Exclusiv Slide

Dezastru ecologic pe varianta Constanța-Ovidiu (foto + video dronă)

iun. 07, 2018 Adrian Cârlescu

Varianta Constanța – Ovidiu. De o parte și de cealaltă a drumului așa-zis național, care are și indicativul DN 22C, s-au format în timp, adevărate baricade de moloz, gunoaie și pământ galben provenit din săpătura unor fundații de imobile. Fenomenul se întâmplă de ani de zile, sub privirile îngăduitoare ale Primăriei Constanța și ale Gărzii de Mediu.

V-ați întrebat vreodată unde se duc resturile din demolări sau pământul excavat în proiectele imobiliare? În mod normal, în toate autorizațiile de construire/desființare emise de Primăria Constanța se menționează obligația ca materialele care nu se mai pot valorifica sau recupera în urma executării lucrărilor să fie transportate în Portul Constanța, Poarta 9, Dana 103. Acolo e locul molozului. La fel de normal, accesul la această rampă de resturi din construcții costă. Probabil din această cauză, diverși investitori, mai mici sau mai mari, cu toții protejați ca autori necunoscuți, s-au abonat – că doar nu costă nimic – la aruncatul molozului pe marginea variantei Constanța – Ovidiu. Se întâmplă doar în porțiunea de drum aflată pe teritoriul administrativ al Constanței, de la o aruncătură de băț de sensul giratoriu din Aurel Vlaicu până mai sus de Târgul de Legume, pe toată lungimea drumului din plăci de beton, cu găuri și hârtoape. Mai sus de Târg, pe teritoriul orașului Ovidiu, începe o altă lume, cu un carosabil asfaltat ca-n palmă, străjuit de-o parte și de alta de terenuri agricole, cultivate și îngrijite.

Așa cum spuneam, în timp s-au creat adevărate baricade de-o parte și de alta a drumului național, pe teritoriul Constanței. Pe alocuri, natura generoasă acoperă de primăvara devreme până toamna târziu aceste grămezi de moloz și gunoaie cu un covor verde. Iarba de Sudan crește în voie acoperind faptele autorilor necunoscuți. În alte locuri, proprietarii terenurilor cu deschidere la drum au nivelat molozul, l-au compactat, l-au acoperit cu platforme din piatră spartă sau cu pământ fertil. Suprafețele astfel viabilizate au devenit proprii exploatării, accesului auto și dezvoltării unor hale de producție și depozitare. Însă terenurile ”riverane” au ajuns, prin aceste intervenții, la o cotă de un metru și mai bine peste nivelul drumului. Când plouă mai tare, Varianta se transformă într-o imensă baltă, mai ales în zona stației de transformatoare electrice din coasta Târgului de Legume. O inundație, cum se întâmplă o dată într-un secol, ar putea genera o catastrofă. Până acum, ne-a ferit Dumnezeu, așa că mai putem rămâne cu drobul de sare.

Un oraș care se respectă se vede încă de la intrare. Văzut de pe Varianta de la Ovidiu, al nostru apare împuțit, slinos și nespălat. Ai noștri edili și ai noștri comisari de Mediu, care de fel sunt mână în mână, își văd liniștiți de leafă și de neputință.

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.