Anularea impozitului pe salariul minim pare să rămână doar o promisiune electorală, și atât. După ce ministrul Economiei, Claudiu Nasui, a spus că „Zero taxe pe salariul minim“, măsură anunțată de USR PLUS încă din timpul campaniei electorale, rămâne o prioritate, preşedintele Senatului, Anca Dragu (USR PLUS) vine cu o veste proastă. Ea a declarat că impozitul zero pe salariul minim ar putea deveni realitate cam în doi ani, după finalizarea unui studiu de impact și atunci când veniturile bugetare și creșterea economică permit.

Președintele Senatului, Anca Dragu spune că impozitul zero pe salariul minim ar putea deveni realitate dar a subliniat şi că o astfel de măsură ar putea avea un impact negativ asupra bugetului.

“Ar putea deveni realitate (impozitul zero pe salariul minim – n.r.) într-un an, cam în doi ani, după ce avem finalizat un studiu de impact și atunci când veniturile bugetare și creșterea economică permit. Pe de altă parte, este o datorie să ne uităm la salariații cu venituri foarte mici. În România există această situație foarte tristă în care 15% dintre salariați, deși muncesc, intră la categoria de sărăcie, acest concept de sărăcie. Ca atare, cea mai rapidă soluție de a-i scoate pe acești oameni din sărăcie care, deși muncesc opt ore pe zi, la sfârșitul lunii, când primesc salariul, nu-și pot permite să-și asigure un trai decent după standardele normale”, spus Anca Dragu la TVR.

Ea a mai afirmat că nu se va întâmpla imediat, pentru că guvernul Cîţu are probleme uriaşe cu onorarea obligaţiilor legale de creştere a pensiilor şi se luptă cu un deficit pentru care ţara a fost, deja, atenţionată de Comisia Europeană. Ca atare, zero taxe pe salariu minim ar putea fi aplicat abia din 2022.

Comments

comments

PRO România anunță convocarea Congresului Național Extraordinar la care se va decide întreruperea demersurilor de fuziune cu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. ALDE și Pro România se despart din cauza diferențelor doctrinare și de viziune.

„Biroul Executiv (BEx) al PRO România s-a reunit marți, 26 ianuarie a.c., pentru a discuta raportul Grupului de lucru privind fuziunea cu ALDE. Conform concluziilor prezentate în urma discuțiilor cu reprezentanții ALDE, BEx a decis convocarea Congresului Național Extraordinar pentru întreruperea demersurilor de fuziune a celor două formațiuni politice. Acceptând și respectând diferențele doctrinare și de viziune, PRO România și ALDE se vor concentra să reprezinte cât mai fidel interesul electoratului propriu. Cele două partide își vor continua eforturile și lupta pentru apărarea celor loviți deopotrivă de criză și de actuala guvernare. Congresul Național Extraordinar al PRO România va avea loc pe data de 26 februarie a.c., începând cu ora 15.00 și se va desfășura online, pentru respectarea măsurilor de siguranță în contextul pandemiei. Ordinea de zi și alte informații relevante vor fi comunicate ulterior.“, notează PRO România într-un comunicat.

Comments

comments

Codul Administrativ va fi modificat în ședința de Guvern de mâine, prin Ordonanță de Urgență, astfel încât prefecții și subprefecții să poată fi membri în partide. Dacă în prezent prefecții sunt înalți funcționari publici care nu au voie legal să facă politică, de mâine încolo prefecții vor fi înscriși cu acte în partidele care îi trimit în respectivele funcții. Practica prefecților „apolitici” a fost una despre care toată clasa politică a recunoscut că a fost o ipocrizie pentru că în realitate prefecții erau oricum numiți politic și înlocuiți la fiecare schimbare de regim guvernamental.

Potrivit proiectului de OUG care intră în ședința de Guvern de miercuri, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1. a) este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;

1. b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;

1. c) are capacitate deplină de exerciţiu;

1. d) nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

1. e) nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;

1. f) are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;

1. g) a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. (sursa: stiripesurse.ro)

Întregul proiect poate fi consultat aici:

Download (PDF, 369KB)

Comments

comments