Video
Drumul cerealelor spre mare. Locuitorii din Sanatoriul Agigea, pe culmuile disperării
Published
8 luni agoon
Locuitorii din satul Sanatoriul Agigea sunt tratați cu dispreț și nepăsare de către autoritățile locale, naționale și portuare, ajungând să petreacă ore întregi, zi de zi, pentru a intra sau a ieși cu autoturismele personale din localitate. Singura legătură rutieră a satului cu restul lumii este drumul prin care se descarcă traficul greu de pe Autostrada Soarelui spre Poarta 9 a Portului Constanța.
În această perioadă, zeci sau chiar sute de tiruri pline cu cereale așteaptă cu orele să intre în Port. De multe ori ocupă și contrasensul, aducându-i pe locuitorii din satul Sanatoriu Agigea pe culmile disperării.
Ce se întâmplă la #Agigea, de ce sunt cozi și care sunt perspectivele am discutat, la fața locului, cu senatorul constănțean Remus Negoi.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.
