Connect with us

Exclusiv

Drumul tehnocratului Costescu: de la liceul lui Iohannis la Ministerul Economiei, via JP Morgan

Dragoş Ionescu

Publicat

la

Săptămâna trecută, pe FaceBook, toată lumea se întreba cum de tânărul corporatist tehnocrat Manuel Costescu, absolvent al şcolilor Harvard, a reuşit să încurce o acţiune de promovare a Ministerului Economiei. Aşezat de premierul Cioloş, din vara trecută, în fotoliul de secretar de stat, Costescu a fost acuzat de colegii din minister (pe surse) că şi-a uitat atribuţiile din fişa postului. Corporatistul a reuşit practic să-i facă pe reprezentanţii firmelor româneşti să se întoarcă ruşinaţi din inima Europei, de la Paris, după ce i-a lăsat fără standurile adecvate pe care aceştia să-şi poată prezenta mărfurile în cadrul SIAL 2016. După eşecul de la Paris, corporatistul a încetat să mai fie membru al guvernului tehnocrat. Mai nou, acesta salvează România de pe listele partidului care ne îndeamnă să votăm, că avem, în sfârşit, cu cine. Pornind de la acest caz particular, merită să încercăm realizarea unui portret al personajului principal, dar şi schiţa cauzelor eşecului românesc sub presiunea ideologiei corporatiste.

Elev la liceul lui Iohannis

Costescu s-a născut în 1977 în Republica Socialistă România, la Sibiu. După schimbarea de regim, din 1989, urmează cursurile liceului „Samuel von Brukenthal” din oraşul natal, cu predare în limba germană, la profilul matematică-fizică. Coincidenţă sau nu, în perioada respectivă, la Brukenthal, fizica era predată şi de profesorul Klaus Werner Iohannis (1983-1998), membru al Forumului Democrat al Germanilor (FDGR), devenit preşedinte al României în anul 2015. Patru ani mai târziu, la vârsta majoratului, tânărul absolvent de liceu părăseşte România fiind „acceptat” la Universitatea Brandeis din Boston – instituţie privată de învăţământ finanţată de „Jewish Community”, axată în mod deosebit în atragerea studenţilor străini pentru care şi-a dezvoltat o secţie specială.

10 ani de studii la Boston. Trei şcoli de guvernare

Chiar dacă Brandeis se află abia pe locul 34 în topul universităţilor americane, este totuşi interesant cum a reuşit Costescu să obţină accesul la sistemul de învăţământ american, într-o perioadă în care, pentru un român, şi viza de turist pentru Statele Unite constituia o mare problemă (1995). În orice caz, nu ştim cum a fost admis la Brandeis, pentru că acest aspect lipseşte din biografia fostului secretarului de stat, actualmente candidat pe lista USR. Cert este că, după 4 ani de studii economice, Costescu nu se mulţumeşte cu o singură diplomă şi se înscrie la „Kennedy School of Government” care funcţiona în cadrul Universităţii Harvard, unde studiază “dezvoltarea internaţională”.  În paralel, din 2003, se înscrie şi la „Sloan School of Management” din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde studiază până în Iunie 2005.

Rezultă că tânărul nostru şi-a petrecut 10 ani din viaţă pe băncile a 3 şcoli de „guvernare”. Nu cunoaştem desigur sursa de finanţare a studiilor sau cum a trăit Costescu 10 ani la pregătire intensă în America, pentru că şi acest aspect lipseşte din CV-ul servit publicului.

Prima temă: Aeroportul din Bacău

costescu-bacau

Până la acest punct, lucrurile par să fie destul de clare. Totuşi, în biografia neoficială a viitorului secretar de stat tehnocrat apare un mic amănunt care poate colora tabloul de PR atent construit. Astfel, în anul 2003 (atunci când studia la Harvard), numele studentului Manuel Costescu apare într-un material de presă realizat de publicaţia „Ziarul de Iaşi” în care se precizează:

„Verena Kugi, 26 de ani, şi Manuel Costescu, 27 de ani, sunt doi tineri specialişti veniţi de la Universitatea Harvard să rentabilizeze Aeroportul din Bacău.”.

Cum au ajuns cei doi să se ocupe de acest proiect de interes naţional ne lămureşte tot sursa citată: prin omul de afaceri american de origine română Dan Dimăncescu.

„Întâmplarea a făcut ca Dan Dimăncescu să îl cunoască pe prefectul de Bacău, Radu Cătălin Mardare, care s-a oferit să-i găzduiască pe specialiştii americani şi să le pună la dispoziţie datele de care au avut nevoie. După ce au lucrat câteva zile în Bacău, tinerii au fost invitaţi de prefectul Mardare să revină” – scria „Ziarul de Iaşi”.

Cu alte cuvinte Dimăncescu a intervenit pe lângă reprezentantul guvernului în teritoriu ca tinerii studenţi, prezentaţi presei drept „americani” (chiar dacă în realitate era vorba de austriaca Verena Kugi şi de românul Manuel Costescu), să fie îngrijiţi şi susţinuţi chiar de instituţia prefectului din Bacău şi să prezinte autorităţilor locale un plan de rentabilizare a aeroportului. Nici acest aspect nu apare menţionat în biografia lui Costescu şi nici rezultatele „studiului de fezabilitate” nu ne sunt cunoscute.

Costescu era consultant la o companiei din vecinătatea Consulatului Român din Boston

Perioada coincide totuşi cu momentul în care, pe lângă şcolile înalte, Costescu se angajase la firma de consultanţă “The Brattle Group” cu sediul tot în Massachusetts, Piaţa Harvard, acolo unde funcţionează şi Consulatul Onorific al României din Boston. Putem spune că aceste informaţii pun în lumină, măcar parţial, două aspecte: sursele de venit ale tănârului student, dar şi faptul că, cel mai probabil, preocuparea legată de aeroportul din Bacău a fost o temă primită de la „Brattle Group” unde presta în calitate de „consultant”. Fondat în 1990, un an istoric fără îndoială, Grupul Brattle se bucură de o clientelă specială alcătuită din corporaţii internaţionale, mari firme de avocatură şi guverne din întreaga lume, pentru care realizează, cu ajutorul celor peste 300 de angajaţi, consultanţă în chestiuni sensibile, aşa cum sunt sectorul energetic, financiar, gaze naturale şi petrol, telecomunicaţii, sănătate şi mass-media.

Omul nostru de la Boston şi studentul Costescu

Interesant este faptul că, pe lângă afaceri, Dan Dimăncescu (cel care intervenise pentru Costescu pe lângă prefectul din Bacău) ocupă de ani de zile, coincidenţă sau nu, funcţia de Consul onorific al României la Boston. Tot la Boston şi-a desăvârşit studiile şi Manuel Costescu, pe atunci o tânără speranţă a „dezvoltării internaţionale”. Dimăncescu se trage dintr-o familie cu tradiţie în sfera diplomatică. Este fiul lui Dimitrie Dimăncescu, fost diplomat la legaţia României din Washington şi mai târziu la Londra. Dimitre Dimăncescu a făcut parte şi din delegaţia României pentru negocierile de pace de la Paris, din 1946, de după încheierea celui de-al doilea Război Mondial. În timpul războiului, în perioada 1942-1944, sub comanda generalului Emil Pălăngeanu, bătrânul Dimăncescu a coordonat Centrul de la Breaza al organizaţiei paramilitare „Munca Tineretului Român” (MTR), având ca sursă de inspiraţie mişcarea germană „Reichsarbeitsdienst” (RAD) din anii 1934-1945 (perioada nazistă).

La finalul lui 2014, Dan Dimăncescu devine cofondator al asociaţiei de prietenie româno-americană ALIANŢA, alături de nume sonore precum Mark Gitenstein (ambasador al Americii la Bucureşti, 2009-2012), James Rosapepe (ambasador al Americii la Bucureşti, 1998-2001) şi soţia sa Sheilah Kast Rosapepe, jurnalist CNN şi ABC.

alianta-1

Fondatorii ALIANŢA susţin că asociaţia este o continuare a „The Society of Friends of Romania” înfiinţată în 1920 sub înaltul patronaj al Reginei Maria a României. Începând de anul acesta, în cadrul Alianţa a fost cooptat şi George Maior, fost şef al SRI-ului, actualmente ambasador al României la Washington.

Costescu a părăsit „McKinsey & Company” chiar în timpul scandalului

Revenind pe axa timpului, în anul 2005, consultantul Costescu pleacă de la „The Brattle Group” pentru a se angaja la „McKinsey & Company”, o societate specializată tot în consultanţă pentru instituţii private şi publice. Costescu a deţinut aici poziţia de „engagement manager” (EM), adică omul preocupat de livrarea serviciilor, dar care priveşte problema derulării relaţiilor comerciale din perspectiva clientului. Acest job este specific companiilor mari de consultanţă, iar McKinsey avea atunci nu mai puţin de 11.000 de angajaţi. În 2009, această companie a fost subiectul unui mare scandal în Statele Unite, când mai mulţi angajaţi au fost acuzaţi de autorităţi că ar fi traficat informaţii importante (insider trading) în favoarea miliardarului Raj Rajaratnam, proprietarul fondului de investiţii „The Galleon Group”.

Costescu nu intră în această discuţie, dar totuşi, exact în 2009, atunci când a explodat scandalul, tânărul consultant român a părăsit „McKinsey & Company” şi, împreună cu vechea sa parteneră, Verena Kugi (alături de care studiase şi aeroportul din Bacău), lucrează timp de un an în sistem privat prin intermediul „Kugi Costescu Consultants Limited”, la Londra. Conform biografiei oficiale, în această perioadă Costescu ţine diverse prelegeri pentru invitaţi în cadrul „London Business School” şi „Summer Business School Romania”. Este şi perioada în care Costescu îşi face din nou simţită prezenţa în România, în mod special în calitate de invitat la postul TV românesc Money Channel – Sibiu, în cadrul unor emisiuni dedicate crizei financiare. În paralel apare pe ecrane şi austriaca Verena Kugi, devenită între timp doamna Costescu.

JP Morgan şi „Balena de la Londra”

Sătul probabil de activităţile private, consultantul Manuel Costescu se angajează în 2010 la sucursala din Londra a băncii americane de investiţii JP Morgan, pe poziţia de Director Executiv pentru administrarea „portofoliului de clienţi din sectorul public european”. Este vorba de departamentul care se ocupă de afacerile JP Morgan în relaţie cu diverse entităţi publice din Europa, în mod special guverne care primesc finanţare sau realizează investiţii prin intermediul băncii americane.

Doi ani mai târziu, în Aprilie 2012, sucursala londoneză a JP Morgan era zguduită de o anchetă de mari proporţii deschisă şi coordonată de patru instituţii: Comisia pentru valori mobiliare din SUA, Oficiul pentru controlul monedei, Rezerva Federală şi Autoritatea de reglementare financiară din Marea Britanie. Dosarul a fost denumit „Balena de la Londra” şi se referă la biroul de investiţii al JP Morgan Londra (acolo unde lucra şi consultantul Costescu). Biroul a cauzat pierderi uriaşe băncii, în urma unor tranzacţii pe piaţa derivatelor, paguba fiind estimată la 6 miliarde de dolari.

În cadrul anchetelor, banca a recunoscut că a încălcat mai multe legi federale privind piaţa de capital, inclusiv cu privire la informarea corectă a investitorilor şi autorităţilor. Într-un final, JP Morgan s-a înţeles cu anchetatorii să plătească o amendă de 920 de milioane de dolari. Un an mai târziu, la nivelul lui 2013, acest incident se afla şi în atenţia Biroul Federal de Investigaţii (FBI).

Revenirea lui Costescu sub umbrela lui Cioloş, prim-ministrul “bruxellez”

manuel-costescu-si-ciolosDe la JP Morgan Londra, consultantul ajuns executiv este adus în ţară de premierul Dacian Cioloş şi numit, pe 8 Februarie 2016, în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din subordinea Secretariatului General al Guvernului. După 5 luni de zile, timp în care nu cunoaştem exact cu ce anume şi-a umplut agenda de funcţionar, Manuel Costescu este mutat, pe 24 Iunie, la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, tot pe poziţia de secretar de stat. Din momentul numirii şi până în luna Octombrie, nici aici nu s-a auzit nimic despre activitatea omului cu 10 ani de studii la Boston. A reuşit să nu se facă remarcat până în luna Octombrie, atunci când a fost acuzat de sabotarea participării producătorilor români de alimente la cel mai mare târg de specialitate organizat la Paris.

Chixul de la Paris şi primul loc pe lista USR pentru diaspora

Episodul administrativ cu pricina surprinde momentul tragic în care antreprenorii români au fost lăsaţi de izbelişte în faţa Salonului Internaţional Agroalimentar de la Paris (SIAL), deoarece secretarul de stat Costescu n-a reuşit să se ocupe de organizare. Conform „FLUX 24”, Manuel Costescu şi-a neglijat sarcinile de serviciu, deoarece era foarte preocupat să-şi negocieze candidatura pe listele formaţiunii politice USR. Lăsaţi fără standuri chiar în ziua deschiderii târgului, reprezentanţii firmelor româneşti au fost nevoiţi să bată cale întoarsă de la Paris, deoarece nu au avut unde şi cum să-şi mai expună mărfurile. În schimb, Uniunea Salvaţi România s-a gândit că este oportun să-l pună pe Costescu în prima poziţie pe lista de candidaţi pentru diaspora, la Camera Deputaţilor. Pe 12 octombrie 2016, Costescu a demisionat din guvern, pentru a se dedica noii sale teme, aceea de candidat pe listele unui partid care vrea să salveze România.

 

Comments

comments

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: