Connect with us

Exclusiv

Termica Năvodari: Surdu și gașca au angajat un PFA radiat să-i recruteze ca profesioniști

Publicat

la

Un nou scandal a fost declanșat la Năvodari, după ce consilierul local Costel Aurelian Dumitrașcu, de la PMP, a publicat dovezi că primarul Florin Chelaru și consilierii PSD-iști se pregătesc să-i reconfirme în funcție pe membrii Consiliului de Administrație de la Termica Distribuție Năvodari SRL, în baza unui raport de recrutare întocmit de un PFA radiat din Registrul Comerțului. În baza acestui document nul de drept, PSD-iștii intenționează să le asigure oamenilor săi de bază scaunele pentru următorii 4 ani. Ei vor să păstreze frâiele lucrărilor publice din oraș și pentru eventualitatea, destul de probabilă, că vor pierde alegerile locale din anul 2020.

Termica Năvodari SRL este deținută, 100%, de Orașul Năvodari. În accepțiunea legii, aceasta este o întreprindere publică și are obligația să aplice principiile guvernării corporative. În principal, este vorba de obligația de a recruta pentru posturile de conducere specialiști, cu studii relevante și experiență managerială. Operațiunea de recrutare se face, în condițiile legii, de către experți independenți.

Cunoscând procedura legală, conducerea Termica SA a încheiat pe 19 iunie 2019 un contract cu PFA Gheorghe Z. Niculae din satul General Scărișoreanu, comuna Amzacea, pentru servicii de recrutare și selecție membri în consiliul de administrație. Valoarea contractului a fost de 15.000 de lei. După fix o săptămână, expertul independent a întocmit un raport, prin care a confirmat că toți cei cinci membri ai consiliului de administrație de la Termica sunt buni profesioniști și merită un nou mandat de patru ani. Este vorba de Marian Surdu, Adrian Mihăilă, Nicoleta Stoica, Ion Apostol și Constantin Jurubiță.

Download (PDF, 2.71MB)

Cât de profesioniști sunt aceștia se vede din CV-urile lor, postate pe pagina de internet a întreprinderii publice. Din CV-ul lui Marian Surdu aflăm că acesta a avut un traseu educațional de-a dreptul execrabil. La 16 ani, marele specialist de acum în asfaltări și termoficare nu a reușit să treacă examenul de treapta a II-a de liceu. După câțiva ani de stat acasă, a fost admis la școala de subofițeri a Ministerului de Interne de la Slatina, pe care a absolvit-o cu gradul de sergent-major la vârsta de 23 de ani. În CV, Surdu notează că disciplinele principale pe care le-a studiat la Slatina au fost pregătirea politico-ideologică și pregătirea militară. În 1988, la vârsta de 27 de ani, Surdu a obținut diploma de bacalaureat la Liceul din Cogealac. Din motive lesne de înțeles, acesta nu menționează în CV-ul său niciun loc de muncă, înainte de 1989, astfel că nu știm la ce ”armă” a Ministerului de Interne a activat înainte de revoluție. MI-ul era compus atunci din Miliție și Securitate. Știm însă că, după 1989, a lucrat la Sind România – Tabăra de Copii Năvodari, evoluând ca lucrător gestionar, șef depozit alimente și economist. Funcția din urmă a ocupat-o în anul 2005. În același an, având vârsta de 44 de ani, a reușit să obțină o diplomă de licență în studii economice, specializarea comerț-turism. Surdu a fost consilier local PSD din 2001 până în 2016, când a fost recrutat director general și membru în consiliul de administrație de la Termica. În perioada în care a evoluat în Consiliul Local s-a ales cu un dosar penal de corupție, fiind trimis în judecată de DNA Constanța alături de fostul primar Tudorel Calapod, de fostul consilier local Stere Sponte și de expertul evaluator Violeta Gulelis.  Făptașii au fost acuzați că au aranjat înstrăinarea ilegală, la un preț subevaluat, a unor terenuri de pe malul mării. Pe fond, politicienii de la Năvodari implicați în devalizarea patrimoniului local au fost condamnați la câte 4 ani de închisoare cu executare, însă au fost achitați în calea de atac, la Curtea de Apel Constanța, după ce Curtea Constituțională a redefinit abuzul în serviciu.

Download (PDF, 174KB)

Adrian Mihăilă este un băiat fără facultate. Potrivit CV-ului publicat (vezi AICI) el a terminat Liceul de Marină din Constanța în 1989. O scurtă perioadă a lucrat ca timonier, iar apoi ca administrator de hotel la Sind România – Tabăra de Copii Năvodari, unde a fost coleg cu Marian Surdu. Mihăilă a mai fost membru în consiliul de administrație de la TSP Ecoterm SA, prima societate de termoficare a Consiliului Local Năvodari, devalizată și falimentată de directorul general Mircea Suciu, care a și fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru faptele sale. Trebuie să mai spunem că Mihăilă este membru PSD, având funcții de conducere în filiala de partid încă din anul 2000. Soția sa lucrează în Primăria Năvodari.

Nicoleta Stoica nu are CV-ul publicat. Ea a fost cooptată în ianuarie 2019 în consiliul de administrație de la Termica. Este membră PSD. Părinții săi dețin mai multe magazine alimentare în oraș.

Ion Apostol (vezi aici CV-ul său) este președintele organizației de pensionari din PSD Năvodari. Acesta nu are nici măcar liceul. A terminat o școală profesională la Sibiu, de lucrător în industria lemnului, în anul 1978. Ulterior, a lucrat ca ”lucrător calificat” în industria lemnului, lăcătuș mecanic și operator portuar. După revoluție a fost implicat în activitatea sindicală. În anul 2008, s-a pensionat. Un an mai târziu a fost angajat consilier personal al primarului din Năvodari, Nicolae Matei, rămânând pe post până în 2013. În perioada 2013 – 2016 a fost consilier local. Din 2016, ”sfetnicul” lui Matei a fost trimis să conducă întreprinderea publică în calitate de specialist recrutat de experți.

Constantin Jurubiță, al patrulea membru al CA-ului, este tot pensionar (vezi aici CV-ul său). Acesta a absolvit școala militară de ofițeri de la Bistrița-Năsăud, în 1976, și apoi colegiul de subingineri, specialitatea instalații în construcții, de la Politehnica din Cluj, promoția 1979. În perioada comunistă a lucrat în construcții hidrotehnice la Slatina și la Tarnița. De asemenea, a lucrat la Antrepriza de Construcții Montaj Petrolier Constanța, la gazoductul Isaccea-Negru Vodă. Din 1992, nu a mai avut nicio tangență cu meseria pentru care s-a pregătit, activând pe piața privată, în domeniul dulgheriei și tâmplăriei de lemn și PVC. Nora lui Jurubiță este judecătoare la Constanța.

Aceștia sunt profesioniștii. CV-urile lor nu îi recomandă. În schimb, indivizii au plătit 15.000 de lei din banii întreprinderii publice unui PFA radiat, ca să îi recruteze ca buni profesioniști. Un PFA în funcțiune probabil nu s-ar fi pretat la o astfel de certificare de râsul curcilor.

PFA-ul radiat al așa-zisului expert independent are la rândul său o istorie foarte interesantă. În ultimii ani, PFA Gheorghe Z. Niculae a derulat o puzderie de contracte cu diferite autorități publice, printre care, la loc de frunte, se află Primăria Năvodari, Clubul Sportiv Năvodari și Termica Distribuție Năvodari SRL, pentru care a organizat recrutări, a oferit consultanțe și a efectuat evaluări de bunuri în scopul vânzării. În ultima categorie intră, de exemplu, o evaluare a unui microbuz pe care Clubul Sportiv Năvodari se chinuie să-l vândă la licitație publică de mai mulți ani. La fiecare tentativă eșuată, PFA-ul din comuna Amzacea mai întocmește un raport și mai ciupește niște bani.

Potrivit fișei persoanei juridice de pe portalul Ministerului de Finanțe, PFA-ul lui Gheorghe Z. Neculae a fost radiat pe 18 martie 2019 din Registrul Comerțului. Măsura de radiere a fost dispusă ca urmare a faptului că acesta nu a respectat obligații instituite prin Legea 182/2016. În termen de doi ani de la intrarea legii în vigoare, PFA-urile trebuiau să păstreze în obiectul de activitate doar 5 clase de activități. Gheorghe nu s-a sinchisit de obligația legală, astfel că PFA-ul său a fost radiat în luna martie 2019. În luna iunie, acesta a încheiat achiziția cu Termica Distribuție Năvodari SRL și a mâzgălit raportul prin care  lăcătușii, tâmplarii și pensionarii erau certificați drept specialiști în construcția de drumuri și în mentenanța sistemelor de termoficare. Achiziția și raportul sunt nule de drept, întrucât PFA-ul era radiat.

Gheorghe Z. Niculae este o persoană foarte cunoscută în spațiul public. Acesta este consilier local la Amzacea, din partea PRM, și administrator public la Băneasa. De asemenea, este pensionar și beneficiază de o indemnizație de revoluționar, deoarece în anul 1989 a devenit secretarul primului consiliu revoluționar alcătuit la Primăria din Medgidia. Înainte de a deveni luptător în revoluție, acesta a lucrat la cooperația din Medgidia și a activat, potrivit unor surse, în conducerea organizației Uniunii Tineretului Comunist din localitate. Pe baza titlului de revoluționar, fostul UTC-ist a beneficiat nu doar de indemnizații lunare, ci și de pensionare anticipată. După revoluție, Gheorghe a fost, ani de zile, la conducerea Regiei Județene de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, fiind un apropiat al fostului președinte al CJC, Nicușor Constantinescu. Regia se află de câțiva ani în insolvență, urmând un plan de reorganizare sub supravegherea unui administrator judiciar. Presa a relatat că directorul Niculae Gheorghe închiria utilajele necesare regiei chiar de la o firmă deținută de familia sa.

După cum am spus, Gheorghe este membru PRM. O perioadă a fost chiar președintele interimar al acestei structuri. În anul 2004, a candidat pentru un post de deputat al României. Pe aceeași listă de candidați se afla și Mircea Suciu, individul care a devalizat TSP Ecoterm SA Năvodari. Legăturile sunt vechi și transparente, explicând întreaga situație prin care PFA-ul radiat al lui Gheorghe i-a recrutat ca mari specialiști pe lăcătușii de la PSD.

Notă: În ultimul moment, primarul Florin Chelaru a anunțat retragerea proiectului de prelungire a mandatelor membrilor consiliului de administrație de la Termica de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Năvodari. Cel mai probabil, inițiativa va fi reluată în baza unui nou raport de recrutare ce va fi comandat unui PFA înregistrat legal la Registrul Comerțului.

Comments

comments

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Jungla urbană a lui Chițac. 42 de milioane de euro pentru amenajarea spațiilor verzi în următorii 4 ani

Publicat

la data de

Scris de

Inițiativa primarului Constanței Vergil Chițac de instituire a unei taxe speciale de 50 de lei pe an pentru întreținerea spațiilor verzi din oraș a fost cel mai important subiect dezbătut la Constanța în ultima perioadă. Taxa a căzut la vot, astăzi, în ședința ordinară a Consiliului Local. Chiar și așa, un lucru este cert, anume că Primăria are nevoie de bani pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi. Și nu vorbim de bani puțini, ci de o sumă impresionantă.

Administrația Chițac și-a făcut planuri să cheltuiască între 6 milioane de euro și 42 de milioane de euro în următorii 4 ani pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din oraș.

Pe 26 noiembrie 2021, administrația publică locală a publicat în SICAP un anunț de participare la o licitație deschisă pentru atribuirea unui acord-cadru pe o durată de patru ani. Primăria caută o firmă specializată care să se ocupe de ”amenajarea și întreținerea zonelor verzi prin aplicarea tehnologiilor specifice și achiziția de materiale necesare amenajării acestora, pentru spațiile verzi care sunt sau vor fi măsurate și cadastrate în Municipiul Constanța”.

În anunț se vorbește despre 681.179 de metri pătrați de spații verzi care vor trebui amenajate, inclusiv cu sisteme de irigații, iar mai apoi întreținute. Valoarea minimă a acordului-cadru pe patru ani a fost estimată de autoritatea contractantă la 30.079.345,93 de lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 6 milioane de euro. Iar valoarea maximă a fost estimată la 207.546.905,03 lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 42 de milioane de euro.

Firmele interesate să participe la licitație trebuie să facă dovada unei cifre globale de afaceri pe ultimii 3 ani de minim 10 milioane de lei. Experiența coordonatorului tehnic în amenajarea și întreținerea spațiilor verzi publice este și ea esențială, fiind punctată în mod special. În sfârșit, firmele interesate trebuie să facă dovada că dețin echipamente și utilaje precum: macara, autonacelă pe sașiu, tractor, cisternă, motopompă, echipamente hidraulice pentru săpături, motocultor, scarificator, drujbă telescopică etc. De asemenea, se cere dovada deținerii unor scule de mână precum sapă, furcă, mătură, roabă, șubler, telemetru, pickhammer, generator electric etc.

Codurile achiziției se referă la ”amenajarea și întreținerea de spații verzi”, ”echipamente de irigare”, ”lucrări de irigație”, ”servicii de arhitectură peisagistică” și ”întreținerea de grădini decorative sau de recreere”.

Ofertele de participare se primesc până pe data de 17 ianuarie 2021.

Potrivit ANUNȚULUI, sumele în discuție vor fi asigurate din bugetul local. Din această perspectivă, inițiativa unor taxe speciale pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi ar putea fi readusă în atenția consilierilor locali în fiecare din următorii patru ani.

Trebuie să mai amintim că, la începutul anului 2021, Primăria Constanța a notificat asociațiile de locatari să întrețină pe cheltuiala lor spațiile verzi publice din proximitatea blocurilor. Notificările au fost semnate de fostul șef al Direcției Servicii Publice din Primăria Constanța, Horia Constantinescu. Între timp, Constantinescu a părăsit Primăria, iar autoritatea locală s-a orientat, așa cum am arătat, să ofere între 6 și 42 de milioane de euro unei societăți care va amenaja și îngriji 68 de hectare de spații verzi.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fratele și nepotul primarului Cîrjaliu s-au făcut fermieri ca să cumpere terenurile din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, 70% din ofertele de cumpărare a terenurilor agricole de pe raza comunei Agigea au fost formulate de fratele și nepotul primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Situația reiese chiar de pe site-ul Primăriei Agigea, din secțiunea dedicată tranzacțiilor de acest tip. În ultimul ecran al rubricii, se găsesc 10 oferte de cumpărare. Șapte din ele au fost formulate chiar de rudele primarului.

Înainte de toate, trebuie să spunem că tranzacțiile cu terenuri agricole au un regim special, reglementat prin lege. Acestea trebuie să se desfășoare la vedere, cu oferte de vânzare și de cumpărare publicate pe site-ul autorităților locale. Transparența este cerută de lege pentru a se respecta dreptul de preempțiune la cumpărarea suprafețelor agricole instituit de drept în favoarea rudelor, vecinilor, arendașilor, tinerilor fermieri, unităților de cercetare sau persoanelor fizice din localitate.

Oferte de 1,4 milioane, de la un puști

Preemptor la cumpărarea terenurilor agricole s-a declarat și Leonardo Cîrjaliu, fiul fratelui primarului din Agigea. Leonardo a terminat liceul în anul 2018. Și tot atunci s-a înscris la o facultate de științe ale naturii și agricultură, așa cum reiese de pe pagina sa de Facebook.

Pe 14 septembrie 2021, nepotul primarului a depus o ofertă de cumpărare pentru un teren agricol de 6 hectare, scos la vânzare de proprietarul său, Libu Dunăre. Acesta din urmă devenise proprietar tabular în iunie 2021, prin succesiune (moștenire), pe baza actelor depuse la Oficiul de Cadastru (în speță un act notarial din 2020, un act administrativ emis în anul 2009 de Prefectură și un înscris sub semnătură privată emis în 2021 de PFA Revei Claudiu Liviu). La intenția de vânzare a lui Libu Dunăre,  a răspuns nepotul primarului, Leonardo Cîrjaliu, cu oferta sa de cumpărare la prețul de 37.000 de lei. El proba calitatea de tânăr fermier pe baza unei adeverințe obținute în aceeași zi de 14 septembrie 2021 de la Primăria condusă chiar de unchiul său.

Din cauza prețului derizoriu, nu s-a ajuns la o tranzacție în privința terenului înscris în cartea funciară 115609. Ca urmare, pe 14 octombrie 2021, Leonardo Cîrjaliu a depus o nouă ofertă de cumpărare a terenului, la valoarea (mai realistă) de 222.000 de lei.

Tânărul – student, fermier și nepot de primar – a mai depus o ofertă de cumpărare, la valoarea de 582.540 de lei, pentru un teren de 12 hectare, scos la vânzare de soții Gheorghe și Adriana-Alina Tănase (CF 100913). De asemenea, a propus prețul de  572.831 de lei pentru un alt teren de 11,8 hectare scos la vânzare de același Gheorghe Tănase (CF 101243).

În sfârșit, Leonardo Cîrjaliu a mai propus 21.000 de lei pentru un teren de 0,5 hectare, scos la vânzare de Roxana Prăjitură. Terenul în discuție este înscris în Cartea Funciară 103865. Din extrasul informativ obținut de redacția Ordinea.Ro, reiese că imobilul în discuție măsoară în realitate un hectar și a fost înscris în Cartea Funciară, atenție, FĂRĂ TITLU. Hectarul este deținut în indiviziune de doi coproprietari. Însă doar unul din aceștia, în speță Roxana Prăjitură, s-a hotărât să-și vândă cota care îi dă dreptul la jumătate de hectar.

Ofertele de cumpărare depuse de nepotul lui Cristian Maricel Cîrjaliu totalizează 1.398.371 de lei.  

Din datele mai sus prezentate, reiese că nepotul primarului din Agigea nu este doar student, tânăr și fermier. Este și foarte bogat, spre deosebire de unchiul său, Maricel Cîrjaliu, care – de când este inculpat – a devenit cel mai sărac politician din părțile locului, cu o declarație de avere nudă cu totul, la un mod de-a dreptul obscen.

Un hectar de la finul la fratele nașului

Fratele primarului este și el mare cumpărător de terenuri agricole. Pe 16 decembrie 2021, Bogdan Cătălin Cîrjaliu, acționând în numele firmei sale Scan SRL, a depus la Primăria Agigea trei oferte de cumpărare a unor suprafețe agricole (vezi AICI, AICI și AICI). Cele 3 loturi agricole râvnite de el măsoară împreună un hectar și se situează chiar pe malul lacului Agigea, într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară. Astfel, terenurile agricole înscrise în cărțile funciare 110853, 110854 și 110855 se învecinează cu imobilul înscris în cartea funciară 107631 – lacul Agigea. 

Fratele primarului a oferit prețul cumulat de 250.000 de lei. De asemenea, el a menționat în una din cererile sale că a lucrat în arendă unul din loturi, de 1.000 mp, pe baza unui contract încheiat în anul 2019. Evident, arendașul are un drept de preempțiune.

Foarte interesant este faptul că vânzătorul celor 3 loturi încă agricole nu este chiar o persoană străină de interesele familiei Cîrjaliu. Terenurile sunt deținute de Acvamar Grup SRL, firmă controlată de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel.

Ordinea.Ro a publicat anul acesta dovezi cu privire la o suveică imobiliară de proporții, prin care primarul din Agigea a scos mai multe terenuri din patrimoniul localității, pe baza unui contract de schimb încheiat cu Magdalena Elisabeta Andrei (contabila familiei Cîrjaliu). Mai departe, contabila a vândut terenurile către Scan SRL (prin Bogdan Cîrjaliu) și Acvamar Grup SRL (prin Anghel Dragu). Fratele și finul primarului au plătit terenurile în numerar, de unde și suspiciunea că în realitate nu s-a plătit nimic. În această ipoteză, actele confecționate la notar au avut rolul de a acoperi formal o devalizare a patrimoniului public făcută în gașcă, de primar, de contabila familiei sale, de fratele și de finul său. Ancheta noastră pe această temă o puteți citi AICI și AICI. De asemenea, AICI puteți citi un articol Ordinea.Ro despre modul în care a fost distrusă, pas cu pas, zona de rezervație naturală din jurul lacului Aigea. Iar AICI puteți citi o investigație despre alt tun imobiliar de pe malul lacului Agigea. 

Grație transparenței impuse de lege, aflăm că și în acest moment, fratele și finul primarului încheie în continuare contracte cu terenuri, pe care și le plimbă între ei. Că doar nu credea cineva că Mariceii ăștia iubesc Agigea pe degeaba. O iubesc pentru terenurile ei, de milioane de euro,  pe care le-au muls și le mulg în continuare.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: