Connect with us

Exclusiv

Primăria SRL Năvodari. Falsuri epocale la taxe și impozite

Publicat

la

E oficial. O zice Curtea de Conturi a României într-un raport devastator dat publicității la începutul acestei săptămâni. Potrivit acestui document, Primăria Năvodari n-a încasat niciun leu, timp de nouă ani, de la concesionarul lacului Tașaul, societatea bucureșteană Mat Fish SRL deținută și administrată de un anume Doru Matei.  Firma lui Matei datora impozit pentru 1970,15 hectare de teren/luciu de apă încă din anul 2008, atunci când a încheiat un contract de concesiune fără număr de înregistrare cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, cunoscută acum drept Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Ditamai instituția statului a atribuit contractul pe genunchi, fără număr de înregistrare, ca și cum ar fi fost o simplă hârtie de mână, așa cum făceau persoanele fizice înainte să se inventeze Notariatul și imprimanta. În acest mod scandalos Mat Fish a dobândit folosința exclusivă a lacului Tașaul, cu maluri, diguri și o impresionantă populație piscicolă, însă a uitat să depună declarații la UAT Năvodari pentru a se înregistra cu impozitul pe teren.

Paradisul fiscal de la Tașaul

Nouă ani de zile, funcționarii publici, fostul primar Nicolae Matei și actualul primar Florin Chelaru s-au prefăcut a fi loviți de amnezie. Nimeni din toată Primăria nu și-a mai amintit de existența acestui lac, iar banii cuveniți de drept autorității locale au rămas, bine-mersi, în buzunarele concesionarului. Mai departe, când pe malul lacului s-a ridicat o cherhana, cu bun-gust și mare dever, Primăria a emis toate documentele necesare, inclusiv avize anuale de funcționare. Cu toate acestea, societatea Cherhanaua Tașaul SRL, care a exploatat locația până în anul 2016, nu a fost înregistrată cu rol fiscal pentru plata taxelor și impozitelor locale. Din anul 2016, restaurantul este exploatat de SC Delta Rompes SRL, care la rândul ei a primit aviz de funcționare, dar nu a plătit niciun impozit la buget. Or, din acest punct de vedere, se poate spune că lacul Tașaul și împrejurimile au avut, pe blat, un regim de paradis fiscal, instituit de fostul primar Matei și continuat, în practică, de actualul primar Florin Chelaru.

Au falsificat programele de încasare a veniturilor ca să șteargă urmele favorizării

Cazul particular al lacului Tașaul nu este singular. La nivelul localității există o puzderie de alte situații de neîncasare a taxelor și impozitelor datorate localității. De altfel, Curtea de Conturi sugerează că programele anuale de încasare a veniturilor au fost falsificate la modul grosier. Astfel, Primăria nu a evaluat masa impozabilă pe baza informațiilor de la Registrul Agricol cu privire la terenurile aparținând persoanelor fizice din intravilan și extravilan, pe zone și ranguri; iar în privința construcțiilor, masa impozabilă nu s-a determinat în funcție de suprafața și felul acestor construcții. La persoane juridice, un jaf și mai mare în privința clădirilor, neexistând date complete cu privire la evaluarea, neevaluarea sau amortizarea acestora. În acest fel, sumele totale care trebuiau încasate au fost diminuate scriptic, spre beneficiul unor șmecheri, precum individul de la Mat Fish, care nu erau înregistrați cu rol fiscal și nu plăteau niciun leu bugetului local.

Au declarat încasări fabuloase de 99,71%, ca să mulgă bugetul de stat

În plus, această manevră a permis Primăriei să declare procente excepționale de încasare a veniturilor, chiar și de 99,71% (în anul 2012). Această performanță din pix, dincolo de faptul că seamănă cu practica vechilor comuniști de a vopsi brazii uscați la vizita tovarășului, avea și un scop cât se poate de pragmatic. Căci, potrivit legii, Primăriile primesc repartiții financiare de la bugetul de stat în funcție de gradul de colectare a veniturilor proprii. E clar că falsificarea descrisă mai sus a permis Primăriei să beneficieze de mai mulți bani de la bugetul de stat decât i s-ar fi cuvenit dacă cifrele ar fi fost calculate corect. Raportat la ”drepturile reale de încasat”, iar nu la cele ajustate din pix, Primăria a avut o prestație mai mult decât jalnică. Potrivit Raportului Curții de Conturi, gradul real de încasare a fost de 54,84% în anul 2012, 56,51% în anul 2013, 64,81% în anul 2014, 73,83% în anul 2015 și 84,51% în anul 2016. Ce s-a întâmplat cu diferența, doar Matei și Chelaru ar putea să știe.

Concesiuni aproape moca: 87 de bani/mp/an, 91 de bani/mp/an, 1,87 lei/mp/an

Un loc aparte în acest jaf îl ocupă și un contract de concesiune încheiat pentru incredibila redevență de 1,85 de lei pe metru pătrat pe an. Concesionarul – SC Resort Metal SRL – a uitat să achite până și această sumă de toată jena, iar Primăria nu a băgat de seamă. Există totuși, la nivelul Primăriei,  contracte de concesiune cu valori și mai mici… însă cu redevențele plătite la zi. Este vorba de contractul 33529/21.10.2013, pentru un teren de pe malul lacului Siutghiol, cu o redevență de 87 de bani pe metru pătrat pe an. De asemenea, contractul de concesiune 16516/09.02.2016 încheiat de Primăria Năvodari pentru un alt teren de pe malul lacului,  are o redevență de 91 bani pe metru pătrat pe an. Vă dați seama ce jaf de proporții?!

Firme iertate de datorii de 3,4 milioane de euro

Cu o iresponsabilitate la fel de crasă, Primăria Năvodari s-a înscris la masa credală a unor societăți intrate în insolvență cu un procent de 42,60% din sumele care îi erau datorate. Astfel, deși potrivit înregistrărilor din contabilitatea publică aceste firme datorau 26.608.964 de lei bugetului local, Primăria a revendicat în procedura insolvenței doar 11.335.467,42 de lei. În acest fel, autoritatea a renunțat la diferența, care ajunge la 3,4 milioane de euro. Black Sea Development SRL, una din firmele intrate în insolvență, a fost iertată pur și simplu de o datorie de 1.108.897,41 de lei.

2016: creanțele Primăriei ajung la 10,8 milioane de euro

La nivelul anului 2016, valoarea creanțelor neîncasate la bugetul local ajungea la 48.966.286 de lei, ceea ce înseamnă peste 10,8 milioane de euro. Evident că auditorii Curții de Conturi nu au avut pârghiile de a stabili exact toate rubedeniile, amantele și ”săgețile” care au beneficiat de acest jaf.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Însă, în timp ce unii beneficiau de asemenea favoritisme, neplătind nici măcar concesiunile de  un leu și 84 de bani, neplătind impozite pentru mii de hectare de teren, băgând in insolvență firme care datorau milioane și milioane de lei la buget, Primăria a cășunat să acopere o parte din această gaură prin inventarea unei taxe halucinante, de două milioane de euro, în sarcina unui agent economic din turism. Vorbim aici de societatea Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu, care deține complexul de vile Verona, de patru stele, de pe malul lacului Siutghiol. În urma unei furtuni din primăvara anului 2007 care a accentuat fenomenul de eroziune și infiltrațiile dăunătoare pentru siguranța construcțiilor turistice, societatea a consolidat malul lacului, în dreptul proprietății sale, băgând bani, și nu puțini, ca să amenajeze un loc lăsat de izbeliște. În urma intervenției, întreaga întindere – anterior  erodată – a ajuns să arate civilizat, ca o plajă naturală, perfect plană.  Terenul a fost consolidat cu piatră brută, garnisită la nivelul solului cu un strat de piatră spartă și, la urmă, cu un strat consistent și perfect plan de nisip din cel mai bun sort. În 2012, Primăria a considerat că firma lui Grigore Comănescu a depozitat aceste materiale în locurile publice. În acest sens, fostul primar Nicolae Matei a trimis societății o decizie de impunere fiscală, fără număr de înregistrare și fără a menționa ce prestație a executat în favoarea firmei și în temeiul cărei cereri sau al cărui contract… mai ales că nu exista nicio prestație, nicio cerere și niciun contract. În acest fel, societatea a fost scoasă datoare cu două milioane de euro.

Dimensiunea plenară a abuzului

Deși am scris numeroase articole despre această situație cu totul ieșită din comun și am participat, alături de omul de afaceri Grigore Comănescu, la numeroase emisiuni la B1TV, Realitatea TV, Nașul TV și Dobrogea TV , trebuie să recunosc faptul că dimensiunea plenară a abuzului abia acum a ieșit la iveală, după controlul amănunțit al Curții de Conturi. În esență, auditorii spun că decizia de impunere fiscală, fără număr de înregistrare, trimisă de Nicolae Matei, pe 14 august 2012, firmei Somaco Construct SRL este abuzivă și ilegală. Din foarte multe puncte de vedere.

Somaco avea în autorizație amenajarea și protejarea malului lacului

În primul rând, se reține în Raportul de control că Somaco Construct SRL a obținut autorizație de construire în baza proiectului tehnic depus pe 19.12.2007 și a cererii 6075/20.12.2007. Această documentație prevedea ”Măsuri de protecție a mediului: Amenajarea și protejarea malului lacului + Amenajarea spațiilor verzi din incintă”.

”… având în vedere elementele prezentate în documentele depuse pentru emiterea autorizației de construire, concluzionăm că UATO Năvodari  a avut cunoștință încă din 19.02.2007 despre detaliile proiectului și despre măsurile necesare a fi luate de SC Somaco Construct SRL pentru amenajarea și protejarea malului lacului. Așadar, în cunoștință de cauză, Primăria Orașului Năvodari, prin primar, a eliberat Autorizația de Construire nr. 410/20.12.2007.” – se afirmă în Raportul Curții de Conturi.

Hărțile și imaginile atestă fără dubiu că malul se prăbușea în lac, progresiv

Mai departe, auditorii au inventariat o serie de imagini ortofotoplan, fotografii Google Earth din 2005 și 2007 preluate în sistem de proiecție Stereo 1970, schițe cadastrale întocmite de profesioniști agreați de Primăria Năvodari, un  raport de expertiză tehnică extrajudiciară și opinii exprimate de specialiști de la Apele Române. Toate acestea confirmă un fenomen de eroziune a malului, prin care zona de protecție a lacului a fost diminuată progresiv, de la an la an, fiind acoperită de luciul de apă. Așadar, lacul a înaintat, mușcând din țărmul neconsolidat.

”… rezultă că zona cuprinsă între luciul lacului Siutghiol și limita proprietății Somaco Construct, pe limita de vest a zonei de protecție – ce coincidea cu linia malului – era discontinuă fiind întreruptă de numeroase ogașe și ravene, precum și faptul că suprafețe de teren din domeniul public al UAT Năvodari erau pierdute total – prin prăbușirea unor fâșii de mal din zona de protecție mal, fenomen din cauza căruia încă din anul 2005, partea de nord a zonei de protecție se afla în cuveta lacului, care conform prevederilor Legii 213/1998 și a Legii apelor, este proprietate publică a statului român.”.

De la Ana la Caiafa. ”Nu ne sinchisim” și ”nu sunt bani”

Așa cum constată Curtea de Conturi, societatea Somaco Construct a depus o adresă la Primăria Năvodari, înregistrată la această instituție sub numărul de intrare 15071/04.06.2007, cu privire la necesitatea executării în regim de urgență a lucrărilor de apărare împotriva acțiunii distructive a apei. Ce a făcut Primăria? Nimic! Nici măcar nu a trimis un răspuns la mișto. În aceste condiții, societatea s-a adresat Apelor Române, instituție care a răspuns acestei cereri și a arătat că este necesară și oportună consolidarea malului, că există un proiect întocmit de Aquaproiect SA București, dar că nu sunt bani. Între ”nu ne sinchisim” și ”nu sunt bani” – ca să rezumăm popular atitudinea celor două instituții – Somaco Construct SRL a ales să execute lucrările necesare pe cheltuiala sa, dată fiind situația de urgență.

Primăria a furat o lucrare de apărare a malului, ca să pretindă taxa uriașă

Tot Curtea de Conturi ne lămurește că intervenția Somaco Construct are caracterul de lucrare de apărare împotriva acțiunii distructive a apei, iar terenul amenajat astfel aparține statului român.

”Concluzionăm că această construcție de apărare realizată împotriva acțiunii distructive a apei în suprafață de aprox. 3.365 mp, din care suprafața de aprox. 2.003 mp în cuveta lacului, constând în lucrări de apărare și consolidare a malului lacului Siutghiol, în zona orașului Năvodari DC 86 – Mamaia Nord, lucrări finalizate de Somaco Construct în luna iunie 2007, aparține conform legii domeniului public al statului român.”.

Iată, așadar, constatarea definitivă a Curții de Conturi că terenul de la Siutghiol era de drept al statului român. În anul 2012, la inițiativa fostului primar Nicolae Matei, localitatea și-a intabulat în proprietate suprafața consolidată de Grigore Comănescu, furând practic terenul de la stat. În același an, a pretins că terenul ajuns scriptic, dar ilegal, în proprietatea localității ar fi ocupat cu materiale de construcții depozitate de societatea lui Grigore Comănescu, motiv pentru care autoritatea a emis taxa halucinantă de două milioane de euro, calculată retroactiv din anul 2010.

Alte ilegalități flagrante

În acest caz, mai sunt și alte ilegalități flagrante comise de Primărie în complicitate cu funcționarii OCPI, în privința intabulării abuzive a terenurilor statului, însă despre toate acestea vom reveni într-un material ulterior. Până atunci, să mai spunem doar că Primăria s-a comportat ca o ciumă în cazul de la Siutghiol, după ce se comportase ca o mumă pentru situația lacului Tașaul, unde societatea Mat Fish SRL, deținută și administrată de un anume Doru Matei, a fost iertată nouă ani de zile de impozitul datorat în mod cert localității. Facem precizarea că nu am reușit să identificăm dacă Doru Matei, favorizatul, este rudă cu Nicolae Matei, făptașul care a generat cea mai mare parte din acest jaf. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: