Connect with us

Exclusiv

Energia se transformă… în blocuri. Dedesubturile unei executări silite, marca Vasile Deacu și Ionel Hașotti

Publicat

la

După ce, ani de zile, a constituit o pată de rușine pe obrazul Constanței, lăsată în paragină și devastată de oamenii străzii, fabrica Energia se pregătește să dispară cu totul. Halele părăginite și distruse ale fostei întreprinderi au intrat într-un proces autorizat de demolare, din octombrie 2017, iar în momentul de față, proprietarul terenului – o firmă din Medgidia – întreprinde demersurile necesare pentru a obține reglementări urbanistice noi, care să-i permită să ridice în fosta bază industrială blocuri de zece etaje și spații comerciale.

De la spionajul industrial din vremea lui Ceaușescu, la investițiile lui Dragoș Rișcanu

Energia a fost dată în folosință în anul 1973, având ca obiect de activitate fabricarea de anvelope, prelucrarea de mase plastice și producția de oxigen îmbuteliat sub presiune. Potrivit unor surse, tehnologia folosită la linia de anvelope era furată din Occident, pe baza activităților de spionaj industrial încurajate de regimul lui Nicolae Ceaușescu. După revoluție, fosta întreprindere comunistă a fost reorganizată în societate pe acțiuni, însă a pierdut rapid șansa dezvoltării, nefiind restructurată la timp. Având prea mulți angajați, moșteniți din perioada comunistă, Energia nu a făcut față concurenței care venea din Turcia și China. În anii 90, 20% din acțiunile societății au ajuns la angajați (cuponari), 40% la FPS și 40% la SIF Transilvania. În anul 2000, un cetățean elvețian de origine română, pe numele său Dragoș Rișcanu, a cumpărat acțiunile deținute de FPS și de SIF Transilvania. Mai mult, acesta a cumpărat și de pe piața liberă acțiunile scoase la vânzare – provenite de la cuponari, ajungând să totalizeze 95,4% din societate. Investiția l-a costat trei milioane de dolari. Doi ani mai târziu, Energia a încheiat un contract cu un furnizor de utilaje din Elveția, Galika AG, în vederea retehnologizării. Vorbim aici de mai multe utilaje, printre care și o freză gigantică, un fel de Rolls Royce al frezelor, după cum se exprimă Dragoș Rișcanu, contactat de Ordinea.Ro. Patronul Energia spune că a plătit ratele uzuale, până la un punct, când utilajul s-a defectat, având un viciu de fabricație. A urmat un proces de lungă durată la Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei de Comerț din Austria, soluționat în favoarea Galika prin decizia SCH 4865 Viena 20.07.2005. Potrivit acesteia, Energia SA trebuia să returneze utilajul către furnizor. Au urmat apoi numeroase procese pe rolul instanțelor românești, Galika fiind reprezentată de cunoscutul și controversatul (vom explica mai jos) avocat constănțean Ionel Hașotti.

Războaie grele

Dragoș Rișcanu

Patronul Energia spune că preț de câțiva ani, în timp ce se judecau aceste procese, a încercat să cadastreze și să dezmembreze terenul fabricii, pentru a valorifica o parte din el, în vederea achitării datoriilor. Însă operațiunile ar fi fost mereu blocate chiar de firmele pe care le angajase cu această misiune, de funcționarii OCPI și de Primăria Constanța. În plus, Dragoș Rișcanu a fost implicat în toată această perioadă într-un litigiu de amplu răsunet, după ce a reclamat că Microsoft, gigantul mondial din domeniul tehnologiei informației, acționând printr-o subsidiară, ar fi copiat codurile unor programe informatice produse de firma sa, Omnis Group. Celebrul dosar Microsoft are la bază un denunț formulat de Rișcanu în anul 2005. De asemenea, omul de afaceri a reclamat că i s-a furat un imobil cu acte false în București, de către un medic militar apropiat al lui Emil (Cico) Dumitrescu, fost revoluționar, fost angajat al Ministerului de Interne în perioada Mineriadei, fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu. Luptând pe mai multe fronturi, cu oameni extrem de grei, Rișcanu a pierdut controlul asupra litigiilor de la Constanța.

50.000 de euro

Pe 27 august 2009, Galika a formulat cerere de încuviințare a executării silite, în Dosarul 25299/212/2009 al Judecătoriei Constanța, prin intermediul executorului judecătoresc Vasile Deacu, prieten și, mai nou, asociat într-o fundație culturală cu Ionel Hașotti. Apoi, în dosarul 15196/212/2013 al Judecătoriei Constanța s-a stabilit prin Sentința Civilă 448/16.08.2013 că suma datorată de Energia SA către Galika AG ca echivalent al valorii bunurilor care nu mai pot fi restituite (între timp utilajul dispărând fizic din halele Energia, așa cum declară Rișcanu) era de 50.000 de euro, cu o dobândă de 6% până la executarea efectivă.

Datoria se majorează cu dobânzi la 400.000 de euro

În 2011, Dragoș Rișcanu a întreprins primele măsuri pentru a băga Energia SA în insolvență, în vederea reorganizării. În trei rânduri a și reușit acest lucru, însă de fiecare dată instanțele constănțene au sucit-o, readucând Energia în rând cu firmele active. În realitate, societatea nu mai producea nimic, iar la un moment dat, rămasă și fără pază, a fost invadată de hoții de fier vechi. Ca niște termite, aceștia au devastat vechile hale, dezbrăcând fierul striat de îmbrăcămintea din beton. Mai multe plângeri penale formulate de Rișcanu s-au îngălbenit de oftica de a nu fi băgate în seamă și de timpul scurs peste ele. Deși în realitate falită, Energia a continuat să figureze ca o firmă solvabilă, până când creditorul Galika AG, prin executorul Vasile Deacu, a reușit să obțină încuviințarea executării silite a terenului de pe Baba Novac, pentru datoria actualizată, de la 50.000 de euro, la 400.000 de euro – în baza dobânzilor dictate de instanță în anul 2013. În procedura executării silite, terenul de 9,7 hectare de la Energia a fost evaluat la 20 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 4,6 euro/mp.

Terenul a fost vândut cu 2,3 milioane de euro. Rișcanu spune că valora 30 de milioane de euro

În cele din urmă, terenul a intrat în proprietatea firmei Sterk Plast SRL Medgidia, deținută de Haci Vural, președintele oamenilor de afaceri turci din România și proprietarul brandului Solid House, în baza Actului de Adjudecare din 17.09.2015, adoptat în cadrul dosarului de executare silită 1054/2009. Potrivit observator.ro, adjudecarea a avut loc la a șaptea licitație programată, prețul scăzând progresiv până la 10,5 milioane de lei (aproximativ 2,3 milioane de euro). Rișcanu spune că, având în vedere potențialul imobiliar al zonei Energia, prețul real al terenului ar fi de 30 de milioane de euro. În 2015, la scurt timp de la vânzarea terenului de la Energia, Dragoș Rișcanu a contestat în instanță modul în care a fost distribuit prețul încasat pe teren. Acțiunea sa a fost respinsă, printre altele și datorită lipsei calității procesuale active, întrucât între timp strădania sa de a obține insolvența Energia SA a fost găsită întemeiată de magistrații Tribunalului, în al 12-lea ceas, când nu-i mai folosea lui Rișcanu, ci adversarilor săi. În acest fel, acțiunea putea fi inițiată doar de administratorul judiciar. Energia SA mai are în patrimoniu două terenuri extrem de valoroase, unul de 3 hectare în zona Gării din Constanța și un altul de două hectare în zona fostei fabrici de Oxigen.

Aprobări pe bandă rulantă

În martie 2016, noul proprietar al terenului de la Energia, Sterk Plast, a obținut un aviz de oportunitate de la Primăria Constanța pentru reconfigurarea urbană a zonei. În octombrie 2017, societatea a mai obținut o autorizație pentru a demola 55 de clădiri din cele 59 existente pe teren. Iar o lună mai târziu, în noiembrie 2017, a realizat un memoriu în vederea avizării de către Agenția pentru Protecția Mediului a unui PUZ care include terenul fostei fabrici Energia, tronsonul din strada Baba Novac din dreptul proprietății și alte câteva zone învecinate. PUZ-ul poartă denumirea: ”Reconfigurare și reconversie funcțională platformă industrială”, iar memoriul de avizare a intrat în analiza APM Constanța pe 12 decembrie a.c..

Un nou cartier al Constanței, cu stradele de 6 metri

Potrivit reglementărilor actuale, terenul face parte din zona de reglementare a unităților de depozitare și nu poate fi utilizat decât pentru construcții industriale. Sterk Plast vrea să schimbe această stare de fapt. Prin PUZ-ul inițiat, societatea propune împărțirea terenului în cinci zone funcționale, respectiv două zone mixte cu blocuri de locuințe de 4 și 8 etaje, cu sedii de firme și spații comerciale, o zonă exclusiv de locuințe cu blocuri P+8-10 etaje, o zonă verde și o zonă de circulații publice. PUZ-ul propune lărgirea străzii Baba Novac la patru benzi de circulație, prevăzute cu plantații de aliniament și trotuare pe ambele părți. De asemenea, propune prelungirea străzilor neurbanizate din Compozitori, Constantin Bobescu și Ionel Perlea, care astfel vor traversa terenul de la Energia și se vor ”înțepa” în Baba Novac. În plus, ar urma să apară străzi secundare noi în interiorul cartierului, cu o lățime extrem de zgârcită și înghesuită, de șase metri (nici cât să întorci mașina), străjuite de trotuare de 1,5 m (nici cât să lași o mașină pe avarii). În zona blocurilor noi sunt prevăzute parcaje la sol, la subsol sau supraetajate. Proiectul mai prevede spații plantate, locuri de joacă, terenuri de sport și un parc de cartier. Cel mai probabil, descărcarea traficului din noul cartier Energia se va face prin sensuri giratorii, care vor îngreuna și mai mult circulația extrem de complicată de pe Baba Novac. (vezi aici documentația depusă la APM)

Retrocedările lui Ionel Hașotti. Cazul RATC

Desigur, toate acestea nu ar fi fost posibile fără prestația avocatului Ionel Hașotti. Spuneam mai sus că acesta este o figură controversată, rămânând datori cu o explicație. De-a lungul timpului, Ionel Hașotti a fost implicat în cele mai spectaculoase și mai bănoase cazuri de retrocedare de la malul mării. Vorbim aici de zona Mall-ului din Parcul Tăbăcărie din Constanța, retrocedată unei persoane juridice care a cumpărat drepturile litigioase de la moștenitorii reprezentați de Ionel Hașotti. Un alt caz cu totul ieșit din comun este cel al retrocedării fostei baze RATC Constanța de pe strada Chiliei. În acest caz particular, Ionel Hașotti i-a reprezentat pe moștenitorii familiei Damadian, într-un proces început în anul 1998, înainte de intrarea în vigoare a legii speciale de retrocedare a imobilelor din intravilanul localităților. Familia Damadian a fost deposedată sub regimul comunist de un teren de 5.800 mp  și de o fabrică de cărămidă din cartierul Tăbăcărie. Însă moștenitorii au depus la dosar acte de la Arhivele Naționale, din 1919 și 1920, prin care se demonstra că autorii lor au avut în zonă 96.692,50 mp de teren. Terenul revendicat era ocupat în parte de baza RATC de pe strada Chiliei, de patinoarul din curtea Palatului Copiilor și de societatea Fortuna SA – care era proprietar cu acte, respectiv un certificat de atestare a dreptului de proprietate, neatacat și perfect valabil. Procesul s-a judecat în mai multe cicluri procesuale și s-a soluționat irevocabil la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 31 mai 2005. Instanța supremă a respins recursurile Primăriei și RATC ca nefondate, iar recursul societății Fortuna SA ca tardiv introdus, păstrând în ființă o decizie anterioară a Curții de Apel Constanța, prin care se dispunea retrocedarea către moștenitori a terenului de 93.354,56 mp, conform expertizei, deși o parte din acesta era ocupată de clădiri (vezi aici hotărârea ICCJ).

O tranzacție extrajudiciară pentru demolarea clădirilor

Între timp, intrase în vigoare Legea 10/2000, potrivit căreia terenurile ocupate de clădiri nu pot fi retrocedate proprietarilor deposedați, cu titlu sau fără titlu, sub regimul comunist, acestea nefiind considerate terenuri libere. În mod evident, baza RATC nu era în tot un teren liber, fiind ocupată de sediul social cu două etaje, de platforme, garaje și un atelier de reparații. Cu toate acestea, în proces s-a apreciat că legea din 2000 nu se aplică pentru acest litigiu început pe dreptul comun în 1998. Deși am consultat mai mulți avocați, niciunul nu a putut să indice temeiul din dreptul comun, potrivit căruia terenul de sub clădiri putea fi retrocedat. Oricum, existența clădirilor a constituit și ulterior hotărârii de retrocedare o problemă. Însă aceasta a fost soluționată pe calea unei tranzacții extrajudiciare care s-a discutat la lumina zilei, într-o ședință a Consiliului Local Constanța, în prezența avocatului Ionel Hașotti. La sugestia acestuia, aleșii locali – mulți dintre ei fără o minimă cultură juridică – au acceptat să predea terenul cu tot cu clădiri moștenitorilor, care s-au obligat să le demoleze pe cheltuiala lor și să restituie materialele recuperate către RATC. În momentul de față, terenul de pe Chiliei face obiectul unor proiecte de dezvoltare imobiliară. Deja s-a dat în folosință un hipermarket Lidl, iar în viitorul apropiat ar putea începe construcția unor turnuri de locuințe și birouri.

Retrocedarea ilegală de la Sibioara. O hotărâre irevocabilă, revocată prin recurs la recurs

În sfârșit, Ionel Hașotti a mai fost implicat în retrocedarea carierei de piatră de la Sibioara. Deși Legea 1/2000 interzice în mod expres retrocedarea terenurilor miniere, în anul 2008 avocatul Hașotti a obținut o hotărâre de retrocedare a unui teren care se suprapune peste perimetrul de exploatare Sibioara II Valea cu Izvorul, susținând în fața instanței că nu există dovadă că terenul revendicat de clienții săi ar fi afectat exploatării de carieră de piatră. Proprietarul carierei, firma Somaco Construct SRL, care o cumpărase cu patru milioane de euro cu ani buni înainte de pronunțarea acestei soluții, nu a fost citat în proces. În 2009, aflând de această situație direct de la executorul judecătoresc Vasile Deacu, același Vasile Deacu implicat și în cazul Energia, societatea minieră a deschis un proces de fond funciar în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenurilor din carieră. Somaco Construct SRL a câștigat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Însă avocatul Ionel Hașotti a declarat recurs la hotărârea dată deja în recurs, iar un complet al Curții de Apel Constanța, prezidat de judecătoarea Vanghelița Tase, a revocat hotărârea irevocabilă, dispunând rejudecarea procesului. Litigiul a fost repartizat apoi judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja de la Tribunalul Constanța, care au întors cu totul situația, au respins acțiunea firmei miniere și au admis o cerere reconvențională formulată de avocatul Hașotti pentru clienți săi, prin care a obligat societatea să evacueze echipamentele miniere, să demoleze clădirile de pe teren (care nici nu existau) și să sisteze exploatarea, deși legea specială a minelor nu prevede posibilitatea sistării pentru cazuri de retrocedare, având în vedere că retrocedarea terenurilor miniere este strict interzisă de Legea 1/2000. În ciuda ilegalităților vădite, autoritățile judiciare au privit și privesc și acum cu nepăsare întreaga situație mai mult decât scandaloasă. În aceste condiții, clienții lui Hașotti se judecă pentru a primi despăgubiri din partea statului, evaluate într-o primă fază la jumătate de milion de euro, pe motiv că au primit terenul, la care legal nici nu aveau dreptul, cu mare întârziere.

Energia – dosare la DNA și DIICOT

Ca să închidem cercul, trebuie să mai spunem că în cazul Energia, prezentat în prima parte a articolului de față, Dragoș Rișcanu a formulat o plângere penală la DIICOT, care între timp a fost declinată la DNA. Reamintim că acesta susține că terenul de la Energia valora în realitate 30 de milioane de euro, fiind vândut cu numai 2,3 milioane de euro în cadrul executării silite. De asemenea, omul de afaceri reclamă faptul că terenul a fost vândut în procedura executării silite fără cadastru și fără descărcarea de mediu, având în vedere că, fiind o bază industrială, avea soluri contaminate cu diferite substanțe chimice. Rămâne de văzut care va fi soluția organelor în drept.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: