Connect with us

Politica

Ecaterina Andronescu (PSD), audiată la DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu s-a prezentat la DNA, miercuri dimineaţă, şi este audiată în dosarul bazei sportive “Cutezătorii” din Capitală, în care sunt cercetaţi sub control judiciar fostul ministru pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu şi fostul tenismen Dinu Pescariu, ancheta vizând modalitatea de prelungire cu 25 de ani, de către Ministerul Educaţiei, a contractului de închiriere prin care baza sportivă a fost dată în folosinţă Fundaţiei “Dinu Pescariu”. La acel moment, Ecaterina Andronescu era ministru al Educaţiei, transmite News.ro.

Ecaterina Andronescu a ajuns la DNA înaintea orei 8.00.

În 10 octombrie, fostul ministru pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu şi fostul tenismen Dinu Pescariu au fost plasaţi sub control judiciar de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, respectiv instigare la abuz în serviciu, ancheta vizând modalitatea de prelungire cu 25 de ani a contractului de închiriere prin care Baza sportivă şi de agrement pentru copii ”Cutezătorii” din Bucureşti fusese dată în folosinţa Fundaţiei “Dinu Pescariu”. Costoiu ar fi semnat prelungirea contractului deşi acesta era în curs de reziliere, iar imediat după preluarea bazei sportive fundaţia lui Pescariu a îngrădit accesul copiilor la clădirile şi terenurile de sport proprietate a statului şi a schimbat scopul utilizării Bazei ”Cutezătorii”, folosind-o în scopuri comerciale. Prejudiciul estimat în acest dosar este de aproape 94 de milioane de euro.

Potrivit DNA, Mihnea Costoiu, secretar de stat în Ministerul Educaţei la data faptelor, este cercetat pentru abuz în serviciu, iar Dinu Pescariu este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu. Dosarul în care cei doi sunt cercetaţi sub control judiciar vizează modalitatea încheierii unui act adiţional, în 23 iunie 2009, prin care a fost prelungit cu 25 de ani contractul de locaţiune (închiriere) aprilie 2004 potrivit căruia Baza sportivă şi de agrement pentru copii ”Cutezătorii” din Bucureşti – construcţii şi teren în suprafaţă de 5,7 hectare – fusese dată în folosinţa Fundaţiei “Dinu Pescariu”.

Actul adiţional din 23 iunie 2009 la contractul încheiat cu Fundaţia “Dinu Pescariu” a fost semnat din partea Ministerului Educaţiei Naţionale de către secretarul de stat Mihnea Costoiu, iar din partea Fundaţiei “Dinu Pescariu” documentul a fost semnat de către fostul tenismen, fără respectarea prevederilor legale şi fără vreun aviz de la Direcţia Juridică din cadrul Ministerului Educaţiei. La acel moment, Ministerul Educaţiei era condus de către Ecaterina Andronescu.

Procurorii DNA spun că actul adiţional a fost încheiat în condiţiile în care contractul iniţial (încheiat în 2004 de RA APPS cu Fundaţia ”Dinu Pescariu”) se afla în curs de reziliere. Acţiunea în instanţă fusese iniţiată (în anul 2005) de Ministerul Educaţiei Naţionale, care devenise administrator al Bazei „Cutezătorii”.

Imediat după preluarea Bazei ”Cutezătorii”, Fundaţia ’’Dinu Pescariu” îngrădise accesul copiilor la clădiri, terenuri de tenis, fotbal, piscine, proprietate a statului, împiedicându-i astfel să desfăşoare diverse activităţi. De asemenea, Fundaţia ”Dinu Pescariu” a schimbat scopul utilizării Bazei ”Cutezătorii”, respectiv desfăşurarea de activităţi de către copii,  folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parţială către firme al căror obiect de activitate este alimentaţia publică, acţiuni de divertisment ori tratamente de întreţinere şi relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului.

Prejudiciul estimat, cauzat Ministerului Educaţiei începând din 2009 şi până în prezent, este de aproximativ 93.481.200 euro, reprezentând diferenţa dintre sumele pe care Fundaţia Dinu Pescariu ar fi trebuit să le plăteasca MEN în urma exploatării construcţiilor şi terenului din Baza Cutezătorii şi chiria plătită efectiv, respectiv 9.000 euro lunar.

Comments

comments

Politica

Parlamentul European recomandă primirea IMEDIATĂ a României și Bulgariei în spațiul Schengen

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Parlamentul European a votat marți și a recomandat primirea imediată României și Bulgariei în spaţiul Schengen, fără legătură cu raportul MCV. Practic, eurodeputaţii au aprobat raportul supus la vot cu 514 voturi ”pentru”, 107 ”împotrivă” şi 38 de abţineri.

După votul de astăzi din Parlamentul European urmează decizia finală a Consiliului Uniunii Europene.

O abordare în două etape – suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre – implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar mânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ceilalţi membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că ”mai sunt eforturi de făcut”.

Update: În urmă cu puțină vreme, europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu a postat pe pagina sa de facebook următoarele cuvinte:

Vești bune de la Parlamentul European! Vă anunț cu bucurie că azi am votat, alături de colegii mei, raportul privind aderarea României și a Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Cu o largă majoritate (514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri), Parlamentul European a aprobat admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Din acest moment intrarea României în Spațiul Schengen mai are un hop de trecut, pentru că hotărârea finală cu privire la aderare trebuie să fie luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului European.

Comisia pentru libertăți civile din cadrul Parlamentului European a cerut miniştrilor UE, la începutul lunii noiembrie, să ia măsuri pentru admiterea de urgență a României și Bulgariei în Spațiul Schengen, susținând că o aderare în două etape ar prezenta prea multe riscuri. O abordare în două etape (suprimarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre) ar prezenta anumite riscuri şi ar putea avea un efect negativ asupra viitoarei extinderi a spaţiului Schengen.

Sursa: Digi24

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

“Fond de investiții locale”, program guvernamental în valoare de 10 miliarde de euro

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul intenţionează să înfiinţeze un “Fond de investiţii locale”, căruia i se va aloca un buget de 10 miliarde de euro, fondul fiind destinat unor proiecte privind dezvoltarea localităţilor, a anunțat luni seara Liviu Dragnea, președintele PSD. Acesta a explicat că banii pentru acest fond vor veni “din România” şi că speră ca ordonanţa privind înfiinţarea acestui fond să fie aprobată în următoarea şedinţă de Guvern. Totuși, liderul coaliției de guvernare a refuzat sa ofere detalii despre proveniența banilor, dar și ceea de presupune concret acest program destinat administrațiilor locale. 

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, la finalul şedinţei CEx a PSD, că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond de investiţii care să ajute localităţile să dezvolte proiecte legate de alimentarea cu apă, sisteme de canalizare sau şcoli.

“Pe lângă PNDL, vrem să facem acest Fond de investiţii locale, aşa se numeşte, pe care să-l dublăm de o proiecţie financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecţie financiară nu vom putea realiza acest lucru”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Aceasta nu a precizat de unde vor veni banii necesari înfiinţării şi funcţionării acestui fond.

Mai trebuie precizat ca Liviu Dragnea a informat ca speră ca în prima şedinţă de guvern să se adopte OUG privind acest fond de investiţii.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Documentul va fi depus în Parlament pe 12 decembrie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Liderii opoziţiei au decis luni, 10 decembrie, ca moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă să fie depusă în Parlament miercuri, 12 decembrie.

Moţiunea va fi semnată de PNL, USR, PMP şi Pro România.

PSD şi ALDE au împreună 244 de parlamentari din totalul de 465, astfel că, teoretic, nu ar avea probleme la votul pe moţiunea de cenzură. Rămâne de văzut dacă există sau nu în mod real un curent de disidenţă în rândul parlamentarilor PSD.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: