Connect with us

Politica

Falsa eliminare a pensiilor speciale! Statul alocă sume RECORD pentru MApN, MAI și SRI

Publicat

la

Grefierii din România au luat foc după ce Camera Deputaților a decis, în calitate de for decizional, eliminarea pensiilor speciale, pe care ei le consideră ca fiind pensii de serviciu. La solicitarea a peste 6.000 de membri de sindicat – personal auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, alcătuit din: grefieri, grefieri-arhivari, grefieri-registratori, grefieri documentariști, grefieri statisticieni și specialiști IT – Corpul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea a cerut emiterea de urgență a unei adrese către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepția de neconstituționalitate a proiectului de lege privind pensiile de serviciu.

„Ralierea la formele de protest adoptate de magistrați în cadrul Adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor întrunite la nivelul fiecărei instanțe și unități de parchet, respectiv suspendarea judecării și amânarea cauzelor, cu excepția celor urgente. Arhivele, registraturile şi birourile de informare şi relaţii cu publicul vor asigura numai 1/3 din programul de lucru cu publicul. Refuzul muncii suplimentare începând cu data de 29 ianuarie 2020 şi notificarea angajatorilor în acest sens, ceea ce va conduce la întârzieri în efectuarea lucrărilor. Se convoacă Adunarea Generală Extraordinară a SNGJ Dicasterial în data de 7 februarie 2020 pentru a hotărî sporirea formelor de protest ce vor fi adoptate în  raport de soluţia pe care o va pronunţa Curtea Constituţională pe excepţia de neconstituționalitate şi dacă nu se va concretiza constituirea grupului de lucru interministerial în vederea rezolvării inechităţilor salariale.“, se arată într-un comunicat al grefierilor.

Salariu unui grefier, aproximativ 5.000 de lei lunar

În timp ce grefierii amenințau cu blocarea instanțelor, Newsweek România prezinta și ce salarii au grefierii, cei care spun că de la ei nu „se mai poate tăia”. Spre exemplu, Lidia Bocu, prim grefier în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a câștigat într-un an, conform declarației de avere din mai 2019, nu mai puțin de 76.867 de lei. Adică aproximativ 6.400 de lei lunar, bani în mână. Cu un an în urmă, când avea funcție de grefier (nu de prim grefier), Lidia Bocu a câștigat, conform declarației de avere depuse în mai 2018, 63.537 de lei, adică aproximativ 5.300 de lei lunar, arată sursa citată. La fel sunt și salariile grefierilor de la Tribunalul Constanța, care câștigă, în medie aproximativ, 60.500 de lei anual, adică aproximativ 5.000 de lei lunar. Mult mai mici sunt salariile grefierilor-arhivari, care câștigă în jur de 30.000 de lei anual, adică 2.500 de lei lunar.

Câți bani cheltuie statul cu pensiile speciale tăiate de Parlament

  • Legea nr. 216/2015 – membri Corp diplomatic și consular al României – 839 de beneficiari; 5.764 de lei – pensia medie; 58.034.004 lei – total cheltuieli.
  • Legea nr. 215 /2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar – 792 de beneficiari; 4.729 de lei – pensia medie; 44.945.316 de lei – total cheltuieli.
  • Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist – 1.436 de beneficiari; 11.351 de lei – pensia medie; 195.603.456 de lei – total cheltuieli.
  • Legea nr. 303/2004 procurori și judecători – 3.929 de beneficiari; 18.771 de lei – pensia medie; 885.005.472 de lei – total cheltuieli.
  • Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 – personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor – 1.793 de beneficiari; 4.622 de lei – pensia medie; 99.442.788 de lei – total cheltuieli.
  • Pensiile de serviciu – Curtea de Conturi: Legea 7/2016 și Decizia CCR 297/2012 – 607 beneficiari; 8.127 de lei – pensia medie; 59.196.384 de lei – total cheltuieli.

Câți bani cheltuie statul cu pensiile speciale rămase în vigoare și care vor fi plătite în 2020

  • MAI – cont asigurări sociale (minus ajutoare sociale în numerar și în natură) – 4.086.842.000 de lei – total cheltuieli.
  • MApN – contul pensii și ajutoare pentru bătrânețe – 3.789.005.000 de lei – total cheltuieli.
  • SRI – cont asigurari sociale – 684.672.000 de lei – total cheltuieli
  • Foști şefi al statului român LEGE nr. 406 din 10 iulie 2001 – 730.000 de lei.
  • indemnizații foști deputați – 33.000.000 de lei.
  • indemnizații foști senatori – 14.644.000 de lei

În total, statul român cheltuie, anual, cu pensiile speciale 9.951.120.420, din care, în urma hotărârii de marți, a făcut o economie de doar 1.154.439.386 de lei. Restul de 8.560.519.000 de lei vor fi plătiți în continuare ca pensii speciale pentru cei din MApN, MAI, SRI și foști șefi de stat.

 

Comments

comments

Politica

Deputatul Crușoveanu, la 147 de ani de la înființarea PNL: Generația mea are de demonstrat că se poate ridica la așteptările românilor

Publicat

la data de

Scris de

La împlinirea a 147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal, liderii formațiunii au venit cu mesaje prin care își exprimă unitatea pentru a se ridica la nivelul așteptările românilor.

“Creșterea și modernizarea României și implicit a fiecărei comunități locale reprezintă o misiune de îndeplinit, în care principalul beneficiar este fiecare cetățean”,  a scris deputatul Marian Crușoveanu pe pagina sa de Facebook.

Iată mesajul complet al liderului PNL Constanța:

“147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal
Din 1875, PNL se află în slujba dezvoltării României, a promovării valorilor democratice și a modernizării instituțiilor statului care să fie în serviciul românilor.
#PNL nu este doar un partid cu o istorie îndelungată și bogată. Creșterea, afirmarea și modernizarea României și implicit a fiecărei comunități locale reprezintă o misiune de îndeplinit, în care principalul beneficiar este fiecare cetățean.
Pentru PNL, #România modernă înseamnă triumful democrației liberale, creșterea investițiilor, digitalizare, dezvoltarea comunităților locale, pe scurt, o Românie euro-atlantică. Așteptările românilor sunt enorme, mai ales că traversăm un moment istoric, cu atât de multe provocări dar, totodată, cu multe posibilități de a dezvolta România.
Generația mea, care a simțit din plin tranziția României, are de demonstrat că se poate ridica la așteptările românilor. Îmi doresc să putem reuși!
La mulți ani, liberali!”

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Noi măsuri luate în Coaliție: amânarea ratelor, 700 de lei pentru pensionarii cu venit sub 2000 lei, creșterea salariilor bugetarilor

Publicat

la data de

Scris de

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă anunță că în coaliția de guvernare s-a hotărât amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care „se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă”, una dintre mai multe măsuri care vor fi luate de Guvernul Ciucă ca parte a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, de 1,1 miliarde de euro. Măsurile anunțate vor intra în vigoare începând din data 1 iulie.

„1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
2. Acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public.
3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei.
Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie 2022.
Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:
A. Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială.
B. Suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie.
C. Creșterea colectării veniturilor la bugetului general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.
D. Accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR. În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției”, sunt măsurile anunțate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pe Facebook.

foto: gov.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

România cere Comisiei Europene 3 miliarde de euro. Anunțul premierului Ciucă

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat, luni, reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dedicată pregătirii demersurilor pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai.

„Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR şi dialogul permanent între instituţiile statului român şi între Guvern şi Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant şi împrumut. Aceste resurse importante vor finanţa proiecte din toate componentele PNRR şi vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituţional care trebuie continuat pentru a obţine rezultate concrete, cu beneficii pentru cetăţeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane şi ţinte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.

În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 şi implementarea celor din trimestrul I ale aceluiaşi an. Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte şi au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem şi de operaţiuni.

Potrivit sursei citate, în cadrul PNRR, au fost prevăzute şi aprobate investiţii care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială şi egalitate de şanse, mediu, investiţii, infrastructură şi lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educaţie şi cultură.

Şeful Executivului a apreciat eforturile instituţiilor implicate în gestionarea PNRR şi a cerut menţinerea unui ritm susţinut pentru implementarea eficientă şi de calitate a proiectelor de investiţii şi a reformelor.

„Instituţiile statutului s-au mobilizat şi au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor şi calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat şi extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare şi dezvoltare a ţării”, a mai spus Ciucă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: