În orice caz, datele prezentate sunt suficiente pentru a susține că firma lui Marius Ghiță, Lux RIM Soft SRL, cu activitate ZERO și CAEN-uri de frumusețe corporală și producție de hârtie igienică, a fost aleasă de Primăria Agigea pe criterii de gașcă.

Cel mai probabil, aceste relații de grup au contat în privința atribuirii lucrărilor de modernizare a parcurilor din Agigea către societatea din Movilița care, repetăm, avea zero angajați, zero activitate, zero cifră de afaceri și zero competență, necalificându-se pentru astfel de lucrări. Dar nu ne surprinde. Așa merg lucrurile la Agigea, nu după lege, ci după diverse cumetrii și favoritisme.

Citește și:

Exclusiv. Cîrjaliu sifonează fondurile europene de pescuit spre gașca de la Golful Pescarilor

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Constanța Altfel și-a mai luat o palmă. PUZ-ul Lăpușneanu, păstrat aproape intact de instanță

Publicat

la data de

Scris de

La sfârșitul săptămânii trecute, Tribunalul Constanța a anulat parțial PUZ-ul bulevardului Alexandru Lăpușneanu, la cererea Instituției Prefectului. PUZ-ul fusese aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanța nr. 102/30.04.2015. Hotărârea locală a fost anulată doar în privința Coeficientului de Utilizare a Terenului (CUT) aprobat de consilierii locali pentru un amplasament aflat în proprietatea companiei Cambela Prod. Toate celelalte reglementări ale PUZ-ului au rămas în vigoare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Un interes aparte cu privire la anularea PUZ-ului Lăpușneanu a fost manifestat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualii conducători ai Primăriei, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian. La inițiativa acestora, în anul 2019, ONG-ul a atacat în mod direct PUZ-ul la instanța de judecată. Ei urmăreau blocarea, nu doar a investiției Cambela Prod, care a rămas la stadiul unei gropi în pământ, ci și a altor proiecte aflate atunci aproape de finalizare. Este vorba în primul rând de blocul Comprest Util de pe Lăpușneanu, care a atras furia fondatorilor Altfel.

În paralel, PUZ-ul a mai fost atacat de Instituția Prefectului și de o altă asociație nonguvernamentală. Iar toate aceste demersuri au fost conexate într-un singur proces, împotriva unui singur pârât, Consiliul Local Municipal. Beneficiarii PUZ-ului au depus cereri de intervenție accesorie.

Pe parcursul judecății de la Constanța, a avut loc o schimbare de paradigmă la nivelul Justiției naționale. Astfel, anul trecut a fost admis un Recurs în Interesul Legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că asociațiile nonguvernamentale nu mai pot iniția procese în contencios obiectiv. ONG-urile sunt persoane juridice de drept privat, astfel încât, în rând cu toți particularii, trebuie să facă dovada unui prejudiciu personal pentru a sta în astfel de litigii. 

Deși s-a chinuit să însceneze un așa-zis prejudiciu, Constanța Altfel n-a reușit decât să se facă de râs. Iar după mai multe recuzări ale magistraților, asociația s-a ales și cu o amendă pentru rea-credință. Șicanările nu au folosit la nimic ”salvatorilor”, care au pierdut în cele din urmă procesul pe fond, pe lipsa calității procesuale active, în luna iunie anul curent.

De la acel moment, a mai rămas de soluționat doar plângerea Instituției Prefectului, singura care fusese formulată în deplină calitate procesuală activă. Constanța Altfel a depus cerere de intervenție accesorie, sprijinind poziția procesuală a reclamantului. Pe 20 august, Tribunalul Constanța a dat câștig de cauză Prefectului, anulând parțial HCL 102/2015 ”exclusiv în referire la Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) stabilit pentru amplasamentul situat la 183 B”, adică pe lotul Cambela Prod. Nicio altă prevedere a PUZ-ului Lăpușneanu nu a fost anulată de instanță. Or, din acest motiv, rezultatul poate fi privit ca un eșec al Asociației Constanța Altfel care și-a cam pierdut din forță de când emanații săi au pus mâna pe oraș și și-au dat arama pe față.

Rămâne de văzut dacă primarul Vergil Chițac va declara recurs. Pe lege, primarul este obligat să uzeze de toate căile de atac în apărarea legalității PUZ-ului adoptat de Consiliul Local. Însă, în mod paradoxal, cetățeanul Chițac și-a exprimat convingerea că PUZ-ul este ilegal, atunci când era președinte la Constanța Altfel și l-a atacat în instanță. Acum, același Chițac, ajuns primar, trebuie să susțină contrariul, luptând cu Prefectul și implicit cu asociația pe care a fondat-o și de care nici nu se poate lepăda cu totul. De ce nu se poate lepăda? Un motiv ar fi acela că funcția de președinte la Constanța Altfel a fost preluată de Samir Gafar, un intim al actualului primar, în vreme ce nora lui Chițac ocupă și ea un loc în Consiliul Director. Colac peste pupăză, asociația este reprezentată convențional de o avocată care are sediul profesional acasă la Felicia Ovanesian și care s-a obligat să-i achite acesteia un purcoi de bani, după cum reiese din declarația de avere a doamnei city-manager. Or toate aceste aspecte bat spre nepotism și spre conflict de interese, două păcate pe care ”imaculații” Altfel le-au criticat la alții.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: