Connect with us

Politica

Fost deputat PNL, 5 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru o MITĂ de 5,3 milioane de euro

Publicat

la

Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti la cinci ani închisoare cu executare, el fiind acuzat că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni, scrie Agerpres.

De asemenea, instanţa a dispus ca lui Marin Anton să-i fie confiscată suma de 22.760.654 lei.

În acelaşi dosar, Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, a primit o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.

Fostul director este obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, la ADP – Sector 2 Bucureşti sau la ADP – Sector 6, pe o perioadă de 100 de zile.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Marin Anton, fost deputat PNL de Giurgiu şi fost secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Tehnico – Economic în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ce avea în coordonare activitatea Companiei Naţionale ‘Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti’ SA Otopeni, a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2017 pentru luare de mită.

Conform DNA, în anul 2009, se afla în derulare un contract de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adiţional numărul 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal, iar statutul ţării noastre de membru al UE, precum şi perspectiva aderării la spaţiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiţii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a unor indicatori tehnico-economici actualizaţi.

“Compania internaţională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentaţie către beneficiar – Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAIB) la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucrărilor. Cu toate că CNAIB a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanţare, lucrările pe şantierul Otopeni stagnau”, precizează DNA.

În aceste împrejurări, arată anchetatorii, în perioada iunie – noiembrie 2009, Marin Anton ar fi acceptat promisiunea şi, ulterior, ar fi primit de la reprezentantul filialei din România a companiei internaţionale care avea în executare contractul de modernizare la Aeroportul Otopeni (martor în cauză) suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuţie a lucrărilor.

“Banii respectivi au fost primiţi de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie – 17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii ‘Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internaţional Bucureşti – Otopeni (…)’, nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii menţionat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv”, spun procurorii.

Ca urmare a acestor demersuri, mai arată DNA, proiectul de hotărâre de guvern ar fi fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adiţional numărul 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, având ca părţi Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti şi societatea omului de afaceri.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

“Marin Anton a beneficiat de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia “pretenţiile” primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate”, mai precizează procurorii.

Suma de bani obţinută a fost folosită în interesul firmei unde Marin Anton era asociat.

sursa foto: digi24.ro / sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă
Apasă pentru a comenta

Trebuie să te autentifici pentru a scrie un comentariu Login

Lasă un răspuns

Politica

Dan Motreanu, mesaj dur: „Congres RATAT. Ce înseamnă echipa câştigătoare? Pe cine au învins?“

Publicat

la data de

Scris de

Văzut drept un al treilea candidat la șefia PNL, europarlamentarul Dan Motreanu, liderul PNL Giurgiu, este dezgustat de ceea ce se întâmplă în partid. Motreanu, a anunţat astăzi că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un congres ratat şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe.

„Nu candidez pentru nicio funcție la acest congres al PNL, deși organizația pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obținut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naționale. Este și cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizație PNL și este un model pentru administrația publică românească.

Performanța, rezultatele, leadershipul nu sunt confirmate de funcții, ci funcțiile ar trebui să le aibă la bază și să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simț ne cere asta. Asta este regula în orice organizație, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani și voi fi aici și peste un an și peste doi și peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL cu sau fără funcții. Am câștigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL și tot aici voi fi, indiferent de funcțiile trecătoare.

Deși nu s-a făcut nicio evaluare în PNL după alegerile parlamentare, realitatea este că în doar 12 județe PNL a ieșit pe primul loc. Cu siguranță am fi obținut un rezultat mai bun la alegeri, dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeași pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcții în partid.

Nu este normal să avem în conducerea națională a PNL oameni care nu au fost confirmați de votul cetățenilor în propriile județe. Cum nu este normal ca vicepreședintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizații, altul decât al eșecului și al “combinagiilor”?! Ce înseamnă ”echipa câștigătoare” atunci? Pe cine au învins?

Câștigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roșu, sau câștigători consacrați în numeroase bătălii precum Caraș-Severin sau Bihor?! Se clamează democrația și meritocrația și nu le practicăm în propriul partid?“, este mesajul tăios al lui Motreanu pe Facebook.

Motreanu constată că în urma fuziunii PDL-PNL politicienii nu au scăpat de obiceiurile rele.

„Cu regret spun că în urma fuziunii am luat și ce este mai rău de la cele două partide. De la fostul PDL am luat vasalitatea față de șef/președintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar și când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoiala și dezbaterea unor decizii, caracteristica “politicii de gașcă” – toate atât de străine de spiritul PNL și de cel al unei organizații democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă față de persoană și din ce în ce mai puțin față de principii, valori, reguli și care se plasează departe de electorat, nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanței electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulțumite să fie în planul doi. Unii șefi de filiale cred sincer că ”dacă nu curge pică” și nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că șeful îi va pune pe primul loc în județul lor, chiar dacă suntem “mai mici”.“, a spus liderul PNL Giurgiu.

„Congresul este ratat”

El spune că acest congres trebuia să pună în discuție două teme mari: reforma internă și găsirea de soluții de guvernare.

„Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult așteptate, creșterea prețurilor în energie și efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni și mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacția întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate.

Ceea ce nu s-a înțeles de către liderii partidului este că PNL nu își mai permite să rămână în paradigma actuală, “că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru Congres, va crea dificultăți și mai mari în procesul de elaborare și comunicare de soluții pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcționare instituțională internă bazată pe performanță, loialitate și meritocratie, generațiile noi, cetățenii activi care se raportează la alte referințe își vor modifica opțiunile și se vor îndepărta de PNL

Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranța că PNL este o opțiune a unui alt mod de a face politică?

Și încă ceva… Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma și pentru a atinge așteptările cetățenilor, prin decizii grele, uneori dureroase. Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunțăm la el, iar mâine și duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul că PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversați. Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL si, mai ales, pe al Președintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o știm clar si răspicat toți liberalii!“, a subliniat Motreanu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

(VIDEO) Remus Negoi: „Ia românească, la un pas de a intra pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial“

Publicat

la data de

Scris de

Legea 360/2021 privind declararea datei de 24 iunie „Ziua naţională a iei” a fost în dezbatere a Senatului. Remus Negoi, senator de Constanța al USR-PLUS, spune că, într-o intervenţie pe care a avut-o în faţa colegilor săi, a subliniat importanţa acestui element al portului tradiţional românesc, cunoscut pe plan internaţional. „Cămaşa cu altiţă, de o frumuseţe unică şi originală, este un simbol naţional care trebuie să devină un bun mondial. Ia românească este la un pas de a intra pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial. UNESCO a comunicat oficial în luna iulie autorităților române acceptarea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a iei româneşti, în anul 2022, în Lista patrimoniului mondial imaterial.

I-am îndemnat pe colegii mei din Senat să voteze iniţiativa legislativă pentru ca data de 24 iunie să devină un reper național oficial pentru ia românească, cea care ne conferă unicitate și identitate spirituală.“, a spus Negoi.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Șefa Comisiei Europene vine luni la București să pentru o întrevedere cu Florin Cîțu. Ce vor discuta

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Florin Cîțu va avea luni, 27 septembrie, o întrevedere oficială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vizita la București a înaltului oficial european are loc în contextul finalizării evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Premierul Florin Cîțu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele României, Klaus Iohannis, vor vizita Spitalul Universitar de Urgență București, unde vor susține o conferință de presă comună.

„Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este nu doar documentul în baza căruia vom putea beneficia de o alocare de 29,2 miliarde de euro, ci și garanția că investițiile și reformele vor fi coordonatele următorilor ani. România se raliază, așa cum este firesc, obiectivelor ce caracterizează economiile dezvoltate: modernizarea infrastructurii de transport și medicale, economie verde, digitalizare. Apreciez colaborarea cu partenerii noștri europeni pentru definitivarea PNRR. Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România și determinat să aplice programele de reformă”, a afirmat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: