Connect with us

Exclusiv

DEZVĂLUIRI LA 105 ANI DE LA SCUFUNDAREA PACHEBOTULUI „TITANIC” – Radiotelegrafistul a greşit semnalul de sinistru

Dragoş Ionescu

Publicat

la

“În zorii zilei de 15 aprilie 1912 radiotelegrafistul şef de pe marele transatlantic TITANIC – când a început să se scufunde – transmitea disperat semnalul de pericol CQD şi semnalul de avarie MGY. Radiotelegrafistul secund l-a sfătuit să transmită noul semnal internaţional S.O.S.” – Cdt. Mircea Ionescu.

Autorul acestor rânduri s-a stins din viaţă în anul 1987, la Constanţa, după 43 de ani în slujba Marinei Române. Este vorba de comandantul remorcherului maritim militar, nava salvator RM „101”. Specializat în salvarea vieţii pe mare, bătrânul matelot şi-a petrecut existenţa mai mult pe apă decât pe uscat. Numărul însemnat al navelor şi echipajelor pe care le-a salvat în lunga sa carieră i-a adus, nu de puţine ori, medalii şi distincţii din partea conducerii statului român. Se spune că n-a lăsat niciodată o navă în primejdie fără să intervină, iar salvările sale au atins adesea limita imposibilului. Probabil cea mai cunoscută rămâne salvarea cargo-ului elen „EVANGELIA”, dar nu din cauza dificultăţii, ci mai de grabă din pricina mediatizării epavei, devenită simbol al staţiunii Costineşti.

În clipele de răgaz, comandantul Mircea Ionescu se retrăgea la biroul din cabină unde-şi aşternea, într-un caiet cu foaie velină, mai toate gândurile. Fiind un cutezător om al apelor, însemnările sale sunt toate despre marinărie şi istoria acestei nobile meserii. Rătăcite prin biblioteca familiei, memoriile sale au supravieţuit timpului, iar azi, pentru prima dată după mai bine de 50 de ani, avem ocazia să le publicăm.

S.O.S. ŞI „TREI MINUTE DE TĂCERE”

La 59 de ani de la sinistrul navei TITANIC, comandantul Mircea Ionescu notează în jurnalul personal câteva observaţii deosebit de interesante cu privire la modul în care au acţionat, în noaptea de 12 Aprilie 1912, membrii echipajului de pe celebrul pachebot. Specializat la rândul său în salvarea vieţii pe mare şi dezeşuare, atenţia-i pică asupra felului în care ofiţerii de radio-transmisiuni ai TITANICULUI au semnalat starea de dificultate în căutarea de ajutor.

RMS TITATIC – WHITE STAR LINE

Din analiza succesiunii transmisiunilor MORSE se constată cel puţin o greşeală făcută de telegrafistului şef, probabil din cauza stării de panică în care se găsea întregul echipaj al TITANICULUI în acele clipe de groază. Dar să-l lăsăm pe comandantul Mircea Ionescu să ne povestească ce s-a întâmplat de fapt pe TITANIC şi unde anume s-a greşit:

“Mulţi consideră că semnalul radio S.O.S. provine de la cuvintele din Limba Engleză SAVE OUR SOULS, adică SALVAŢI SUFLETELE NOASTRE. Şi totuşi acest lucru nu este exact. Adevărata istorie a semnalului S.O.S. este următoarea: La începutul secolului XX, societatea „MARCONI” – care avea monopolul asupra staţiilor de radiotelegrafie instalate pe navele maritime engleze şi taliene – a stabilit că toate aceste nave sunt obligate să folosească ca semnal de pericol pe mare „CQD”, adică apelul general „CQ” urmat de prima literă a cuvântului DANGER.”

Fondată în 1897, numită iniţial The Wireless Telegraph & Signal Company” societatea privată a inventatorului italian Guglielmo Marconi este prima din lume care a implementat comunicaţiile fără fir pe distanţe lungi precum şi transmisiile media. Redenumită în anul 1900 „MARCONI’S Wireless Telegraph Co” Ltd., London, această companie a rezistat, în diverse forme de organizare, celor două Războaie Mondiale, devenind în etapa 1999-2006, prin asocierea cu „British Aerospace” Plc., (BAE), parte a grupului „BAE Systems.” . În anul 2006, rămăşiţele acestei societăţi au fost achiziţionate de suedezii de la „Ericsson.”

Inventatorul italian Guglielmo Marconi

Dacă până la apariţia comunicaţiilor fără fir, orice ambarcaţiune desprinsă de ţărm era pe cont propriu, la începutul secolului XX aproape toate navele britanice şi italiene fuseseră dotate cu echipament MARCONI instalat într-o cameră special amenajată. Aparatura MARCONI era montată la bord doar de către angajaţii companiei „The Marconi International Marine Communication Company” Ltd. Aceştia sunt de fapt şi primii ofiţeri radiotelegrafişti, cunoscuţi atunci ca operatori Marconi”.

3 NOIEMBRIE 1906: NAŞTEREA S.O.S.

“La conferinţa internaţională de radiotelegrafie care a avut loc la Berlin în 1906, la care au participat 28 de state, printre punctele discutate a fost şi acela referitor la stabilirea unui semnal unic internaţional pentru pericol pe mare. Cu această ocazie, compania MARCONI a propus aprobarea semnalului „CQD”. Cei prezenţi au respins această propunere deoarece „CQD” era uşor de confundat cu apelul „CQ-“. Reprezentantul unei firme germane a propus semnalul „SOE” (. . . _ _ _ . . .) dar şi acesta a fost respins întrucât litera „E”, care în telegrafie se transmitea printr-un punct, în cazul unei recepţii slabe era greu de folosit şi înţeles. Atunci unii dintre delegați au propus ca litera „E” să fie înlocuită cu litera „S” pentru a obţine un semnal ritmic şi uşor de înţeles. Aşa s-a născut celebrul SOS (. . . _  _ _ . . .).

Conferinţa internaţională de radiotelegrafie de la Berlin, 1906

Această propunere a fost aprobată prin Convenţia Internaţională de Radiotelegrafie de la Berlin din 1906, ratificată de toate cele 28 de ţări participante printre care şi România. Delegaţii au semnat în ziua de 3 noiembrie 1906 un punct prin care recunoşteau semnalul SOS ca semnal unic internaţional de pericol pe mare. Marinarii din diferite state au început să explice ulterior că literele semnalului SOS ar proveni de la cuvintele din limba Engleză „SAVE OUR SHIP” (salvaţi nava noastră), „SEND OUR SUCCOUR” (trimiteţi-ne sprijin), „SINK OR SWIM” (trăim sau murim, ori-ori), „SAVE OUR SOULS” (salvaţi-ne sufletele), în limba rusă „SPASITE OT SMERTI” (salvaţi-ne de la moarte).

Cdt. MIRCEA IONESCU: „TITANIC AVEA O ŞANSĂ: RADIOTELEGRAFISTUL”

 „Dar, şi după semnarea documentului de adoptare pe plan internaţional a semnalului telegrafic S.O.S., unii radiotelegrafişti au mai continuat să folosească pentru câţiva ani vechiul semnal „CQD”

Jack Phillips – Operator MARCONI RMS TITANIC

Şi astfel, în zorii zilei de 15 aprilie 1912 radiotelegrafistul şef de pe marele transatlantic TITANIC – când a început să se scufunde – transmitea disperat semnalul de pericol CQD şi semnalul de avarie MGY. Radiotelegrafistul secund l-a sfătuit să transmită noul semnal internaţional SOS. Din acel moment, radiotelegrafistul şef a început să transmită SOS şi imediat mai multe nave au plecat în ajutorul TITANICULUI.”

SCUFUNDAREA TITANICULUI – PANICĂ LA BORD

Pe data de 2 aprilie 1912, atunci când TITANICUL a părăsit docurile Harland and Wolff” din Belfast, la bord se aflau deja cei doi radiotelegrafişti (operatori Marconi), şeful transmisiunilor Jack Phillips în vârstă de 25 de ani şi secundul său Harold Bride de 22 de ani. În noaptea fatidică de 14 aprilie 1912, atunci când TITANICUL se afla în Atlanticul de Nord, cei doi radiotelegrafişti transmiteau de zor către ţărm diverse mesaje private ale pasagerilor ambarcaţi la Clasa I. În acelaşi timp, mai multe nave transmiteau către TITANIC avertismente cu privire la existenţa unui câmp de gheaţă flotantă care se deplasa dinspre Groenlanda spre Sud, purtat de Curentul Labrador. Cel puţin un mesaj cu privire la existenţa gheţarilor a fost recepţionat de radiotelegrafistul Jack Phillips şi trimis în scris la punte. Ca reacţie la acest avertisment, comandantul a întărit „cartul de veghe” şi a decis schimbarea cursului spre Sud, fără să reducă însă şi viteza navei – la momentul respectiv TITANICUL înainta spre câmpul de gheţari cu 22 de noduri (22 mile marine pe oră).

RMS TITANIC

Echipajul a zărit muntele de gheaţă foarte târziu, la doar câteva sute de metri distanţă de prova navei pe direcţia de mers, moment în care secundul Will Murdoch, aflat la comandă, a ordonat timonierului hard-a-starboard”şi stop engine, full astern”. Ofiţerul a încercat practic, în ultima clipă, o manevră de evitare, apreciată de el ca singura posibilă în circumstanţele date. În mod evident ofiţerul a acţionat în grabă. Au existat voci care să susţină că motorul nu trebuia oprit, pentru că, prin legile hidrodinamicii, când motoarele TITANICULUI au fost oprite, efectul cârmei a scăzut şi implicit rata manevrei de întoarcere.

TITANIC – manevra de ocolire – Hard-a-Starboard si Full-Astern

Din scenariile dezbătute ulterior s-a ajuns la concluzia că TITANICUL trebuia să reducă viteza şi să abordeze gheţarul direct cu prova, situaţie în care daunele ar fi fost cu mult mai mici.

La orele 11:40pm pachebotul TITANIC a lovit un aisberg, impact din care a rezultat o tăietură în carenă la tribord, de la prova către pupa, pe o lungime de 100 metri liniari din cei aproape 300 ai navei. De pe punte nu se observa mare lucru, în schimb, sub linia de plutire o cornişă a gheţarului secţionase longitudinal bordajul din oţel precum o lamă. Mărginită de chila navei şi linia de plutire, carena este considerată partea cea mai importantă a cocii, deoarece prin contactul cu apa se opune presiunii ei, făcând ca nava să plutească. Cu siguranţă coliziunea a fost resimţită mult mai dur faţă de cum apare prezentată în fimul lui James Cameron. La scurt timp după impact, comandatul s-a văzut obligat să ordone abandonarea navei.

RMS TITANIC la momentul coliziunii

În aceste împrejurări, radiotelegrafistul şef a primit dispoziţie să transmită apelul de sinistru, poziţia navei, să solicite asistenţă şi să anunţe că TITANICUL se scufundă de prova.”

TITANICUL a folosit „CQD” în loc de „SOS”

Arhivele companiei de transmisiuni MARCONI stau mărturie şi azi pentru modul în care radiotelegrafistul Jack Phillips a acţionat în timp ce nava se scufunda. Primul mesaj de urgenţă transmis a fostCQD require assistance position 41.46 n 50.14 w struck iceberg Titanic” urmat de CQD Position 41.46 N 50.14 W require assistance struck iceberg”. După recepţionarea mesajului de pericol iminent, comandantul pasagerului englez „RMS VIRGINIAN” a retransmis în eterul Atlanticului mesajul Titanic struck berg wants assistance urgently ship sinking passengers in boats has position Lat 41.46 Long 50.14.”

Mesajul de ajutor trimis de pe TITANIC prin intermediul staţiei MARCONI

După cum se poate observa, cel puţin în prima etapă, radiotelegrafistul Jack Phillips a omis să utilizeze noul semnal SOS stabilit prin Convenţia Internaţională de la Berlin din 1906. În arhivele MARCONI nu există nici o dovadă de transmitere a SOS-ului în respectiva noapte, dar totuşi radiotelegrafistul secund Harold Bride, care a supravieţuit, a depus mărturie că semnalele „CQD” şi „SOS” au fost utilizate în mod alternativ.

Momentul scufundării TITANICULUI

 „De atunci semnalul SOS a devenit singurul semnal internaţional folosit în cazul avariilor pe mare. În anii care au urmat s-au consemnat anumite situaţii în care semnalul SOS n-a putut fi recepţionat din cauza paraziţilor sau din cauza altor staţii mai puternice care emiteau în zonă.”

Grafic cu navele care au recepţionat semnalul de pericol de la TITANIC

În acele clipe tragice, aşa cum ne prezintă şi schiţa preluată dintr-un ziar american al vremii, mai multe nave au recepţionat în liniştea nopţii mesajele disperate al TITANICULUI: cargoul englez „SS CALIFORNIAN”, pasagerul „SS PRINZ FRIEDRICH WILHELM” şi nava militară „SMS PRINZ ADALBERT” ambele sub pavilion german, navele transatlantic sub pavilion englez „RMS VIRGINIAN”, „RMS OLYMPIC”, „SS PARISIAN”, „RMS BALTIC”, „RMS MAURETANIA” „RMS VIRGINIAN” şi nu în ultimul rând „RMS CARPATHIA” care a şi ajuns prima la locul sinistrului.

„CARPATHIA” GUVERNATĂ DE „MÂNA LUI DUMNEZEU”

Pe calea undelor, la peste 58 de mile marine, radiotelegrafistul Harold Cottam, aflat la bordul transatlanticul „RMS CARPATHIA” a recepţionat în clar „semnalele de primejdie” venite de la TITANIC. Surprins de vestea incredibilă şi neaşteptată, comandantul CARPATHIA, Sir Arthur Henry Rostron, a decis pe loc să-şi întoarcă nava şi să plece în ajutorul muribunzilor. Acest comandant şi-a asumat un risc enorm atunci când, în puterea nopţii, a ordonat marşul de salvare cu toată viteza înainte, pe un traseu care traversa acelaşi câmp de aisberg-uri ca şi TITANICUL. Din dorinţa enormă de a-i salva, Sir Arthur Henry Rostron a demonstrat lumii întregi că marinăria este artă.

RMS CARPATHIA

Proiectată pentru o viteză maximă de 14 noduri, CARPATHIA şi-a croit drum printre sloiurile de gheaţă cu până la 17,5 noduri marine. Cu motoarele turate peste capacitatea proiectată, în această cursă nebună de salvare, Sir Arthur Henry a efectuat pe traseu 7 manevre de evitare a unor munţi de gheaţă la fel de mari ca acela care găurise corpul TITANICULUI. În ciuda eforturilor sale nemărginite, CARPATHIA a ajuns la locul sinistrului la aproape 2 ore după scufundarea TITANICULUI, fiind demarate pe loc manevrele de salvare a naufragiaţilor.

Pentru acţiunea deosebită şi modul în care a coordonat salvarea, comandatul Sir Arthur Henry a primit Medalia de Aur a Congresului American, cea mai mare distincţie pentru civili acordată de Statele Unite. Întrebat cum a reuşit să ajungă atât de repede la locul sinistrului, ocolind sloiurile plutitoare, comandantul Sir Arthur Henry a explicat cu modestie: „Cel mai probabil o altă mână a condus nava”

„SS CALIFORNIAN” A INTRAT ÎN ISTORIE PE UŞA DIN SPATE

Ancheta Senatului Statelor Unite avea să stabilească ulterior că, în noapte cu pricina, în zona sinistrului se mai aflase o navă, mult mai aproape decât CARPATHIA. Este vorba de cargo-ul „SS CALIFORNIAN” poziţionat, cel mai probabil, la 10 mile Nord de locul în care s-a scufundat TITANICUL. În ciuda faptului că radiotelegrafistul şef de pe TITANIC, Jack Phillips, a transmis în continuu timp de 2 ore mesaje disperate prin care solicita ajutor de urgenţă, cei de pe „SS CALIFORNIAN” n-au recepţionat şi n-au intervenit. Din cauza sloiurilor plutitoare greu de observat şi de evitat, comandantul navei engleze „SS CALIFORNIAN” ordonase echipajului, cu puţin înainte de orele 11pm, ca nava să staţioneze până la ridicarea soarelui. În aceste împrejurări, pe timpul nopţii, radiotelegrafistul de pe „SS CALIFORNIAN” executa programul de odihnă şi n-a ascultat transmisiunile. Dacă „SS CALIFORNIAN” ar fi răspuns primelor semnale ale TITANICULUI, dimensiunea tragediei s-ar fi micşorat considerabil, iar cei mai mulţi dintre pasageri şi membrii echipajului ar fi fost salvaţi.

 „TITANIC” ŞI CELE „TREI MINUTE DE TĂCERE”

„În legătură cu această situaţie, la conferinţa internaţională de radiotelegrafie din anul 1927 s-a stabilit o frecvenţă unică internaţională pentru transmiterea semnalului SOS, frecvenţa de 530 Khz, iar pentru asigurarea recepţiei pe această frecvenţă toate transmisiile care nu sunt semnale de avarii au fost interzise pe banda de 485 – 515 Khz.  Tot la conferinţa din 1927 s-au stabilit şi aşa numitele „minute de tăcere” şi anume de la minutul 15 la 18 şi de la minutul 45 la 48, ale fiecărei ore, în care timp sunt interzise orice transmisii în frecvenţele radio-maritime, cu excepţia celor de avarie, pericol şi urgenţă. Aceste minute sunt destinate pentru ascultarea pe frecvenţa internaţională a semnalelor de avarii şi pericol iminent.”

RMS TITANIC – 3 MINUTE DE LINIŞTE

Ironia sorţii a făcut, poate, ca nava despre care s-a spus că nu se poate scufunda să fie şi prima din istorie care să utilizeze noul cod de pericol SOS. Doar 705 persoane din cele 2227 ambarcate pe TITANIC au supravieţuit sinistrului. La 2 ore şi 40 de minute după coliziune, nava s-a rupt în două şi s-a scufundat.

CONCLUZIE SAU „PRIMA LEGE A SALVĂRII PE MARE”

În final, comandantul român Mircea Ionescu mai oferă câteva sfaturi muritorilor care aleg să îmbrăţişeze marea şi capriciile ei:

„Prima lege a salvării este să te debarasezi de orice povară. Nu există fiară care să-şi sfâşie prada cu mai mare cruzime decât marea. Apa ei este plină de gheare. Vântul muşcă, talazul devorează, valul este un bot. În cazul Oceanului acesta loveşte ca şi leul. Sfâşiere şi strivire…”.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Un milionar discret crește, pe bani grei, atractivitatea turistică a orașului Techirghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

O firmă abonată la banii publici, care a câștigat 79 de contracte în județele Constanța și Tulcea din 2013 încoace, va încasa de la Primăria Techirghiol peste 6 milioane de lei pentru lucrări de infrastructură rutieră și asistență tehnică. Astfel, Primăria Techirghiol plătește către Autoprima SERV SRL peste 6 milioane de lei pentru servicii de proiectare, asistență tehnică și execuția lucrărilor de construcții-montaj Strada Lacului, în cadrul proiectului “Valorificarea potențialului balnear și turistic al Lacului Techirghiol prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare”.

Potrivit anunțului urcat în SICAP de Primăria Techirghiol, valoarea estimată a achiziției a fost de 7.392.083,00 lei fără T.V.A. Defalcat pe cele trei obiective ale achiziției, estimarea cuprindea:
• Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială: 110.047,00 lei fără T.V.A;
• Proiect tehnic și detalii de execuție: 203.300,00 lei fără T.V.A;
• Asistență tehnică din partea proiectantului: 100.100,00 lei fără T.V.A.

TOTAL PROIECTARE: 413.447,00 lei fără T.V.A
• Construcții și instalații: 6.773.636,00 lei fără T.V.A;
• Organizare de șantier: 169.900,00 lei fără T.V.A;
• Probe tehnologice și teste: 35.100,00 lei fără T.V.A

Valoarea totală estimată pentru execuție: 6.978.636,00 lei fara T.V.A

Lucrarea, în etape

Conform documentului existent pe pagina e-licitație.ro – Sistemul Electronic de Licitații Publice – a fost stabilit ca proiectul să se desfășoare după mai multe etape, astfel:

Etapa I de proiectare are alocat maxim 3 luni de zile de la semnarea contractului și primirea ordinului de începere al serviciului de proiectare. Asistenta tehnica din partea proiectantului se va acorda până la finalizarea lucrărilor.

Etapa a II-a privind executarea lucrărilor are alocat 12 luni de zile de la data obținerii autorizației de construire și primirea ordinului de începere a lucrărilor de execuție.

NOTĂ! Termenul maxim de realizare a investiției trebuie să fie corelat cu perioada de implementare a Contractului de finanțare nr. 4088/28.03.2019, nu mai tarziu de 31.12.2020, cu posibilitatea de prelungire, în condițiile prelungirii cu act adițional a Contractului de finanțare mai sus menționat.

Autoprima Serv, singurul ofertant la licitație

Autoprima Serv SRL a fost singurul ofertant înscris la licitație. Oferta a fost depusă electronic. Pe 5 februarie 2020, în urma analizării acesteia, Primăria Techirghiol a decis să atribuie contractul de proiectare, asistență și execuție a lucrărilor prin care se va moderniza strada Lacului din localitate către singurul ofertant, Autoprima Serv SRL. Societatea va întocmi proiectul lucrării, îl va executa și își va oferi sieși asistența tehnică necesară. Pentru toate acestea, va încasa 6.832.279,88 lei.

Deși suma pusă la bătaie de Primărie nu a fost una de neglijat, alte societăți au ocolit licitația. O explicație posibilă ar fi incertitudinea cu privire la termenul de predare a investiției. Astfel, lucrările de proiectare trebuie să dureze trei luni, iar până la finalul anului mai rămân doar șapte luni pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor. Termenul poate fi prelungit doar dacă Primăria Techirghiol va obține, la rândul ei, o prelungire a contractului de finanțare semnat pe 28 martie 2019. Aceste aspecte ipotetice ar putea fi cauza lipsei de interes pentru licitație din partea altor societăți din domeniu. 

Anul trecut Autoprima Serv SRL a mai obținut alte trei contracte de la Primăria Techirghiol. Potrivit portalului Confidas.Ro, societatea a semnat pe 30 mai 2019 un contract cu Primăria Techirghiol de 11.695.599,94 de lei fără TVA. Apoi, pe 19 iulie 2019, a semnat un al doilea contract de 11.480.950,66 de lei. În sfârșit, ultimul contract a fost încheiat pe 19 septembrie 2019, cu valoarea de 421.986 de lei fără TVA. Primele două contracte se referă la lucrări mari de investiții, cu fonduri atrase de administrația locală pentru creșterea atractivității turistice a orașului. Al treilea se referă la lucrări de întreținere a drumurilor pietruite din localitate (că mai sunt și din astea!). 

79 de contracte cu statul

AUTOPRIMA SERV S.R.L. are sediul social în municipiul Constanța, pe strada Mamaia nr. 181 bis. Societatea îi are asociați pe soții Balagiu, Adrian și Iudit, cunoscuți drept milionarii discreți ai Constanței. Abonată la contracte cu statul, Autoprima SRL reușind să câștige 79 de contracte de achiziții publice, din 2013 și până în prezent, valoarea totală a acestora ridicându-se la suma de 272.671.602,83 lei, conform portalului Confidas.ro.

Tot în conformitate cu datele publicate de Confidas.ro, Autoprima SERV SRL nu are datorii la ANAF, dar înregistrează 37 de dosare în instanță. Potrivit ultimei raportări contabile, societatea are o cifră de afaceri de 46.148.599 lei, un profit de 936.600 lei și 106 angajați.

Autoprima SERV SRL și-a început activitatea în anul 1999. Adrian Balagiu este asociat cu 33% în HBB Minerals SRL și Road Mix Technology SRL și cu 50% în RoadMax Construct SRL.

De-a lungul anilor, firma soților Balagiu a încheiat contracte cu mai multe administrații locale din județul Constanța, precum și cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru care a executat lucrări de întreținere a Autostrăzii Soarelui. Pe bani frumoși…

Iată lista și sumele de bani câștigate de soții Balagiu de la statul român:

Milionarii discreți ai Constanței, deloc străini de scandalurile publice

Numele lui Adrian Balagiu este asociat de jurnaliști cu scandalul în care a fost implicat și fostul deputat Cristian Boureanu. Adrian Balagiu a spus că Boureanu i-a… sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe o plajă din stațiunea Mamaia. Se întâmpla în 2017, pe 1 mai.

Cazul și relatările, inclusiv cele din dosarul aflat în instanță, au fost prezentate de Ordinea.ro:

Un afacerist local spune că Boureanu i-a sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe plaja din Mamaia Nord

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Terenul de lângă Carrefour, din nou sub sechestru. Primărița din Mihail Kogălniceanu, dosar penal pentru neglijență în serviciu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un nou dosar penal pentru Zoea Rădulescu, femeia care a beneficiat de serviciile unei judecătoare corupte pentru a-și muta moștenirea de 19 hectare, din comuna sa natală Mihail Kogălniceanu, direct în intravilanul Municipiului Constanța, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour. După ce expertul judiciar care a rescris geografia patriei în favoarea sa a fost achitat, pe 30 decembrie 2019, de o instanță penală a Curții de Apel Constanța, Zoea Rădulescu a dat, ea însăși, piept cu procurorii. Aceștia o acuză de fals și uz de fals în formă continuată. Noile acuzații se referă la fapte consumate în anul 2016 cu privire la modalitatea de punere în posesie asupra terenului retrocedat prin sentința civilă 8566/2010. În vizorul procurorilor se află și primărița Ancuța Belu din Mihail Kogălniceanu, pentru neglijență în serviciu. O subordonată a primăriței este, de asemenea, suspectată de fals, după ce a aplicat viza conform cu originalul pe o schiță de mână din anul 1999, pe care nu a văzut-o nimeni în original. În sfârșit, ancheta vizează și o expertă în cadastru, care a întocmit un plan de situație prin care se modifică grosolan, cu zeci de mii de metri pătrați, amplasamentul stabilit în hotărârea judecătorească de retrocedare din anul 2010. În noul dosar penal, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra terenului, care valorează peste 20 de milioane de euro. Măsura a fost contestată de Zoea Rădulescu la instanța penală a Judecătoriei Constanța, în dosarul 2163/212/2020. Chiar astăzi a avut loc primul termen de judecată.

Retrocedarea secolului

Ordinea.Ro a relatat, în cadrul mai multor articole, detalii spectaculoase despre retrocedarea terenului de lângă centrul comercial Tom-Carrefour din Constanța (Vezi AICI și AICI). Vorbim de un teren de 19 hectare, de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, care valorează peste 20 de milioane de euro, fiind apt să genereze proiecte imobiliare de 500 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața imobiliară.

În esență, numita Zoea Rădulescu, o persoană importantă în guvernarea țărănistă, a fost pusă în posesie, pe 17 februarie 2000, de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, asupra unor terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare. După o serie de procese scandaloase, în care a folosit înscrisuri falsificate intelectual, femeia a primit recunoașterea din partea unor instanțe constănțene că cele 18 hectare primite în comuna sa ar fi de fapt cele 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, din intravilanul Constanței.

O expertiză ticăloasă

Această aberație cumplită a avut la bază un raport de expertiză extrajudiciară întocmit în anul 2008 de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. Acesta nu a descins niciodată pe teren, nu a făcut măsurători, nu a consultat planurile parcelare de la Oficiul de Cadastru și nu a ascultat opinia părților în litigiu.

Deși angajat pentru competențele sale tehnice, expertul s-a ocupat de interpretarea juridică și morfo-lingvistică a probatoriului care i-a fost pus la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu. În această fază, a contat confuzia dintre două parcele, ambele denumite A 510, una din Kogălniceanu și alta din Constanța. După ce s-a lăsat confuzat de aspectul de mai sus, expertul a certificat senin că terenul primit de clienta sa, prin procesele-verbale de punere în posesie din 17 februarie 2000, ar fi chiar terenul de pe malul lacului Siutghiol.

O fostă judecătoare coruptă rescrie geografia patriei

Pe baza acestei halucinații, judecătoarea cauzei a halucinat și mai tare, reinventând pur și simplu geografia patriei. Aceasta a scris negru pe alb că parcelele de pe malul lacului ”în momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA (un fost IAS care cultiva cereale în 5 localități diferite – n.r.) erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu”. În realitate, comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a învecinat niciodată cu municipiul Constanța, astfel că versiunea unei oscilații a limitei teritoriale este un nonsens absolut. Cele două localități se află la 20 de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.

Motivarea de comă, prin care fosta judecătoare a rescris geografia patriei.

Judecătoarea care a rescris geografia patriei se numește Corina Eugenia Jianu. Între timp, aceasta a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată sub acuzația că a luat șpagă de la Nicolae Matei, fostul primar din Năvodari, ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege.

Obligația

Hotărârea nu i-a profitat total Zoei Rădulescu, întrucât, între timp, Prefectura emisese titluri de proprietate pe numele ei, asupra terenurilor care i se cuveneau de drept în comuna sa natală, Mihail Kogălniceanu. Femeia s-a dus din nou la instanță, rezolvând ca și noul dosar să ”pice” tot la Jianu. Fosta judecătoare i-a făcut ”dreptate” până la capăt, obligând Prefectura să anuleze titlurile emise pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu și să-i elibereze noi titluri Zoei Rădulescu, pe malul lacului, în Constanța. Prin sentința civilă 8566/2010, Prefectura (Comisia Județeană) a fost obligată să emită un titlu de proprietate pentru 10 hectare de teren în parcela A 510/1 și un al doilea titlu de proprietate în parcela A 498/2, ambele din Constanța, ambele pentru Zoea Rădulescu. Cele două suprafețe sunt perfect individualizate, în hotărârea judecătorească fiind menționate toate vecinătățile.

Imposibil de pus în aplicare

Cu toate acestea, Comisia Județeană, obligată în proces, nu putea emite titluri de proprietate decât în baza documentațiilor întocmite de o comisie locală de fond funciar. Până în 2012, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, condusă de primarul de atunci al localității, Valer Mureșan, a refuzat să întocmească acte referitoare la un teren situat pe raza Municipiului Constanța. De asemenea, Comisia Locală din Primăria Constanța a refuzat să întocmească acte pentru o persoană din Mihail Kogălniceanu. Și în acest fel, hotărârea fostei judecătoare acuzate de corupție s-a dovedit greu de pus în aplicare.

O comisie de comă

Situația s-a deblocat în favoarea Zoei Rădulescu pe 29 octombrie 2015. La data menționată, s-a întrunit comisia locală de fond funciar din Mihail Kogălniceanu, prezidată de primărița Ancuța Belu.

Din structura comisiei a făcut parte și Elena Mitrofan, o bătrână implicată în retrocedarea frauduloasă a carierei de piatră de la Sibioara, care a beneficiat, la rândul ei, de o hotărâre judecătorească pronunțată tot de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. Pe lângă cazul de răsunet de la Sibioara, Mitrofan a mai fost implicată și într-o tentativă de retrocedare a terenului de sub hotelul Emi din localitatea sa. Ea a prezentat în fața unui complet de judecată, condus, culmea, tot de Corina Eugenia Jianu, documente cu aparență de fals (în speță copii diferite, cu scrisuri și semnături diferite, de pe un act unic). Jianu a refuzat să se pronunțe asupra falsurilor, motivat de faptul că Primăria din Mihail Kogălniceanu nu ar fi cerut în mod expres înscrierea în fals. Fostul primar Valer Mureșan și 12 consilieri locali au fost anchetați penal la plângerea Elenei Mitrofan, pe motiv că ar fi refuzat nejustificat să-i retrocedeze acesteia terenul de sub hotel. Pe fondul acestei anchete, Mureșan avea să piardă alegerile locale din 2012, în fața Ancuței Belu. Ulterior, fostul primar a fost achitat definitiv, dovedindu-se că terenul revendicat de Mitrofan nu i-a aparținut niciodată bunicii acesteia din Sibioara, fiind acoperit de pădurea statului până în anii 60. După ce a ajuns primăriță, beneficiind de tevatura inventată pe tema de mai sus, Ancuța Belu a cooptat-o pe Elena Mitrofan în Comisia Locală de fond funciar.

Scandalul judiciar inventat de Elena Mitrofan (foto stânga) a ajutat-o pe Ancuța Belu să ajungă primăriță.

Manopera Comisiei din Kogălniceanu

Ne întoarcem la cazul Zoea Rădulescu. Pe 29 octombrie 2015, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a decis să pună în aplicare sentința civilă a fostei judecătoare Jianu, în cazul terenului de pe malul lacului Siutghiol, de lângă Tom-Carrefour Constanța. Acest for a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

După mai puțin de o lună, mai exact pe 25 ianuarie 2016, Comisia din Mihail Kogălniceanu a emis procesele-verbale de punere în posesie 778 și 779, prin care i-a predat femeii terenurile din Constanța, însă nu după amplasamentul stabilit prin hotărârea judecătorească, ci după unul modificat cu zeci de mii de metri pătrați, de o expertă în cadastru angajată de beneficiară.

Prin hotărârea Corinei Jianu, Zoea Rădulescu trebuia să primească 10 hectare în parcela A 510/1 și alte 9 hectare de teren, în parcela A 498/2. Comisia condusă de Ancuța Belu a respectat hotărârea judecătorească doar în parte, întocmind un prim proces-verbal pentru 10 hectare în parcela A 510/1.  Însă a încălcat-o prin al doilea proces-verbal de punere în posesie, în care trebuia să se regăsească suprafața de 9 hectare din parcela A 498/2, hotărâtă de instanță. Astfel, în al doilea proces-verbal a fost înscrisă o suprafață de 6,6015 hectare, din care doar un hectar și 3450 de metri pătrați se află în parcela A 498/2 indicată de instanță.

Un alt teren al Constanței, furat din pix

Practic, în parcela A 498/2, doar această suprafață de un hectar și 3.450 mp era cu adevărat liberă. Restul terenului era ocupat de proprietăți particulare, cu titluri perfect valabile aflate în circuitul civil cu ani grei înainte de hotărârea pronunțată de Jianu. O altă parte din teren a fost expropriată pentru cauză de utilitate publică, după pronunțarea hotărârii judecătorești din 2010. Este vorba de fâșia de teren pe care s-a construit nodul rutier de la Carrefour.

Comisia Locală condusă de primărița din Mihail Kogălniceanu a decis să treacă peste cele stabilite în hotărârea judecătorească. Practic, aceasta a rotunjit al doilea proces-verbal de punere în posesie cu 52.475 de metri pătrați, în parcela A 510/2. Însă această parcelă nu era menționată în hotărârea judecătorească din 2010 și nu avea nicio legătură cu retrocedare plină de falsuri a Zoei Rădulescu. Vorbim de o parcelă diferită, care aparține Municipiului Constanța și care, iată, a fost atribuită în compensare fără niciun drept legal de primărița din Mihail Kogălniceanu unei consătene de-a ei. Decizia nu emană din hotărârea judecătorească, ci, dimpotrivă, reprezintă o încălcare a acesteia. Totodată, reprezintă un furat din patrimoniul Municipiului Constanța, care s-a trezit deposedat de acest teren, nu prin hotărâre judecătorească, ci doar prin semnătura unei primărițe de la țară.

Procesul Verbal cu probleme

Neglijență

Pe de altă parte, trebuie să spunem că primărița din Mihail Kogălniceanu s-a luat după un plan de situație întocmit de o expertă în cadastru angajată de Zoea Rădulescu. Vorbim aici de o lucrare la grămadă, în care sunt puse de-a valma toate terenurile din cele două procese-verbale de împosedare. Dacă s-ar fi făcut planuri separate, pentru că vorbim de procese-verbale separate, posibilitatea de a se greși din neglijență ar fi fost exclusă din start.

De asemenea, în această evoluție a contat și o schiță de mână folosită de Zoea Rădulescu în procesul de retrocedare din 2010. O copie a mâzgăliturii a devenit piesă de bază în dosarul Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, fiind semnată și ștampilată pentru conformitate cu originalul de o specialistă agricolă a primăriei din această comună. Funcționara a atestat conformitatea cu un original pe care nu l-a văzut nimeni, niciodată.

Coincidențe bizare

Culmea, Primăria Constanța, care răspunde de patrimoniul municipalității, nu a contestat din 2016 și până în prezent acest rapt ordinar. Ca o coincidență de zile mari, o bună perioadă de timp, serviciul juridic al Primăriei Constanța a fost condus de Irina Pânzariu, al cărei nume de fată este Puiu. Tot Puiu se numește și bunica Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu, în numele căreia a solicitat  și a primit aceasta terenul, dar nu în comuna ei, ci direct în intravilanul Constanței.

Tot la capitolul coincidențe bizare trebuie să mai notăm un fapt. După cum am relatat în mai multe rânduri (vezi AICI), expertul care a ajutat-o pe Zoea Rădulescu să reinventeze geografia patriei, ca să-și mute moștenirea de la țară direct în intravilanul orașului, a fost achitat definitiv pe 30 decembrie 2019, de un complet al Curții de Apel Constanța. Din structura completului a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu, care a locuit pe aceeași stradă cu Zoea Rădulescu și a învățat în copilărie la școala la care Zoea Rădulescu era profesoară. Ce mică e lumea! Prin hotărârea de achitare din 30 decembrie 2019, Curtea a ridicat sechestrul de pe teren. Minunea nu a durat prea mult, deoarece, așa cum am arătat mai sus, terenul s-a întors sub sechestru, într-un nou dosar penal. Și povestea merge înainte, cu multe surprize. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

O amică a lui Radu Mazăre și Tit Brăiloiu vrea să redea personalitatea orașului Eforie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O figură proeminentă a mediului administrativ constănțean, din anturajul intim al actualului pușcăriaș Radu Mazăre, prietenă recunoscută cu senatorul obscen Tit-Liviu Brăiloiu și inculpată într-un dosar penal de răsunet vrea să candideze la Primăria Eforie. Am numit-o mai sus pe Virginia Uzun, o constănțeancă ai cărei părinți locuiesc în Eforie de peste 20 de ani. Uzun spune că ea însăși locuiește de doi ani în Eforie, însă recunoaște că abia în luna aceasta urmează să-și facă mutația în mod oficial. Candidatura ei va fi decisă în cadrul unei ședințe a Comitetului Executiv Județean al PSD Constanța. Însă informațiile au început să circule. Le-a confirmat pentru Ordinea.Ro chiar Virginia Uzun, care spune că este decisă să candideze, pentru că vrea să reînvie orașul Eforie și să-i redea personalitatea. Totodată, aceasta a declarat pentru Ordinea.Ro că are o relație amicală veche cu Tit-Liviu Brăiloiu, cel care dirijează cam tot ce se petrece în PSD Eforie.

Virginia Uzun a fost director executiv la Serviciul Public de Impozite și Taxe din subordinea Primăriei Constanța timp de aproape 20 de ani. În 2018, a fost suspendată din funcție, după ce a fost trimisă în judecată de procurorul Ciprian Bodu de la DNA Constanța. Ea a fost acuzată că ar fi achitat servicii fictive de instruire și perfecționare pentru personalul de la SPIT, către un ONG care nu avea în statut un astfel de obiect de activitate. Anul trecut, Uzun a fost achitată pe fond de un complet al Tribunalului Constanța condus de judecătoarea Antoaneta Ardelean. DNA a atacat sentința de achitare la Curtea de Apel Constanța. Procesul încă nu s-a încheiat. Cu toate acestea, Uzun nu consideră că dosarul penal neîncheiat ar fi un impediment pentru a candida la Eforie.

Virginia Uzun, fostă Ștefănică

Om de bază în gașca lui Mazăre

Virginia Uzun a fost un stâlp de nădejde al administrației din Constanța. Ea și-a început cariera pe vremea lui Radu Mazăre, sub numele de domnișoară – Ștefănică. De Mazăre o leagă ani grei de colaborare, bucurându-se de încrederea acestuia. Ca dovadă, în primul mandat al lui Mazăre, o găsim pe Ștefănică director economic în Primărie și apoi director executiv la SPITVBL, instituție înființată pentru colectarea veniturilor bugetului local. În anul 2004, după ce a preluat conducerea PSD-ului,  Mazăre a delegat 6 oameni de încredere pentru a prelua frâiele organizației municipale de la Constanța. Unul dintre aceștia a fost chiar Virginia Ștefănică. În 2008, Mazăre a reușit să obțină, în urma unor negocieri politice, transferul unui pachet de 20% din acțiunile Portului Constanța către Primăria Constanța. Virginia Ștefănică a fost numită atunci să reprezinte municipalitatea în consiliul de administrație al Portului Constanța. În 2009, PSD-ul a intrat la guvernare, alături de PDL. Radu Mazăre a negociat din nou poziții foarte bune pentru ”echipa” sa. Ne referim aici la un post de ministru al Mediului, pentru Nicolae Nemirschi, la un post de secretar de stat la Transporturi pentru Valentin Preda și la un post de secretar general al Ministerului Mediului, în care a fost plasată chiar Virginia Ștefănică. Tot la inițiativa lui Mazăre, prefect al județului Constanța a fost numit atunci un alt om de încredere al său, eforianul Tit-Liviu Brăiloiu. Așadar, Virginia Uzun (fostă Ștefănică) se afla în grupul de colaboratori foarte apropiați ai fostului primar al Constanței, actualmente pușcăriaș de drept comun, condamnat la 9 ani de închisoare pentru retrocedări frauduloase de terenuri (bucăți de plajă, falezele Mării Negre, o halcă din Parcul Tăbăcărie, întregul cartier Mamaia Nord și cele mai importante spații verzi din oraș). Din același grup intim făcea parte și Tit-Liviu Brăiloiu. Și așa se explică relația de amiciție pomenită de Virginia Uzun cu omul care conduce din umbră destinele PSD Eforie.

Amicul candidatei PSD, senatorul obscen Tit-Liviu Brăiloiu

Tit-Liviu Brăiloiu, amicul Virginiei Ștefănică, este un personaj calificat drept toxic de numeroase voci publice. Acesta este fratele fostului primar al localității, Ovidiu Brăiloiu, decedat în urmă cu trei ani. Tit-Liviu a terminat Liceul Industrial din Eforie în anul 1982. Abia după 17 ani, a reușit să obțină o licență în drept, la o obscură fabrică de diplome din București, pe numele ei Universitatea de Științe și Arte. În ciuda back-ground-ului educațional de toată jena, Tit a reușit să adune o avere impresionantă, de pe urma unor activități antreprenoriale derulate în Spania, despre care nu există însă niciun fel de date relevante în memoria internetului. În România, el a intrat în afaceri de ospitalitate, reușind să privatizeze complexul hotelier Palas-Pelican din stațiunea Mamaia, împreună cu fratele său Ovidiu, fostul primar al localității.

Trebuie să mai spunem că Tit Brăiloiu a intrat în politică în anul 2005. În 2008, a candidat pentru un post de senator, în colegiul uninominal 1 din județul Constanța. El a cumpărat ambulanțe pentru Serviciul Județean de Salvare, din banii săi, sperând în acest fel să impresioneze electoratul. Cu toate acestea, a ratat ținta electorală la mustață, din cauza algoritmului aplicabil atunci. Postul i-a fost suflat de liberalul Puiu Hașotti, în ciuda faptului că obținuse mai puține voturi decât cumpărătorul de ambulanțe.

În 2009, Tit a ajuns prefect al județului Constanța, în guvernarea de tip struțo-cămilă asigurată de PDL și PSD. Iar în 2016 a ajuns senator, funcție pe care o deține și la momentul de față. Opinia publică l-a descoperit pe Brăiloiu în această ultimă calitate, mai ales că politicianul și-a dat pe față mitocănia, arătând gesturi obscene în Parlament, utilizând un limbaj porno față de o colegă și numindu-i ciobani pe jurnaliști – după cum a relatat presa. Nu în ultimul rând, Brăiloiu a șocat opinia publică, cerând cenzura postărilor pe Facebook, supărat pe internauții care-l criticau pe Liviu Dragnea.

În spatele agitației PSD-iste de la Eforie

După condamnarea lui Liviu Dragnea, care îl promovase la șefia comisiei parlamentare de siguranță și apărare națională, Brăiloiu a devenim mai discret. Cu toate acestea, au fost numeroase voci care au afirmat că acesta se află în spatele agitației PSD-iste din orașul său natal, Eforie. Vârful de lance al opoziției locale a fost formal consilierul local Virgil Negru, un tip care a devenit putred de bogat în mandatele lui Ovidiu Brăiloiu, deși în mediul politic local era cunoscut nu atât ca mare antreprenor, cât mai degrabă ca șofer și servant al fostului primar. Actualul bogătaș s-a numit pe vremuri Virgil Găină, însă și-a schimbat numele în Virgil Negru, în baza unei hotărâri a Consiliului Județean, de pe vremea lui Nicușor Constantinescu.  

Revenim la Tit Brăiloiu. Publicația Constanța.Ro a susținut (vezi AICI) că acesta s-ar afla în spatele dosarului penal întocmit de procurorul Viorel Teliceanu pe numele primarului din Eforie, Robert Șerban, al secretarului UAT și al președintelui de ședință al Consiliului Local Eforie, în legătură cu o hotărâre prin care s-a aprobat vânzarea unui teren aferent unui activ turistic. Procurorul le-a imputat acestora că hotărârea în cauză a fost adoptată cu 11 voturi, apreciind că norma de două treimi necesară pentru decizii de natură patrimonială ar fi fost de 11,33 de voturi. Culmea, înainte de adoptarea hotărârii, Primăria Eforie a întrebat Prefectura Constanța cum trebuie interpretată legea. Un fost prefect al județului Constanța a răspuns că legiuitorul nu a stabilit modalitatea aplicării procentului atunci când nu rezultă un număr întreg cu privire la majoritatea calificată. De asemenea, oficialul a precizat că nu există o practică judiciară unitară pe acest subiect, iar din această perspectivă a recomandat Primăriei Eforie să adopte o procedură proprie în această privință, prin regulamentul de funcționare, așa cum se întâmplă în multe alte localități. 

În urma vânzării terenului, localitatea nu a suferit niciun prejudiciu, ci, dimpotrivă, a câștigat mulți bani. Însă zecimalele rămân în discuție, în cadrul dosarului penal. În acest caz, denunțul penal referitor la zecimile de vot a fost depus de Valerian Sălăvăstru, fost city-manager al Orașului Eforie, pe vremea lui Ovidiu Brăiloiu. Primăria Eforie se afla în proces cu Sălăvăstru, având de recuperat sume cheltuite de acesta din fondurile publice pe deplasări externe și alte inutilități. Același Sălăvăstru a urmat cursuri doctorale la o fabrică de diplome din Chișinău, cu o temă de cercetare total penibilă.

Cel mai probabil, Sălăvăstru și Negru vor face parte din echipa Virginiei Uzun. Spre bucuria senatorului obscen.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: