Connect with us

Exclusiv

Energia se transformă… în blocuri. Dedesubturile unei executări silite, marca Vasile Deacu și Ionel Hașotti

Adrian Cârlescu

Publicat

la

După ce, ani de zile, a constituit o pată de rușine pe obrazul Constanței, lăsată în paragină și devastată de oamenii străzii, fabrica Energia se pregătește să dispară cu totul. Halele părăginite și distruse ale fostei întreprinderi au intrat într-un proces autorizat de demolare, din octombrie 2017, iar în momentul de față, proprietarul terenului – o firmă din Medgidia – întreprinde demersurile necesare pentru a obține reglementări urbanistice noi, care să-i permită să ridice în fosta bază industrială blocuri de zece etaje și spații comerciale.

De la spionajul industrial din vremea lui Ceaușescu, la investițiile lui Dragoș Rișcanu

Energia a fost dată în folosință în anul 1973, având ca obiect de activitate fabricarea de anvelope, prelucrarea de mase plastice și producția de oxigen îmbuteliat sub presiune. Potrivit unor surse, tehnologia folosită la linia de anvelope era furată din Occident, pe baza activităților de spionaj industrial încurajate de regimul lui Nicolae Ceaușescu. După revoluție, fosta întreprindere comunistă a fost reorganizată în societate pe acțiuni, însă a pierdut rapid șansa dezvoltării, nefiind restructurată la timp. Având prea mulți angajați, moșteniți din perioada comunistă, Energia nu a făcut față concurenței care venea din Turcia și China. În anii 90, 20% din acțiunile societății au ajuns la angajați (cuponari), 40% la FPS și 40% la SIF Transilvania. În anul 2000, un cetățean elvețian de origine română, pe numele său Dragoș Rișcanu, a cumpărat acțiunile deținute de FPS și de SIF Transilvania. Mai mult, acesta a cumpărat și de pe piața liberă acțiunile scoase la vânzare – provenite de la cuponari, ajungând să totalizeze 95,4% din societate. Investiția l-a costat trei milioane de dolari. Doi ani mai târziu, Energia a încheiat un contract cu un furnizor de utilaje din Elveția, Galika AG, în vederea retehnologizării. Vorbim aici de mai multe utilaje, printre care și o freză gigantică, un fel de Rolls Royce al frezelor, după cum se exprimă Dragoș Rișcanu, contactat de Ordinea.Ro. Patronul Energia spune că a plătit ratele uzuale, până la un punct, când utilajul s-a defectat, având un viciu de fabricație. A urmat un proces de lungă durată la Curtea Internațională de Arbitraj a Camerei de Comerț din Austria, soluționat în favoarea Galika prin decizia SCH 4865 Viena 20.07.2005. Potrivit acesteia, Energia SA trebuia să returneze utilajul către furnizor. Au urmat apoi numeroase procese pe rolul instanțelor românești, Galika fiind reprezentată de cunoscutul și controversatul (vom explica mai jos) avocat constănțean Ionel Hașotti.

Războaie grele

Dragoș Rișcanu

Patronul Energia spune că preț de câțiva ani, în timp ce se judecau aceste procese, a încercat să cadastreze și să dezmembreze terenul fabricii, pentru a valorifica o parte din el, în vederea achitării datoriilor. Însă operațiunile ar fi fost mereu blocate chiar de firmele pe care le angajase cu această misiune, de funcționarii OCPI și de Primăria Constanța. În plus, Dragoș Rișcanu a fost implicat în toată această perioadă într-un litigiu de amplu răsunet, după ce a reclamat că Microsoft, gigantul mondial din domeniul tehnologiei informației, acționând printr-o subsidiară, ar fi copiat codurile unor programe informatice produse de firma sa, Omnis Group. Celebrul dosar Microsoft are la bază un denunț formulat de Rișcanu în anul 2005. De asemenea, omul de afaceri a reclamat că i s-a furat un imobil cu acte false în București, de către un medic militar apropiat al lui Emil (Cico) Dumitrescu, fost revoluționar, fost angajat al Ministerului de Interne în perioada Mineriadei, fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu. Luptând pe mai multe fronturi, cu oameni extrem de grei, Rișcanu a pierdut controlul asupra litigiilor de la Constanța.

50.000 de euro

Pe 27 august 2009, Galika a formulat cerere de încuviințare a executării silite, în Dosarul 25299/212/2009 al Judecătoriei Constanța, prin intermediul executorului judecătoresc Vasile Deacu, prieten și, mai nou, asociat într-o fundație culturală cu Ionel Hașotti. Apoi, în dosarul 15196/212/2013 al Judecătoriei Constanța s-a stabilit prin Sentința Civilă 448/16.08.2013 că suma datorată de Energia SA către Galika AG ca echivalent al valorii bunurilor care nu mai pot fi restituite (între timp utilajul dispărând fizic din halele Energia, așa cum declară Rișcanu) era de 50.000 de euro, cu o dobândă de 6% până la executarea efectivă.

Datoria se majorează cu dobânzi la 400.000 de euro

În 2011, Dragoș Rișcanu a întreprins primele măsuri pentru a băga Energia SA în insolvență, în vederea reorganizării. În trei rânduri a și reușit acest lucru, însă de fiecare dată instanțele constănțene au sucit-o, readucând Energia în rând cu firmele active. În realitate, societatea nu mai producea nimic, iar la un moment dat, rămasă și fără pază, a fost invadată de hoții de fier vechi. Ca niște termite, aceștia au devastat vechile hale, dezbrăcând fierul striat de îmbrăcămintea din beton. Mai multe plângeri penale formulate de Rișcanu s-au îngălbenit de oftica de a nu fi băgate în seamă și de timpul scurs peste ele. Deși în realitate falită, Energia a continuat să figureze ca o firmă solvabilă, până când creditorul Galika AG, prin executorul Vasile Deacu, a reușit să obțină încuviințarea executării silite a terenului de pe Baba Novac, pentru datoria actualizată, de la 50.000 de euro, la 400.000 de euro – în baza dobânzilor dictate de instanță în anul 2013. În procedura executării silite, terenul de 9,7 hectare de la Energia a fost evaluat la 20 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 4,6 euro/mp.

Terenul a fost vândut cu 2,3 milioane de euro. Rișcanu spune că valora 30 de milioane de euro

În cele din urmă, terenul a intrat în proprietatea firmei Sterk Plast SRL Medgidia, deținută de Haci Vural, președintele oamenilor de afaceri turci din România și proprietarul brandului Solid House, în baza Actului de Adjudecare din 17.09.2015, adoptat în cadrul dosarului de executare silită 1054/2009. Potrivit observator.ro, adjudecarea a avut loc la a șaptea licitație programată, prețul scăzând progresiv până la 10,5 milioane de lei (aproximativ 2,3 milioane de euro). Rișcanu spune că, având în vedere potențialul imobiliar al zonei Energia, prețul real al terenului ar fi de 30 de milioane de euro. În 2015, la scurt timp de la vânzarea terenului de la Energia, Dragoș Rișcanu a contestat în instanță modul în care a fost distribuit prețul încasat pe teren. Acțiunea sa a fost respinsă, printre altele și datorită lipsei calității procesuale active, întrucât între timp strădania sa de a obține insolvența Energia SA a fost găsită întemeiată de magistrații Tribunalului, în al 12-lea ceas, când nu-i mai folosea lui Rișcanu, ci adversarilor săi. În acest fel, acțiunea putea fi inițiată doar de administratorul judiciar. Energia SA mai are în patrimoniu două terenuri extrem de valoroase, unul de 3 hectare în zona Gării din Constanța și un altul de două hectare în zona fostei fabrici de Oxigen.

Aprobări pe bandă rulantă

În martie 2016, noul proprietar al terenului de la Energia, Sterk Plast, a obținut un aviz de oportunitate de la Primăria Constanța pentru reconfigurarea urbană a zonei. În octombrie 2017, societatea a mai obținut o autorizație pentru a demola 55 de clădiri din cele 59 existente pe teren. Iar o lună mai târziu, în noiembrie 2017, a realizat un memoriu în vederea avizării de către Agenția pentru Protecția Mediului a unui PUZ care include terenul fostei fabrici Energia, tronsonul din strada Baba Novac din dreptul proprietății și alte câteva zone învecinate. PUZ-ul poartă denumirea: ”Reconfigurare și reconversie funcțională platformă industrială”, iar memoriul de avizare a intrat în analiza APM Constanța pe 12 decembrie a.c..

Un nou cartier al Constanței, cu stradele de 6 metri

Potrivit reglementărilor actuale, terenul face parte din zona de reglementare a unităților de depozitare și nu poate fi utilizat decât pentru construcții industriale. Sterk Plast vrea să schimbe această stare de fapt. Prin PUZ-ul inițiat, societatea propune împărțirea terenului în cinci zone funcționale, respectiv două zone mixte cu blocuri de locuințe de 4 și 8 etaje, cu sedii de firme și spații comerciale, o zonă exclusiv de locuințe cu blocuri P+8-10 etaje, o zonă verde și o zonă de circulații publice. PUZ-ul propune lărgirea străzii Baba Novac la patru benzi de circulație, prevăzute cu plantații de aliniament și trotuare pe ambele părți. De asemenea, propune prelungirea străzilor neurbanizate din Compozitori, Constantin Bobescu și Ionel Perlea, care astfel vor traversa terenul de la Energia și se vor ”înțepa” în Baba Novac. În plus, ar urma să apară străzi secundare noi în interiorul cartierului, cu o lățime extrem de zgârcită și înghesuită, de șase metri (nici cât să întorci mașina), străjuite de trotuare de 1,5 m (nici cât să lași o mașină pe avarii). În zona blocurilor noi sunt prevăzute parcaje la sol, la subsol sau supraetajate. Proiectul mai prevede spații plantate, locuri de joacă, terenuri de sport și un parc de cartier. Cel mai probabil, descărcarea traficului din noul cartier Energia se va face prin sensuri giratorii, care vor îngreuna și mai mult circulația extrem de complicată de pe Baba Novac. (vezi aici documentația depusă la APM)

Retrocedările lui Ionel Hașotti. Cazul RATC

Desigur, toate acestea nu ar fi fost posibile fără prestația avocatului Ionel Hașotti. Spuneam mai sus că acesta este o figură controversată, rămânând datori cu o explicație. De-a lungul timpului, Ionel Hașotti a fost implicat în cele mai spectaculoase și mai bănoase cazuri de retrocedare de la malul mării. Vorbim aici de zona Mall-ului din Parcul Tăbăcărie din Constanța, retrocedată unei persoane juridice care a cumpărat drepturile litigioase de la moștenitorii reprezentați de Ionel Hașotti. Un alt caz cu totul ieșit din comun este cel al retrocedării fostei baze RATC Constanța de pe strada Chiliei. În acest caz particular, Ionel Hașotti i-a reprezentat pe moștenitorii familiei Damadian, într-un proces început în anul 1998, înainte de intrarea în vigoare a legii speciale de retrocedare a imobilelor din intravilanul localităților. Familia Damadian a fost deposedată sub regimul comunist de un teren de 5.800 mp  și de o fabrică de cărămidă din cartierul Tăbăcărie. Însă moștenitorii au depus la dosar acte de la Arhivele Naționale, din 1919 și 1920, prin care se demonstra că autorii lor au avut în zonă 96.692,50 mp de teren. Terenul revendicat era ocupat în parte de baza RATC de pe strada Chiliei, de patinoarul din curtea Palatului Copiilor și de societatea Fortuna SA – care era proprietar cu acte, respectiv un certificat de atestare a dreptului de proprietate, neatacat și perfect valabil. Procesul s-a judecat în mai multe cicluri procesuale și s-a soluționat irevocabil la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 31 mai 2005. Instanța supremă a respins recursurile Primăriei și RATC ca nefondate, iar recursul societății Fortuna SA ca tardiv introdus, păstrând în ființă o decizie anterioară a Curții de Apel Constanța, prin care se dispunea retrocedarea către moștenitori a terenului de 93.354,56 mp, conform expertizei, deși o parte din acesta era ocupată de clădiri (vezi aici hotărârea ICCJ).

O tranzacție extrajudiciară pentru demolarea clădirilor

Între timp, intrase în vigoare Legea 10/2000, potrivit căreia terenurile ocupate de clădiri nu pot fi retrocedate proprietarilor deposedați, cu titlu sau fără titlu, sub regimul comunist, acestea nefiind considerate terenuri libere. În mod evident, baza RATC nu era în tot un teren liber, fiind ocupată de sediul social cu două etaje, de platforme, garaje și un atelier de reparații. Cu toate acestea, în proces s-a apreciat că legea din 2000 nu se aplică pentru acest litigiu început pe dreptul comun în 1998. Deși am consultat mai mulți avocați, niciunul nu a putut să indice temeiul din dreptul comun, potrivit căruia terenul de sub clădiri putea fi retrocedat. Oricum, existența clădirilor a constituit și ulterior hotărârii de retrocedare o problemă. Însă aceasta a fost soluționată pe calea unei tranzacții extrajudiciare care s-a discutat la lumina zilei, într-o ședință a Consiliului Local Constanța, în prezența avocatului Ionel Hașotti. La sugestia acestuia, aleșii locali – mulți dintre ei fără o minimă cultură juridică – au acceptat să predea terenul cu tot cu clădiri moștenitorilor, care s-au obligat să le demoleze pe cheltuiala lor și să restituie materialele recuperate către RATC. În momentul de față, terenul de pe Chiliei face obiectul unor proiecte de dezvoltare imobiliară. Deja s-a dat în folosință un hipermarket Lidl, iar în viitorul apropiat ar putea începe construcția unor turnuri de locuințe și birouri.

Retrocedarea ilegală de la Sibioara. O hotărâre irevocabilă, revocată prin recurs la recurs

În sfârșit, Ionel Hașotti a mai fost implicat în retrocedarea carierei de piatră de la Sibioara. Deși Legea 1/2000 interzice în mod expres retrocedarea terenurilor miniere, în anul 2008 avocatul Hașotti a obținut o hotărâre de retrocedare a unui teren care se suprapune peste perimetrul de exploatare Sibioara II Valea cu Izvorul, susținând în fața instanței că nu există dovadă că terenul revendicat de clienții săi ar fi afectat exploatării de carieră de piatră. Proprietarul carierei, firma Somaco Construct SRL, care o cumpărase cu patru milioane de euro cu ani buni înainte de pronunțarea acestei soluții, nu a fost citat în proces. În 2009, aflând de această situație direct de la executorul judecătoresc Vasile Deacu, același Vasile Deacu implicat și în cazul Energia, societatea minieră a deschis un proces de fond funciar în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenurilor din carieră. Somaco Construct SRL a câștigat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Însă avocatul Ionel Hașotti a declarat recurs la hotărârea dată deja în recurs, iar un complet al Curții de Apel Constanța, prezidat de judecătoarea Vanghelița Tase, a revocat hotărârea irevocabilă, dispunând rejudecarea procesului. Litigiul a fost repartizat apoi judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja de la Tribunalul Constanța, care au întors cu totul situația, au respins acțiunea firmei miniere și au admis o cerere reconvențională formulată de avocatul Hașotti pentru clienți săi, prin care a obligat societatea să evacueze echipamentele miniere, să demoleze clădirile de pe teren (care nici nu existau) și să sisteze exploatarea, deși legea specială a minelor nu prevede posibilitatea sistării pentru cazuri de retrocedare, având în vedere că retrocedarea terenurilor miniere este strict interzisă de Legea 1/2000. În ciuda ilegalităților vădite, autoritățile judiciare au privit și privesc și acum cu nepăsare întreaga situație mai mult decât scandaloasă. În aceste condiții, clienții lui Hașotti se judecă pentru a primi despăgubiri din partea statului, evaluate într-o primă fază la jumătate de milion de euro, pe motiv că au primit terenul, la care legal nici nu aveau dreptul, cu mare întârziere.

Energia – dosare la DNA și DIICOT

Ca să închidem cercul, trebuie să mai spunem că în cazul Energia, prezentat în prima parte a articolului de față, Dragoș Rișcanu a formulat o plângere penală la DIICOT, care între timp a fost declinată la DNA. Reamintim că acesta susține că terenul de la Energia valora în realitate 30 de milioane de euro, fiind vândut cu numai 2,3 milioane de euro în cadrul executării silite. De asemenea, omul de afaceri reclamă faptul că terenul a fost vândut în procedura executării silite fără cadastru și fără descărcarea de mediu, având în vedere că, fiind o bază industrială, avea soluri contaminate cu diferite substanțe chimice. Rămâne de văzut care va fi soluția organelor în drept.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: