Connect with us

Exclusiv

Drumul tehnocratului Costescu: de la liceul lui Iohannis la Ministerul Economiei, via JP Morgan

Dragoş Ionescu

Publicat

la data de

Săptămâna trecută, pe FaceBook, toată lumea se întreba cum de tânărul corporatist tehnocrat Manuel Costescu, absolvent al şcolilor Harvard, a reuşit să încurce o acţiune de promovare a Ministerului Economiei. Aşezat de premierul Cioloş, din vara trecută, în fotoliul de secretar de stat, Costescu a fost acuzat de colegii din minister (pe surse) că şi-a uitat atribuţiile din fişa postului. Corporatistul a reuşit practic să-i facă pe reprezentanţii firmelor româneşti să se întoarcă ruşinaţi din inima Europei, de la Paris, după ce i-a lăsat fără standurile adecvate pe care aceştia să-şi poată prezenta mărfurile în cadrul SIAL 2016. După eşecul de la Paris, corporatistul a încetat să mai fie membru al guvernului tehnocrat. Mai nou, acesta salvează România de pe listele partidului care ne îndeamnă să votăm, că avem, în sfârşit, cu cine. Pornind de la acest caz particular, merită să încercăm realizarea unui portret al personajului principal, dar şi schiţa cauzelor eşecului românesc sub presiunea ideologiei corporatiste.

Elev la liceul lui Iohannis

Costescu s-a născut în 1977 în Republica Socialistă România, la Sibiu. După schimbarea de regim, din 1989, urmează cursurile liceului „Samuel von Brukenthal” din oraşul natal, cu predare în limba germană, la profilul matematică-fizică. Coincidenţă sau nu, în perioada respectivă, la Brukenthal, fizica era predată şi de profesorul Klaus Werner Iohannis (1983-1998), membru al Forumului Democrat al Germanilor (FDGR), devenit preşedinte al României în anul 2015. Patru ani mai târziu, la vârsta majoratului, tânărul absolvent de liceu părăseşte România fiind „acceptat” la Universitatea Brandeis din Boston – instituţie privată de învăţământ finanţată de „Jewish Community”, axată în mod deosebit în atragerea studenţilor străini pentru care şi-a dezvoltat o secţie specială.

10 ani de studii la Boston. Trei şcoli de guvernare

Chiar dacă Brandeis se află abia pe locul 34 în topul universităţilor americane, este totuşi interesant cum a reuşit Costescu să obţină accesul la sistemul de învăţământ american, într-o perioadă în care, pentru un român, şi viza de turist pentru Statele Unite constituia o mare problemă (1995). În orice caz, nu ştim cum a fost admis la Brandeis, pentru că acest aspect lipseşte din biografia fostului secretarului de stat, actualmente candidat pe lista USR. Cert este că, după 4 ani de studii economice, Costescu nu se mulţumeşte cu o singură diplomă şi se înscrie la „Kennedy School of Government” care funcţiona în cadrul Universităţii Harvard, unde studiază “dezvoltarea internaţională”.  În paralel, din 2003, se înscrie şi la „Sloan School of Management” din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde studiază până în Iunie 2005.

Rezultă că tânărul nostru şi-a petrecut 10 ani din viaţă pe băncile a 3 şcoli de „guvernare”. Nu cunoaştem desigur sursa de finanţare a studiilor sau cum a trăit Costescu 10 ani la pregătire intensă în America, pentru că şi acest aspect lipseşte din CV-ul servit publicului.

Prima temă: Aeroportul din Bacău

costescu-bacau

Până la acest punct, lucrurile par să fie destul de clare. Totuşi, în biografia neoficială a viitorului secretar de stat tehnocrat apare un mic amănunt care poate colora tabloul de PR atent construit. Astfel, în anul 2003 (atunci când studia la Harvard), numele studentului Manuel Costescu apare într-un material de presă realizat de publicaţia „Ziarul de Iaşi” în care se precizează:

„Verena Kugi, 26 de ani, şi Manuel Costescu, 27 de ani, sunt doi tineri specialişti veniţi de la Universitatea Harvard să rentabilizeze Aeroportul din Bacău.”.

Cum au ajuns cei doi să se ocupe de acest proiect de interes naţional ne lămureşte tot sursa citată: prin omul de afaceri american de origine română Dan Dimăncescu.

„Întâmplarea a făcut ca Dan Dimăncescu să îl cunoască pe prefectul de Bacău, Radu Cătălin Mardare, care s-a oferit să-i găzduiască pe specialiştii americani şi să le pună la dispoziţie datele de care au avut nevoie. După ce au lucrat câteva zile în Bacău, tinerii au fost invitaţi de prefectul Mardare să revină” – scria „Ziarul de Iaşi”.

Cu alte cuvinte Dimăncescu a intervenit pe lângă reprezentantul guvernului în teritoriu ca tinerii studenţi, prezentaţi presei drept „americani” (chiar dacă în realitate era vorba de austriaca Verena Kugi şi de românul Manuel Costescu), să fie îngrijiţi şi susţinuţi chiar de instituţia prefectului din Bacău şi să prezinte autorităţilor locale un plan de rentabilizare a aeroportului. Nici acest aspect nu apare menţionat în biografia lui Costescu şi nici rezultatele „studiului de fezabilitate” nu ne sunt cunoscute.

Costescu era consultant la o companiei din vecinătatea Consulatului Român din Boston

Perioada coincide totuşi cu momentul în care, pe lângă şcolile înalte, Costescu se angajase la firma de consultanţă “The Brattle Group” cu sediul tot în Massachusetts, Piaţa Harvard, acolo unde funcţionează şi Consulatul Onorific al României din Boston. Putem spune că aceste informaţii pun în lumină, măcar parţial, două aspecte: sursele de venit ale tănârului student, dar şi faptul că, cel mai probabil, preocuparea legată de aeroportul din Bacău a fost o temă primită de la „Brattle Group” unde presta în calitate de „consultant”. Fondat în 1990, un an istoric fără îndoială, Grupul Brattle se bucură de o clientelă specială alcătuită din corporaţii internaţionale, mari firme de avocatură şi guverne din întreaga lume, pentru care realizează, cu ajutorul celor peste 300 de angajaţi, consultanţă în chestiuni sensibile, aşa cum sunt sectorul energetic, financiar, gaze naturale şi petrol, telecomunicaţii, sănătate şi mass-media.

Omul nostru de la Boston şi studentul Costescu

Interesant este faptul că, pe lângă afaceri, Dan Dimăncescu (cel care intervenise pentru Costescu pe lângă prefectul din Bacău) ocupă de ani de zile, coincidenţă sau nu, funcţia de Consul onorific al României la Boston. Tot la Boston şi-a desăvârşit studiile şi Manuel Costescu, pe atunci o tânără speranţă a „dezvoltării internaţionale”. Dimăncescu se trage dintr-o familie cu tradiţie în sfera diplomatică. Este fiul lui Dimitrie Dimăncescu, fost diplomat la legaţia României din Washington şi mai târziu la Londra. Dimitre Dimăncescu a făcut parte şi din delegaţia României pentru negocierile de pace de la Paris, din 1946, de după încheierea celui de-al doilea Război Mondial. În timpul războiului, în perioada 1942-1944, sub comanda generalului Emil Pălăngeanu, bătrânul Dimăncescu a coordonat Centrul de la Breaza al organizaţiei paramilitare „Munca Tineretului Român” (MTR), având ca sursă de inspiraţie mişcarea germană „Reichsarbeitsdienst” (RAD) din anii 1934-1945 (perioada nazistă).

La finalul lui 2014, Dan Dimăncescu devine cofondator al asociaţiei de prietenie româno-americană ALIANŢA, alături de nume sonore precum Mark Gitenstein (ambasador al Americii la Bucureşti, 2009-2012), James Rosapepe (ambasador al Americii la Bucureşti, 1998-2001) şi soţia sa Sheilah Kast Rosapepe, jurnalist CNN şi ABC.

alianta-1

Fondatorii ALIANŢA susţin că asociaţia este o continuare a „The Society of Friends of Romania” înfiinţată în 1920 sub înaltul patronaj al Reginei Maria a României. Începând de anul acesta, în cadrul Alianţa a fost cooptat şi George Maior, fost şef al SRI-ului, actualmente ambasador al României la Washington.

Costescu a părăsit „McKinsey & Company” chiar în timpul scandalului

Revenind pe axa timpului, în anul 2005, consultantul Costescu pleacă de la „The Brattle Group” pentru a se angaja la „McKinsey & Company”, o societate specializată tot în consultanţă pentru instituţii private şi publice. Costescu a deţinut aici poziţia de „engagement manager” (EM), adică omul preocupat de livrarea serviciilor, dar care priveşte problema derulării relaţiilor comerciale din perspectiva clientului. Acest job este specific companiilor mari de consultanţă, iar McKinsey avea atunci nu mai puţin de 11.000 de angajaţi. În 2009, această companie a fost subiectul unui mare scandal în Statele Unite, când mai mulţi angajaţi au fost acuzaţi de autorităţi că ar fi traficat informaţii importante (insider trading) în favoarea miliardarului Raj Rajaratnam, proprietarul fondului de investiţii „The Galleon Group”.

Costescu nu intră în această discuţie, dar totuşi, exact în 2009, atunci când a explodat scandalul, tânărul consultant român a părăsit „McKinsey & Company” şi, împreună cu vechea sa parteneră, Verena Kugi (alături de care studiase şi aeroportul din Bacău), lucrează timp de un an în sistem privat prin intermediul „Kugi Costescu Consultants Limited”, la Londra. Conform biografiei oficiale, în această perioadă Costescu ţine diverse prelegeri pentru invitaţi în cadrul „London Business School” şi „Summer Business School Romania”. Este şi perioada în care Costescu îşi face din nou simţită prezenţa în România, în mod special în calitate de invitat la postul TV românesc Money Channel – Sibiu, în cadrul unor emisiuni dedicate crizei financiare. În paralel apare pe ecrane şi austriaca Verena Kugi, devenită între timp doamna Costescu.

JP Morgan şi „Balena de la Londra”

Sătul probabil de activităţile private, consultantul Manuel Costescu se angajează în 2010 la sucursala din Londra a băncii americane de investiţii JP Morgan, pe poziţia de Director Executiv pentru administrarea „portofoliului de clienţi din sectorul public european”. Este vorba de departamentul care se ocupă de afacerile JP Morgan în relaţie cu diverse entităţi publice din Europa, în mod special guverne care primesc finanţare sau realizează investiţii prin intermediul băncii americane.

Doi ani mai târziu, în Aprilie 2012, sucursala londoneză a JP Morgan era zguduită de o anchetă de mari proporţii deschisă şi coordonată de patru instituţii: Comisia pentru valori mobiliare din SUA, Oficiul pentru controlul monedei, Rezerva Federală şi Autoritatea de reglementare financiară din Marea Britanie. Dosarul a fost denumit „Balena de la Londra” şi se referă la biroul de investiţii al JP Morgan Londra (acolo unde lucra şi consultantul Costescu). Biroul a cauzat pierderi uriaşe băncii, în urma unor tranzacţii pe piaţa derivatelor, paguba fiind estimată la 6 miliarde de dolari.

În cadrul anchetelor, banca a recunoscut că a încălcat mai multe legi federale privind piaţa de capital, inclusiv cu privire la informarea corectă a investitorilor şi autorităţilor. Într-un final, JP Morgan s-a înţeles cu anchetatorii să plătească o amendă de 920 de milioane de dolari. Un an mai târziu, la nivelul lui 2013, acest incident se afla şi în atenţia Biroul Federal de Investigaţii (FBI).

Revenirea lui Costescu sub umbrela lui Cioloş, prim-ministrul “bruxellez”

manuel-costescu-si-ciolosDe la JP Morgan Londra, consultantul ajuns executiv este adus în ţară de premierul Dacian Cioloş şi numit, pe 8 Februarie 2016, în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din subordinea Secretariatului General al Guvernului. După 5 luni de zile, timp în care nu cunoaştem exact cu ce anume şi-a umplut agenda de funcţionar, Manuel Costescu este mutat, pe 24 Iunie, la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, tot pe poziţia de secretar de stat. Din momentul numirii şi până în luna Octombrie, nici aici nu s-a auzit nimic despre activitatea omului cu 10 ani de studii la Boston. A reuşit să nu se facă remarcat până în luna Octombrie, atunci când a fost acuzat de sabotarea participării producătorilor români de alimente la cel mai mare târg de specialitate organizat la Paris.

Chixul de la Paris şi primul loc pe lista USR pentru diaspora

Episodul administrativ cu pricina surprinde momentul tragic în care antreprenorii români au fost lăsaţi de izbelişte în faţa Salonului Internaţional Agroalimentar de la Paris (SIAL), deoarece secretarul de stat Costescu n-a reuşit să se ocupe de organizare. Conform „FLUX 24”, Manuel Costescu şi-a neglijat sarcinile de serviciu, deoarece era foarte preocupat să-şi negocieze candidatura pe listele formaţiunii politice USR. Lăsaţi fără standuri chiar în ziua deschiderii târgului, reprezentanţii firmelor româneşti au fost nevoiţi să bată cale întoarsă de la Paris, deoarece nu au avut unde şi cum să-şi mai expună mărfurile. În schimb, Uniunea Salvaţi România s-a gândit că este oportun să-l pună pe Costescu în prima poziţie pe lista de candidaţi pentru diaspora, la Camera Deputaţilor. Pe 12 octombrie 2016, Costescu a demisionat din guvern, pentru a se dedica noii sale teme, aceea de candidat pe listele unui partid care vrea să salveze România.

 

Comments

comments

Exclusiv

Păienjenișul de interese de la stârpirea țânțarilor din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O firmă angajată de Primăria Năvodari, fără licitație publică, a început acțiunea de stârpire a țânțarilor din acest oraș. Contractul de dezinsecție terestră a fost semnat pe 28 mai 2019 și are o valoare de 134.264 de lei plus TVA. Potrivit anunțului urcat în SICAP de autoritatea contractantă, prețul corespunde unei cantități de 1.040 (o mie patruzeci) de hectare de teren. Suprafața efectivă pe care se va realiza combaterea cu substanțe toxice a faunei reziduale de țânțari, muște, căpușe, ploșnițe, păianjeni și alte artropode este de 65 de hectare. Însă stropirile se repetă 16 săptămâni la rând, până când suprafața totală prestată  va ajunge la 1.040 de hectare.

Acțiunea de stârpire a țânțarilor a început pe 10 iunie 2019. Mai jos vedeți două din fotografiile date publicității de Primăria Năvodari.

 

Societatea Partener Construct General SRL, chemată pe sprânceană să ucidă insectele timp de 16 săptămâni la rând, s-a lipit și de alte două contracte, tot fără licitație publică și tot la fel de avantajoase, cu Primăria din Năvodari. Primul dintre acestea a fost încheiat pe 15 mai 2019, la o valoare de 129.409 lei plus TVA. De acești bani, societatea trebuie să toaleteze 700 de arbori. Al doilea contract are ca obiect cosirea ierbii și a fost încheiat pe 30 mai 2019, la o valoare de 135.000 de lei plus TVA. Prețul corespunde unei cantități de 90 de hectare de iarbă. De fapt, este vorba de o suprafață de 45 de hectare, care va fi cosită de două ori în această vară. Vorbim aici de spațiile verzi adiacente bulevardului Mamaia Nord, spre Constanța și cele din zona bulevardului Năvodari, spre Lumina.

Valoarea cumulată a celor trei contracte atribuite fără licitație publică este de 398.673 de lei plus TVA.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Partener Construct General SRL este o societate înființată în  anul 2013. Aceasta funcționează la mansarda unei case de pe strada Muzicii din Năvodari și are ca obiect principal de activitate ”Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat”. În anul 2017, firma a derulat afaceri de 6,7 milioane de lei, cu 76 de angajați. Datele financiare pentru anul 2018 nu sunt disponibile. Potrivit Registrului Comerțului, afacerea este deținută de Gabriela Ursu, de 32 de ani, și de Maria-Magdalena Bîlea, de 44 de ani.

Presa locală constănțeană a relatat că Partener Construct General SRL a derulat în anul 2017 un contract extrem de avantajos cu Uzina Teromoelectrică Midia SA Năvodari, cea care livrează agentul termic primar către Termica Distribuție SRL Năvodari, societatea Consiliului Local.

Tot din 2017 datează și un anunț al unui executor judecătoresc, prin care se aducea la cunoștința publicului faptul că Partener Construct General SRL a adjudecat imobilul de pe strada Muzicii nr. 63, Năvodari, în care societatea își avea deja sediul social, la mansardă. Clădirea fusese scoasă la vânzare de executorul judecătoresc la cererea Băncii Transilvania, care avea de recuperat o sumă importantă de bani de la proprietarul casei, Marian Găliceanu, și de la ruda acestuia, Manuel Găliceanu. În 2018, licitația pentru vânzarea imobilului a fost reluată, după ce executorul judecătoresc a constatat că Partener Construct General SRL a fost un fals adjudecatar. Intuim că firma s-a implicat pentru a amâna de fapt momentul înstrăinării imobilului către un terț, plătind doar taxa de participare și refuzând apoi să achite prețul licitat.

Marian Găliceanu, proprietarul casei în care funcționează firma care cosește iarba, tunde copacii și stârpește țânțarii din Năvodari, a fost reținut timp de 24 de ore de organele judiciare în septembrie 2013, alături de Vasile Alexandru Manu, fost director la Termica Distribuție Năvodari, într-un dosar de conflict de interese.

Parchetul Curții de Apel Constanța a comunicat atunci că a propus arestarea preventivă a lui Vasile Alexandru Manu pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese ”constând în aceea că în calitate de director la SC TERMICA DISTRIBUŢIE NĂVODARI SRL, persoana juridică la care asociat unic este oraşul Năvodari, a încheiat contracte cu SC CSI ENERGO ELECTRIC SRL, în perioada 2011 – 2013, prin care s-au realizat foloase materiale pentru ginere său Găliceanu Marian, administrator la societatea comercială beneficiară a contractelor încheiate”. Aceeași propunere de arestare preventivă a fost înaintată și pentru Marian Găliceanu, urmărit pentru complicitate la conflictul de interese. Instanța de judecată nu a încuviințat arestarea preventivă, însă a aprobat instituirea controlului judiciar în privința celor doi.

În comunicatul PCA Constanța se mai preciza că firma lui Găliceanu fusese implicată în lucrări de reamenajare a sensului giratoriu de la intersecția străzilor Albinelor și Constanței (în care se află grupul statuar al pescarului aruncând năvodul din mahună), dar și într-un contract care viza închirierea de utilaje și mijloace de transport către Termica Distribuție. În perioada 4 ianuarie 2012 – 17 iunie 2013, firma ginerelui a primit de la întreprinderea publică administrată de socru suma de 690.146,59 de lei.

Trebuie să mai spunem că Vasile Alexandru Manu este coinculpat alături de Nicolae Matei și de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu în dosarul retrocedărilor, fiind acuzat de încălcarea legii cu privire la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Vama Veche. Primăria Limanu a amplasat 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe buza plajei (VIDEO)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Nu se mai termină chiloțăria de pe litoral. La Vama Veche, administrația locală a comunei Limanu a decis să amplaseze 12 chioșcuri, urâte ca naiba, pe strada Falezei, la limita plajei. Vorbim de cea mai bună zonă din Vama Veche, acolo unde există investiții private de sute de mii de euro în hoteluri, restaurante și terase. Antreprenorii locali își vor pierde vadul, în favoarea chioșcarilor. În clipul de mai jos puteți vedea momentul amplasării hidoșeniilor comerciale pe buza plajei din Vama Veche.

Inițiativa de a face loc unor chioșcuri în proximitatea celei mai frumoase plaje de pe litoralul românesc i-a aparținut primarului PSD-ist al comunei Limanu, Daniel Georgescu. Pe 8 august 2017, acesta a semnat în numele Primăriei Limanu un contract de furnizare produse, prin care a cumpărat 21 de chioșcuri din lemn pentru comerț stradal. Un an mai târziu, mai exact pe 15 mai 2018, Georgescu a venit în fața Consiliului Local Limanu cu un proiect de hotărâre referitor la aprobarea procedurii de închiriere a 17 chioșcuri situate în satul 2 Mai, pe strada Gheorghe Bunoiu și a patru chioșcuri situate în Vama Veche, pe strada Ion Creangă și strada Falezei.  În facsimil, puteți citi HCL 66/15.05.2018.

Download (PDF, 56KB)

Documentul de mai sus a fost postat pe site-ul Primăriei Limanu. Din nefericire, HCL-urile adoptate în 2019, nu au mai fost urcate pe site. Din acest motiv, nu știm dacă în anul curent s-a adoptat o hotărâre prin care s-a majorat numărul de chioșcuri pe strada Falezei. În schimb, tot pe site am găsit anunțul publicat de Primăria Limanu pe 20 mai 2019, privind organizarea licitației de închiriere a 12 chioșcuri în Vama Veche.

Download (PDF, 40KB)

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Limanu, Daniel Georgescu, acesta nu a răspuns apelurilor noastre. În schimb, la telefonul fix al autorității locale o funcționară ne-a lămurit că nu ne poate da relații decât despre taxele și impozitele locale, conducătorii instituției fiind plecați pe teren.

Contactat telefonic, fostul primar al localității, Nicolae Iustin Urdea, care este consilier local în mandatul actual, ne-a declarat că nu știe dacă s-a adoptat o hotărâre de Consiliu Local cu privire la suplimentarea numărului de chioșcuri din Vama Veche. Acesta a precizat că s-a întâmplat de două sau trei ori să lipsească de la ședințele de Consiliu, însă la niciuna din ședințele la care a participat nu s-a pus în discuție un proiect de suplimentare a numărului de chioșcuri. Acesta a opinat că s-ar fi impus o analiză mai atentă și o dezbatere mai aplicată cu privire la oportunitatea amplasării de chioșcuri. ”Sunt consumatori mulți în Vama Veche. Dar această inițiativă de a se amplasa baterii de chioșcuri în fața clădirilor în care s-au investit sute de mii de euro cred că merita o analiză mai atentă și o dezbatere aplicată” – a declarat Urdea pentru Ordinea.Ro.

În situația în care primarul actual din Limanu va dori să exprime un punct de vedere cu privire la oportunitatea acestei decizii controversate, îl vom publica de îndată.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Cîrjaliu își înmoaie degetele în apa cu fecaloid, doar când are interes

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși Primăria Agigea plătește unei firme de casă peste 134.000 de lei pe an pentru a vidanja fosele septice, publice și private, de pe raza comunei, funcționarea acestui serviciu nu este deloc satisfăcătoare. Ca dovadă, o gură de fosă din zona restaurantelor pescărești de lux defulează periodic, inundând strada cu dejecții și aerul marin cu un miros pestilențial. Un incident de acest fel s-a petrecut chiar zilele trecute, la scurt timp după ce Ordinea.Ro a relatat detaliile contractului de vidanjare.

Am relatat pe larg că Primăria Agigea a atribuit pe 19 ianuarie 2019 un contract în valoare de 134.000 de lei plus TVA firmei Asus Service SRL Agigea, pentru servicii de vidanjare și transport al apelor uzate. Administrația locală subvenționează cu 50% vidanjarea foselor septice ale locuințelor private și suportă integral costurile pentru fosele instituțiilor publice. Dejecțiile sunt transportate la o stație de epurare aflată la 20 de kilometri distanță. Pentru fiecare transport, Primăria Agigea achită suplimentar și costul unui buletin de analize, în cuantum de 361,28 de lei.

Documentarea noastră, pe care o poate replica oricine are curiozitatea și interesul, a scos la iveală faptul că firma Asus Service SRL împarte numărul de telefon afișat în SICAP cu SC Golful Pescarilor SRL, o societate deținută, în proporție de 50%, de finul de cununie al fratelui primarului din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Ginerele lui Maricel este la rândul său un fel de băgător de seamă la restaurantul cu pricina. De asemenea, a ieșit la iveală faptul că numărul de telefon al firmei plătite din bani publici să vidanjeze la Agigea a fost utilizat în trecut de alte trei societăți comerciale, pomenite în declarația de interese depusă de Cîrjaliu în anul 2008, atunci când a devenit primar al localității. Ulterior, el și-a înstrăinat participațiile din aceste firme, însă numărul de telefon a rămas în business, ajungând acum să fie menționat în contractul de vidanjare semnat de Cîrjaliu cu firma Asus Service SRL.

Citește aici investigația cadru:

Numărul de telefon prin care se vidanjează bani grei din Primăria Agigea

Cât de bine își face Asus Service SRL treaba pentru care primește peste 134.000 de lei se vede în imaginile alăturate.

Deși la ordinul lui Cîrjaliu, Poliția Locală Agigea este extrem de vigilentă împărțind sancțiuni contravenționale cu nemiluit pentru orice fleac, uneori într-un mod vădit samavolnic, deranjul pricinuit de fosa care defulează pe drumul public în zona restaurantelor pescărești este total trecut cu vederea. Nepăsarea trădează încă o dată legăturile neprincipiale precizate mai sus. Total în răspăr cu atitudinea de acum, în urmă cu doi ani, primarul Cîrjaliu se dovedea extrem de îngrijorat de mediul înconjurător, trăgându-se într-o filmare cu telefonul în timp ce recolta într-o sticlă apă dintr-o baltă din dosul Pescăriei lui Matei. Așa cum se observă, în filmare, acesta insinua că apa în care tocmai își băga degetele că să umple sticla ar fi avut miros de fecale și ar fi provenit de la Pescăria lui Matei. La un moment dat, în coloana sonoră a filmării se aude din off și vocea omului de afaceri Dan Popa, de la Golful Pescarilor, întărind insinuarea că apa în care primarul își înmuia degetele ar avea miros de fecale. Au trecut de la acea ispravă mai bine de doi ani.  Deși în ultima vreme, fosa publică, aflată pe domeniul public, defulează în mod vizibil și fără niciun dubiu, primarul Cîrjaliu nu se mai arată la fel de preocupat de soarta mediului.

Cristian Maricel Cârjaliu este primar la Agigea din anul 2008. Acesta a fost asociat în afaceri cu Cristian Darie, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. În memoria internetului s-au păstrat zeci de fotografii de la diverse inaugurări de lucrări și edificii în Agigea, la care au participat primarul Cîrjaliu, alături de fostul președinte al CJC Nicușor Constantinescu și de fostul vicepreședinte Cristian Darie. Mai mult decât atât, în anul 2018, Cîrjaliu și-a declarat admirația față de Nicușor Constantinescu, în contextul în care acesta din urmă era în închisoare, ispășind o pedeapsă primită pentru fapte de corupție. Reamintim și faptul că Maricel Cîrjaliu este cetățean de onoare al comunei Agigea. El a declarat că a fost propus pentru această demnitate de consilierii PSD, întrucât a realizat rețeaua de canalizare și alte obiective în satul Agigea.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: