Connect with us

Exclusiv

Fostul prefect Nicolaescu, acuzat că ”a furat” doi consilieri locali de la Costinești. Se lasă cu plângeri penale

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Situație politică extrem de bizară în comuna Costinești! Potrivit legii, cei peste 3.000 de locuitori ai comunei aveau dreptul să delege prin vot 13 persoane pentru a-i reprezenta în cadrul Consiliului Local. Cu toate acestea, Consiliul funcționează cu 11 consilieri aleși. Abaterea de la lege îl are ca autor pe fostul prefect ”tehnocrat” al județului Constanța, Adrian Nicolaescu. Înaintea alegerilor locale din iunie 2016, acesta a emis Ordinul 175/23.03.2016, prin care a stabilit numărul de consilieri locali și județeni la nivelul Circumscripției electorale nr. 14. Deși în ordin se menționa că UAT Costinești avea o populație de 3.170 de locuitori înregistrați oficial la data de 1 ianuarie 2016, prefectul Nicolaescu a înscris o normă de reprezentare de 11 consilieri, iar nu de 13, așa cum ar fi fost legal. Nicolaescu a încălcat norma legală cuprinsă în articolul 29 aliniatul 1 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, aflată în vigoare până anul acesta. Potrivit legii pe care trebuia să o aplice, localitățile cu o populație cuprinsă între 3.001 de persoane și 5000 de persoane trebuie să aibă consilii locale formate din 13 persoane.

Situația de la Costinești a fost semnalată redacției noastre de către consilierul local Laurențiu Giurgiu, cel care a și obținut de la Prefectură ordinul semnat de Adrian Nicolaescu. În acest document oficial, toate localitățile cu o populație între 3001 și 5000 de locuitori au primit repartiții pentru 13 locuri de consilieri locali, cu singura excepție a comunei Costinești.

Adrian Nicolaescu: ”N-avea cum să nu fie semnat de Serviciul Juridic”

Contactat telefonic, fostul prefect Adrian Nicolaescu a declarat pentru Ordinea.Ro că nu își amintește situația din anul 2016, pentru că a trecut ceva vreme de atunci și domnia sa s-a implicat în alte activități. Însă a precizat că documentul a fost întocmit și avizat de Serviciul Juridic al Instituției Prefectului, care avea obligația să verifice întreaga situație. După ce redactorul Ordinea.Ro i-a adus la cunoștință că ordinul nu este contrasemnat (după cum se poate observa în facsimil), fostul prefect a precizat: ”originalul se păstrează la dosar, n-avea cum să nu fie semnat de Serviciul Juridic”.

Download (PDF, 3.57MB)

Claudiu Palaz reclamă furtul. ”Voi face plângere penală”

Contactat telefonic de redactorul Ordinea.Ro, liderul PMP Claudiu Palaz declară că formațiunea politică pe care o conduce a fost furată de fostul prefect Adrian Nicolaescu, pierzând un post de consilier local și șansa de a desemna viceprimarul localității.

”În formula de 11 locuri, nouă ne-au lipsit 6 voturi, dacă nu mă înșel, pentru a obține trei consilieri locali. Dacă erau 13 locuri, așa cum ar fi fost legal, PMP ar fi avut trei consilieri aleși și șansa de a obține postul de viceprimar al localității. Cred că Nicolaescu, pe care eu îl consider cel mai slab prefect din istoria Județului Constanța, a acționat cu intenție, deoarece opțiunile de vot erau cunoscute celor interesați. Știți bine că în anii electorali se fac sondaje. Sunt convins că a cunoscut aceste date și că a acționat cu intenție ca să ne lipsească de un loc în Consiliul Local. Și de aceea, ce a făcut el îmbracă forma abuzului în serviciu. Voi cere o anchetă a Ministerului de Interne. Și îi cer și prefectului Jeacă să spună public de ce Costineștiul are 11 consilieri și nu 13 și care este soluția pentru intrarea în legalitate. O consecință a ilegalității din ordinul lui Adrian Nicolaescu ar fi că HCL-urile pot fi lovite de nulitate.” – declară Claudiu Palaz.

Liderul PMP a mai spus că ia în calcul să depună o plângere penală împotriva fostului prefect Adrian Nicolaescu.

Majorități ilegale

Potrivit Legii 215/2001, hotărârile locale se adoptă de regulă cu votul majorității celor prezenți la ședințele de deliberare. Însă, există o serie de excepții, pentru cazurile cu adevărat importante, în care majoritatea se calculează raportat la numărul consilierilor aleși, iar nu raportat la cei prezenți la ședință. Astfel, hotărârile de buget nu pot fi adoptate decât de majoritatea simplă (jumătate plus 1) a consilierilor în funcție. De asemenea, hotărârile de patrimoniu se adoptă cu majoritatea calificată (de două treimi) a consilierilor în funcție. Din interpretarea legii, reiese că bugetele localităților cu peste 3000 de locuitori se adoptă cu minim 7 voturi, iar hotărârile de patrimoniu cu minim 8 voturi. La Costinești, datorită situației de mai sus, hotărârile de buget au putut fi adoptate cu minim 6 voturi, iar cele de patrimoniu cu minim 7 voturi, ceea ce contravine legii aflate în aplicare în perioada 2016 – 2019.

Comuna Costinești a fost înființată în anul 1999. Până în prezent, localitatea nu a avut decât un singur primar, în persoana lui Traian Cristea, fost membru PD, PSD și PDL, actualmente membru PNL. La alegerile locale din 2016, Cristea a câștigat un nou mandat, după o luptă relativ strânsă cu Horia Constantinescu de la PSD și Dorin Jeanu de la PMP. Consiliul Local Costinești este format din 4 consilieri de la PNL, 3 de la PSD, 2 de la PMP și câte un consilier de la PRU și M10. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

Update2: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța s-a autosesizat urmare a informației transmise de mass media și, în cursul dimineții, Echipa Mobilă formată dintr-un psiholog și un asistent social s-a deplasat la Liceul George Călinescu.

Specialiștii au stat de vorbă cu directorul unității de învățământ, cadrele didactice, inspectorul școlar și colegii elevului. Echipa mobilă s-a deplasat apoi și la domiciliul elevului, purtând discuții cu vecinii.

”Specialiștii noștri nu au putut discuta cu familia elevului, părinții fiind în stare de șoc. Specialiștii DGASPC Constanța au mers și la Spitalul de Urgență unde se află internat băiatul. Părinții se află acolo, sunt alături de el.

Prin specialiștii noștri, ținem legătura cu Inspectoratul Școlar și cadrele didactice, oferindu-ne tot sprijinul pentru consilierea și securizarea emoțională a colegilor adolescentului.

DGASPC Constanța monitorizează cazul și, împreună cu organele de cercetare și reprezentanții liceului, încercăm să aflăm ce anume l-a determinat pe adolescent să facă un astfel de gest.”, precizează Biroul de comunicare al DGASPC Constanța. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fraudă totală în retrocedarea de lângă Carrefour. Zoea Rădulescu și-a ales judecătoarea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a retrocedat terenul de vizavi de centrul comercial Carrefour din Constanța nu și-a ales doar expertul judiciar care i-a mutat din pix suprafața moștenită, din comuna sa, direct pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales și judecătoarea. Și nu o dată. Ci de două ori, în două procese distincte în care s-a decis soarta terenului care valorează peste 20 de milioane de euro. În acest sens, Zoea Rădulescu a depus multiple cereri de chemare în judecată, cu același obiect, renunțând ulterior la dosarele repartizate unor judecători nedoriți. Individa a repetat schema, după același patent, alegând de fiecare dată ca cererile sale să fie judecate pe fond de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Mai departe, Jianu a anulat din pix aspecte stabilite cu putere de lucru judecat într-o hotărâre irevocabilă pronunțată de o instanță superioară, a rescris geografia patriei și i-a predat terenul alegătoarei sale.  

Martoră în procesul penal

Elementele, total năucitoare, de mai sus sunt consemnate în cuprinsul sentinței pronunțate pe fond în dosarul în care doar expertul judiciar Florin Dumitrescu, din Medgidia, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Beneficiara abuzului a fost o simplă martoră în proces, în vreme ce ex-judecătoarea aleasă de ea, prin detaliile menționate mai sus, n-a avut nicio calitate. Deși condamnat pe fond de un judecător cu o bună reputație profesională, expertul a fost achitat definitiv în recurs, în preajma revelionului. Hotărârea de achitare a completului ales să judece recursul nu a fost încă motivată, fiind așteptată cu nerăbdare mai ales de cei care au urmărit această poveste… aleasă.

Moștenirea unei fruntașe țărăniste

A alege este verbul care a animat mișcările Zoei Rădulescu. La finalul guvernării PNȚCD, partid din care a făcut parte și-n care a ajuns până la funcția de vicepreședinte la nivel național, femeia și-a făcut planul unui mare tun imobiliar. Ea moștenise două terenuri în suprafață cumulată de 19 hectare, de la autorii ei din Mihail Kogălniceanu. Deși a revendicat terenurile încă din anii 90, ani buni nu a primit nimic, întrucât suprafețele erau în patrimoniul fostului IAS devenit după revoluție Ceres SA Mihail Kogălniceanu.

O schiță în creion

În 1999, știind că fostele IAS-uri urmau să predea terenurile agricole către comisiile locale de fond funciar, femeia a obținut o schiță cadastrală, desenată în creion, dar parafată de OCAOTA (strămoșul actualului OCPI). Schița delimita o suprafață  de 19 hectare, în parcelele A 510 și A 498 din municipiul Constanța, în zona aflată pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carefour.

Promisiunea

Mai departe, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la conducerea Ceres SA, în care se consemna că ar putea primi terenul său, nu la Kogălniceanu, unde i s-ar fi cuvenit, ci la Constanța, pe malul lacului Siutghiol, în parcelele A 510 și A 498. Desigur, Ceres SA nu era autoritate în materie de retrocedări, astfel că adeverința în cauză nu avea nicio valoare juridică. Dar era un instrument necesar în planul femeii.   

Împosedată pe hârtie

Pe 17 februarie 2000, Zoea Rădulescu a primit două procese-verbale de punere în posesie de la Comisia Locală de fond funciar din comuna Mihail Kogălniceanu. Documentele se refereau la două terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare, deopotrivă atribuite în Parcela A 510. Rețineți: 18 hectare, nu 19 cât revendicase femeia.

Pe de altă parte, atribuirea s-a făcut doar pe hârtie. Ca dovadă, procesele-verbale de punere în posesie nu conțineau nici un element de identificare a amplasamentului, precum proprietarii vecini sau drumurile învecinate. Din acest motiv, Zoea Rădulescu i-a cerut primarului din Mihail Kogălniceanu, Traian Dinu, să îi precizeze unde se situează terenul.

Un fals ordinar al primarului din Kogălniceanu

Traian Dinu, fostul primar din Mihail Kogălniceanu. Sursa foto: Ziua de Constanța

Acesta nu a completat procesele-verbale cu elementele lipsă, ci i-a emis femeii o adresă în care preciza că punerea în posesie se referă la terenurile din schița OCAOTA.

Adeverința primarului era un fals ordinar, ușor de recunoscut la o analiză sumară. Astfel, procesele verbale de punere în posesie se refereau la 18 hectare, iar schița la 19 hectare. Apoi, în procesele-verbale se menționa doar parcela A 510, pe când în schița OCAOTA apărea o parcelă A 510, dar și o parcelă A 498. Singurul element comun, A 510, era și el doar rodul unei coincidențe bizare, care a făcut ca Ceres SA să predea parcele cu aceeași denumire atât către Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, cât și către Comisia din Constanța. Parcela A 510 de la Kogălniceanu avea 128 de hectare, în vreme ce omonima ei de la Constanța avea doar 15,23 de hectare.

Primarul a vrut, dar n-a putut

Dacă ar fi stat în puterea sa să-i retrocedeze consătenei sale terenul din Constanța, primarul Traian Dinu ar fi făcut acte de împosedare din care să reiasă explicit acest lucru. Dar nu putea. Comisia Locală din Kogălniceanu nu putea să retrocedeze decât terenuri din comuna Mihail Kogălniceanu, în vreme ce terenurile din Constanța nu puteau fi retrocedate decât de Comisia Locală din Constanța. Nu exista nicio ipoteză legală în care o comisie putea face împosedări asupra unor terenuri aflate în posesia altei comisii și pe teritoriul administrativ al altei localități. Și e cât se poate de logic, pentru că nimeni nu poate înstrăina un bun pe care nu îl are.

Puterea de lucru judecat

Pe baza hârtiilor controversate, Zoea a ales să se judece. Vorbim aici de un proces care a început la Judecătoria Constanța, dar s-a finalizat tocmai la Curtea de Apel Ploiești, în urma strămutării. Zoea Rădulescu a cerut să i se individualizeze suprafețele primite prin procesele-verbale din 17 februarie 2000, argumentând că actele de împosedare s-ar referi la terenul din Constanța. Instanțele au analizat situația, au stabilit că parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu este diferită de omonima sa de pe malul lacului, au lămurit că femeia nu poate primi teren decât în localitatea sa și doar de la comisia sa locală, iar la final au obligat Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu să individualizeze amplasamentele. Atenție, vorbim de situații de drept și de fapt stabilite cu putere de lucru judecat de o curte de apel, într-o hotărâre irevocabilă.

Mai târziu, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a făcut acte individualizate, din care se înțelegea expres că cele 18 hectare primite de Zoea Rădulescu se află în parcela A 510 din Mihail Kogălniceanu. Comisia Județeană a emis și titluri de proprietate în acest sens.

Finul lui Gigi Becali ajunge proprietar. Urmașii boierului Zossima rămân cu buza umflată

Gigi Alexa, finul lui Gigi Becali. 

De asemenea, în răstimpul procesului la care ne-am referit mai sus, terenul de la Constanța a fost retrocedat de Comisia Locală de la Constanța unor persoane fizice din Constanța. Mai departe, acești moștenitori și-au vândut drepturile către omul de afaceri Gigi Alexa. Acesta este finul lui Gigi Becali.

Retrocedarea de la Constanța are la rândul ei aspecte controversate. Astfel, înainte să atribuie terenurile către autorii lui Gigi Alexa, Primăria Constanța fusese notificată de descendenții familiei de boieri care deținuse terenul, loc pe loc, până la reforma agrară din 1946. Urmașii boierului Zossima au revendicat terenul pe baza Legii 10/2001, întrucât acesta avea regimul de intravilan-agricol. Însă fostul primar Radu Mazăre a respins notificarea, pe baza aprecierii că prevalează funcțiunea agricolă și s-ar impune procedura din Legea 18/1991. Socialist fiind, lui Mazăre nu prea-i plăceau moșierii. Moștenitorii s-au dus în instanță, însă acest fapt nu l-a mișcat pe fostul primar, care a retrocedat terenul la Legea 18 către persoane care își vânduseră deja drepturile către Gigi Alexa. Procesele familiei Zossima cu Primăria și cu Gigi Alexa nu s-au terminat nici în ziua de azi. O parte din moștenitorii proprietarului de drept au murit în timpul proceselor, fără ca litigiul să ajungă la final.

Un miracol pentru Zoea

Ne întoarcem în anul 2003. Povestea începută de Zoea părea închisă pentru totdeauna. O hotărâre irevocabilă spunea că Zoea Rădulescu trebuie să primească teren la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, terenul râvnit de ea la Constanța ajunsese la niște persoane fizice, care vânduseră mai departe unui investitor bogat și influent, genul de băiat deștept care a cumpărat mai toate drepturile din zona Palazu Mare. Treaba era atât de bine împachetată, că până și moștenitorii proprietarului interbelic rămăseseră pe dinafară.

Aici s-a produs o minune. Și ceea ce era imposibil a devenit pe deplin posibil. Așa cum aflăm din sentința penală la care ne-am referit în partea introductivă a articolului, Zoea Rădulescu a formulat o cerere de revendicare a terenului de la persoanele fizice puse în posesie de Comisia Locală Constanța. Ea a clonat cererea în mai multe exemplare, înregistrând mai multe acțiuni cu același obiect pe rolul Judecătoriei Constanța. În momentul în care unul dintre dosarele-clonă a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Corina Eugenia Jianu, a renunțat la dosarele absolut identice repartizate altor judecători. În acest fel, femeia a fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, alegându-și singură magistratul.

Ce au făcut aleșii

Alegerea s-a dovedit perfectă. Astfel, procesul a curs împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală, care vânduseră și ca atare nu mai puteau lăsa în deplină proprietate și netulburată posesie suprafețele de pe malul lacului, așa cum ceruse reclamanta. Aspectele stabilite cu putere de lucru judecat de Curtea de Apel Ploiești, și anume că Zoea Rădulescu trebuia să primească teren la Mihail Kogălniceanu, au fost răsturnate cu ajutorul expertului Florin Dumitrescu. Expertul nu a încheiat un contract cu Zoea și nu a putut prezenta dovada modului în care a fost plătit. Acesta a fost angajat fără un mandat special de avocata femeii, care i-a prezentat hârtiile și i-a stabilit misiunea de a identifica terenul pe care Zoea Rădulescu a fost pusă în posesie pe 17 februarie 2000. Expertul nu a făcut măsurători, nu a mers pe teren, nu cerut date de la OCPI, nu a convocat celelalte părți. El a făcut un fel de analiză morfo-sintactică, total cretină și fără nicio legătură cu atribuțiile sale tehnice, prin care a stabilit că terenul primit de Zoea prin procesele-verbale din 2000 sunt cele de pe malul lacului Siutghiol.

Expertul și judecătoarea rescriu geografia patriei

În procesele de fond funciar expertizele extrajudiciare au aceeași forță probantă ca și expertizele judiciare. Cu alte cuvinte, exprimă adevărul științific, în ciuda faptului că expertul este ales de partea litigantă, iar nu numit aleatoriu de instanță. Judecătoarea Jianu nu a simțit nevoia să numească un expert, lăsând-o pe Rădulescu sau pe avocata acesteia să îl aleagă. La finalul procesului, bazându-se pe expertiza alesului, fosta judecătoare, acum inculpată sub acuzația că a vândut niște hotărâri de retrocedare pe șpagă, a stabilit că terenul de pe malul lacului s-a aflat cândva în comuna Mihail Kogălniceanu.

Comuna care a înghițit un oraș

Zice fosta judecătoare în mod halucinant că: ”(….) instanța reține că parcela A 498 se află în vecinătatea parcelei A 510 și că la momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu…”.

Acest miraj al vorbelor goale este năucitor, pentru că niciodată comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a întins atât de mult, încât să înghită orașul Ovidiu cu totul și terenurile de la intrarea în Constanța. După ce a reinventat geografia patriei pe baza inepțiilor scrise de expert, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale pârâților care nu prea aveau calitate procesuală, pentru că nu mai erau proprietari. În acest fel, terenul a fost curățat juridic. Însă judecătoarea aleasă de Zoea nu a putut să-i dea pe loc terenurile pentru care rescrisese geografia. Exista un impediment, și anume chiar titlurile de proprietate emise de Prefectură pe numele Zoei Rădulescu, pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

A doua alegere a judecătoarei Jianu

Zoea a trebuit să se reîntoarcă la instanță, într-o acțiune distinctă. Din nou, femeia a depus mai multe cereri clonate de chemare în judecată, fraudând încă o dată sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată. La urmă, a câștigat terenul de peste 20 de milioane de euro, pe baza bazaconiilor de mai sus. Și nu 18 hectare, ci 19, pentru că așa a spus judecătoarea aleasă de ea.

Toți au scăpat basma curată

Alegerile pe care le-a făcut Zoea sunt descrise în sentința penală pronunțată pe fond de Tribunalul Constanța, în dosarul în care expertul Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Faptele femeii nu au fost analizate sub aspect penal. Nici ale fostei judecătoare. Un articol despre calitatea de inculpată în care compare acum Corina Eugenia Jianu puteți citi AICI.

Pe 30 decembrie 2019, expertul Florin Dumitrescu a fost achitat definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța de recurs a anulat repunerea părților în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ceea ce înseamnă că terenul pentru care s-a rescris geografia patriei rămâne, bine-mersi, în proprietatea Zoei Rădulescu. Cel puțin deocamdată, pentru că treburile sunt încurcate. Va urma! 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: