Connect with us

Exclusiv

Furtul ”pădurilor” din lacul Siutghiol, confirmat de un raport devastator al comisiei de abuzuri a Senatului

Publicat

la

De-a lungul timpului, am scris aici despre o serie de inginerii scandaloase, prin care Primăria orașului Năvodari și-a însușit fraudulos terenuri de stat din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol. Am arătat, de pildă, cum un teren de 2,5 hectare din albia lacului, ocupat în mod natural de ape stătătoare și de stuf, a fost intabulat în proprietatea privată a Orașului Năvodari, pe baza unor adeverințe ordinare emise de fostul primar Nicolae Matei. Terenul, situat în ”coada lacului”, la Mamaia-Sat, aparține de drept statului român, prin declarația Constituției. Ca să-l includă în proprietatea privată a localității, cu posibilitatea de a fi valorificat ulterior în folosul unor privați, fostul edil a declarat în fals la OCPI că terenul cu stuf ar fi de fapt o pădure. OCPI-ul l-a crezut pe cuvânt și a legalizat acest furt de proporții. (Vezi AICI mai multe detalii).

Terenuri de stat, furate și valorificate de Primărie

De asemenea, am scris în repetate rânduri despre investitori privați care au consolidat malul lacului, unii cu acordul Apelor Române, alții fără acord. În mod cert, așa cum demonstrează toate hărțile cadastrale, aceste lucrări de consolidare au fost executate parte în zona de protecție a lacului, parte în cuveta lacului. Practic, o fâșie din lac, de câțiva metri de la țărmul natural, a fost umplută prin aceste construcții hidrotehnice. Evident că dacă lacul este al statului, și este prin declarația Constituției, terenurile câștigate din lac sunt tot ale statului. Însă în anul 2012, Primăria Năvodari a cerut ca aceste terenuri de stat să fie intabulate în proprietatea localității. Autoritatea locală a produs așa-zise acte de proprietate, în speță niște tabele de inventar făcute de ea însăși în excel, niște hotărâri de consiliu local și niște adeverințe pe care și le-a dat sieși. Pe baza acestor hârtii confecționate în regie proprie, Primăria a pus gheara pe zona de protecție a lacului și pe terenurile câștigate din lac. O parte din suprafața însușită prin această fraudă colosală a fost vândută unor privați, la prețuri scandalos de mici, fără licitație, fără evaluare, ba chiar și sub valoarea de inventar. Pentru un alt teren din această categorie, Primăria a pretins o taxă halucinantă, de două milioane de euro, unei societăți care consolidase terenul statului, cu acordul Apelor Române. Ca să poată mulge acest purcoi de bani, fostul primar Matei s-a folosit de niște funcționari care au mâzgălit niște mizerii de hârtii, după tipicul infracțional deja consacrat, în care au mințit că societatea în cauză, pe numele ei Somaco Construct SRL, ar fi depozitat temporar grămezi neconsolidate de piatră și nisip pe terenul orașului… teren pe care Primăria abia îl furase de la stat.

Înaintea acestui tun imobiliar și fiscal, terenul de stat valorificat prin această taxă halucinantă figura în dosarul de primă-înregistrare de la OCPI ca fiind sub luciul de apă. Însă actele vechi au fost dosite cu grijă și ar fi rămas așa, dosite, dacă nu s-ar fi implicat comisia de abuzuri a Senatului în acest caz. 

Ancheta Comisiei de Abuzuri a Senatului

Vorbim aici de o mega-anchetă a comisiei de abuzuri, care s-a derulat pe aproape 3 ani. Raportul final a fost încheiat pe 2 septembrie 2019. Rezultatele anchetei au fost transmise procurorului general al României. Va urma un dosar penal de mare răsunet, instrumentat la vârful Ministerului Public.

Ancheta parlamentară a început în anul 2017, pe baza sesizării depuse de societatea taxată abuziv cu două milioane de euro. Desigur, suma i-a șocat pe toți membrii comisiei de abuzuri, de la toate partidele parlamentare reprezentate în această structură. Ca urmare, încă de la bun început, a fost învestită Curtea de Conturi a României să realizeze un audit special. Auditorii și-au încheiat misiunea pe 28 septembrie 2017, constatând niște haiducii fără egal în activitatea Primăriei. Nu vom detalia tot pomelnicul de abateri, dar puteți citi AICI un articol complet pe această temă. Referitor la taxa fiscală de 8.474.304 lei  impusă firmei Somaco Construct SRL prin Decizia fără număr de înregistrare din 14.08.2012, Curtea a reținut câteva aspecte epocale. În primul rând, faptul că această taxă este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului pretins ocupat cu materiale de construcții și de 1258 de ori mai mare decât redevența practicată la nivel de UAT pentru terenuri similare. În al doilea rând, Curtea a constatat că societatea menționată nu a depozitat provizoriu materiale de construcții, ci a construit o platformă permanentă, pe malul, respectiv în cuveta lacului Siutghiol. Pentru prima dată, o instituție de asemenea anvergură atrăgea atenția că terenul în discuție este al statului, fiind intabulat în domeniul privat al Orașului Năvodari cu încălcarea legii.

”Statul român a fost lipsit de bunurile ce îi aparțineau prin declarația Constituției”

După aceste constatări ale Curții de Conturi, Comisia de Abuzuri a Senatului a solicitat relații, înscrisuri sau rapoarte de la OCPI Constanța, ANCPI, MFP, ANAR, ABADL, Direcția Topografică Militară, Primăria Năvodari și Instituția Prefectului. Toate datele obținute duc la constatarea că statul român a fost lipsit de bunurile ce îi aparțineau prin declarația Constituției, în speță suprafețe din cuveta și de pe malul lacului Siutghiol, mult mai ample decât terenul de la care a plecat ancheta. Desigur, constatarea înglobează și terenul valorificat prin taxa dementă de două milioane de euro. Acesta figura ca teren acoperit permanent de apă în dosarul de primă înregistrare de la OCPI, pus de această instituție la dispoziția comisiei de abuzuri. Acest fapt, ca și toate celelalte, arată fără putință de tăgadă că platforma de consolidare construită de Somaco Construct SRL ocupă terenul preexistent al statului. E limpede că cine a dosit actele vechi, pentru a putea înregistra fraudulos terenul în domeniul privat al orașului Năvodari, va trebui să răspundă penal.

Statul român își revendică terenurile furate de Primărie

În perioada acestor verificări, Parchetul Curții de Apel Constanța a finalizat propriile sale cercetări în privința taxei fiscale de 8.474.304 lei, constatând că decizia de impunere fiscală fără număr de înregistrare din 14.08.2012 este rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Tot în perioada verificărilor efectuate de Comisie, statul român a inițiat un litigiu civil în contradictoriu cu UAT Năvodari, privind revendicarea imobiliară a 6,5 hectare de teren reprezentând zona de protecție a lacului Siutghiol de pe raza acestei localități, precum și terenuri câștigate din lac prin asanare, îndiguire sau lucrări de protecție a malului, în total fiind în litigiu aproximativ 29 de hectare de teren. În această suprafață se află și un segment de 2,5 hectare din cuveta lacului, intabulat ca pădure și ape stătătoare de către UAT Năvodari, neexistând o astfel de pădure. În această privință, la sesizarea Comisiei de Abuzuri, se desfășoară în această perioadă o anchetă internă la ANCPI, prin care să se stabilească cine se face vinovat și cum a fost posibil ca o bucată de lac să fie intabulată ca pădure. 

Urmează un dosar penal, instrumentat la vârful Ministerului Public

Având în vedere aspectele confirmate, prin Raportul final al Comisiei de Abuzuri s-a stabilit existența unor practici abuzive care au condus la lipsirea statului român de bunuri care îi aparțineau prin declarația Constituției și la valorificarea acestora prin vânzare, concesionare, atribuire în superficie sau prin instituirea unor taxe, cu mențiunea că taxa impusă societății Somaco Construct are caracterul concret al unei amenzi, fiind de zece ori mai mare decât cea mai mare amendă penală aplicată în România. Ca urmare, Raportul final a fost valorificat prin sesizare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a corpului de control al Primului Ministru, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apelor și Pădurilor, Ministerului Mediului și ANCPI. Comisia solicită ca efectele acestor situații abuzive să fie înlăturate de către instituțiile menționate, potrivit competențelor ce le revin. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: