Connect with us

Exclusiv

Primăria SRL Năvodari. Falsuri epocale la taxe și impozite

Adrian Cârlescu

Publicat

la

E oficial. O zice Curtea de Conturi a României într-un raport devastator dat publicității la începutul acestei săptămâni. Potrivit acestui document, Primăria Năvodari n-a încasat niciun leu, timp de nouă ani, de la concesionarul lacului Tașaul, societatea bucureșteană Mat Fish SRL deținută și administrată de un anume Doru Matei.  Firma lui Matei datora impozit pentru 1970,15 hectare de teren/luciu de apă încă din anul 2008, atunci când a încheiat un contract de concesiune fără număr de înregistrare cu Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, cunoscută acum drept Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Ditamai instituția statului a atribuit contractul pe genunchi, fără număr de înregistrare, ca și cum ar fi fost o simplă hârtie de mână, așa cum făceau persoanele fizice înainte să se inventeze Notariatul și imprimanta. În acest mod scandalos Mat Fish a dobândit folosința exclusivă a lacului Tașaul, cu maluri, diguri și o impresionantă populație piscicolă, însă a uitat să depună declarații la UAT Năvodari pentru a se înregistra cu impozitul pe teren.

Paradisul fiscal de la Tașaul

Nouă ani de zile, funcționarii publici, fostul primar Nicolae Matei și actualul primar Florin Chelaru s-au prefăcut a fi loviți de amnezie. Nimeni din toată Primăria nu și-a mai amintit de existența acestui lac, iar banii cuveniți de drept autorității locale au rămas, bine-mersi, în buzunarele concesionarului. Mai departe, când pe malul lacului s-a ridicat o cherhana, cu bun-gust și mare dever, Primăria a emis toate documentele necesare, inclusiv avize anuale de funcționare. Cu toate acestea, societatea Cherhanaua Tașaul SRL, care a exploatat locația până în anul 2016, nu a fost înregistrată cu rol fiscal pentru plata taxelor și impozitelor locale. Din anul 2016, restaurantul este exploatat de SC Delta Rompes SRL, care la rândul ei a primit aviz de funcționare, dar nu a plătit niciun impozit la buget. Or, din acest punct de vedere, se poate spune că lacul Tașaul și împrejurimile au avut, pe blat, un regim de paradis fiscal, instituit de fostul primar Matei și continuat, în practică, de actualul primar Florin Chelaru.

Au falsificat programele de încasare a veniturilor ca să șteargă urmele favorizării

Cazul particular al lacului Tașaul nu este singular. La nivelul localității există o puzderie de alte situații de neîncasare a taxelor și impozitelor datorate localității. De altfel, Curtea de Conturi sugerează că programele anuale de încasare a veniturilor au fost falsificate la modul grosier. Astfel, Primăria nu a evaluat masa impozabilă pe baza informațiilor de la Registrul Agricol cu privire la terenurile aparținând persoanelor fizice din intravilan și extravilan, pe zone și ranguri; iar în privința construcțiilor, masa impozabilă nu s-a determinat în funcție de suprafața și felul acestor construcții. La persoane juridice, un jaf și mai mare în privința clădirilor, neexistând date complete cu privire la evaluarea, neevaluarea sau amortizarea acestora. În acest fel, sumele totale care trebuiau încasate au fost diminuate scriptic, spre beneficiul unor șmecheri, precum individul de la Mat Fish, care nu erau înregistrați cu rol fiscal și nu plăteau niciun leu bugetului local.

Au declarat încasări fabuloase de 99,71%, ca să mulgă bugetul de stat

În plus, această manevră a permis Primăriei să declare procente excepționale de încasare a veniturilor, chiar și de 99,71% (în anul 2012). Această performanță din pix, dincolo de faptul că seamănă cu practica vechilor comuniști de a vopsi brazii uscați la vizita tovarășului, avea și un scop cât se poate de pragmatic. Căci, potrivit legii, Primăriile primesc repartiții financiare de la bugetul de stat în funcție de gradul de colectare a veniturilor proprii. E clar că falsificarea descrisă mai sus a permis Primăriei să beneficieze de mai mulți bani de la bugetul de stat decât i s-ar fi cuvenit dacă cifrele ar fi fost calculate corect. Raportat la ”drepturile reale de încasat”, iar nu la cele ajustate din pix, Primăria a avut o prestație mai mult decât jalnică. Potrivit Raportului Curții de Conturi, gradul real de încasare a fost de 54,84% în anul 2012, 56,51% în anul 2013, 64,81% în anul 2014, 73,83% în anul 2015 și 84,51% în anul 2016. Ce s-a întâmplat cu diferența, doar Matei și Chelaru ar putea să știe.

Concesiuni aproape moca: 87 de bani/mp/an, 91 de bani/mp/an, 1,87 lei/mp/an

Un loc aparte în acest jaf îl ocupă și un contract de concesiune încheiat pentru incredibila redevență de 1,85 de lei pe metru pătrat pe an. Concesionarul – SC Resort Metal SRL – a uitat să achite până și această sumă de toată jena, iar Primăria nu a băgat de seamă. Există totuși, la nivelul Primăriei,  contracte de concesiune cu valori și mai mici… însă cu redevențele plătite la zi. Este vorba de contractul 33529/21.10.2013, pentru un teren de pe malul lacului Siutghiol, cu o redevență de 87 de bani pe metru pătrat pe an. De asemenea, contractul de concesiune 16516/09.02.2016 încheiat de Primăria Năvodari pentru un alt teren de pe malul lacului,  are o redevență de 91 bani pe metru pătrat pe an. Vă dați seama ce jaf de proporții?!

Firme iertate de datorii de 3,4 milioane de euro

Cu o iresponsabilitate la fel de crasă, Primăria Năvodari s-a înscris la masa credală a unor societăți intrate în insolvență cu un procent de 42,60% din sumele care îi erau datorate. Astfel, deși potrivit înregistrărilor din contabilitatea publică aceste firme datorau 26.608.964 de lei bugetului local, Primăria a revendicat în procedura insolvenței doar 11.335.467,42 de lei. În acest fel, autoritatea a renunțat la diferența, care ajunge la 3,4 milioane de euro. Black Sea Development SRL, una din firmele intrate în insolvență, a fost iertată pur și simplu de o datorie de 1.108.897,41 de lei.

2016: creanțele Primăriei ajung la 10,8 milioane de euro

La nivelul anului 2016, valoarea creanțelor neîncasate la bugetul local ajungea la 48.966.286 de lei, ceea ce înseamnă peste 10,8 milioane de euro. Evident că auditorii Curții de Conturi nu au avut pârghiile de a stabili exact toate rubedeniile, amantele și ”săgețile” care au beneficiat de acest jaf.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Însă, în timp ce unii beneficiau de asemenea favoritisme, neplătind nici măcar concesiunile de  un leu și 84 de bani, neplătind impozite pentru mii de hectare de teren, băgând in insolvență firme care datorau milioane și milioane de lei la buget, Primăria a cășunat să acopere o parte din această gaură prin inventarea unei taxe halucinante, de două milioane de euro, în sarcina unui agent economic din turism. Vorbim aici de societatea Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu, care deține complexul de vile Verona, de patru stele, de pe malul lacului Siutghiol. În urma unei furtuni din primăvara anului 2007 care a accentuat fenomenul de eroziune și infiltrațiile dăunătoare pentru siguranța construcțiilor turistice, societatea a consolidat malul lacului, în dreptul proprietății sale, băgând bani, și nu puțini, ca să amenajeze un loc lăsat de izbeliște. În urma intervenției, întreaga întindere – anterior  erodată – a ajuns să arate civilizat, ca o plajă naturală, perfect plană.  Terenul a fost consolidat cu piatră brută, garnisită la nivelul solului cu un strat de piatră spartă și, la urmă, cu un strat consistent și perfect plan de nisip din cel mai bun sort. În 2012, Primăria a considerat că firma lui Grigore Comănescu a depozitat aceste materiale în locurile publice. În acest sens, fostul primar Nicolae Matei a trimis societății o decizie de impunere fiscală, fără număr de înregistrare și fără a menționa ce prestație a executat în favoarea firmei și în temeiul cărei cereri sau al cărui contract… mai ales că nu exista nicio prestație, nicio cerere și niciun contract. În acest fel, societatea a fost scoasă datoare cu două milioane de euro.

Dimensiunea plenară a abuzului

Deși am scris numeroase articole despre această situație cu totul ieșită din comun și am participat, alături de omul de afaceri Grigore Comănescu, la numeroase emisiuni la B1TV, Realitatea TV, Nașul TV și Dobrogea TV , trebuie să recunosc faptul că dimensiunea plenară a abuzului abia acum a ieșit la iveală, după controlul amănunțit al Curții de Conturi. În esență, auditorii spun că decizia de impunere fiscală, fără număr de înregistrare, trimisă de Nicolae Matei, pe 14 august 2012, firmei Somaco Construct SRL este abuzivă și ilegală. Din foarte multe puncte de vedere.

Somaco avea în autorizație amenajarea și protejarea malului lacului

În primul rând, se reține în Raportul de control că Somaco Construct SRL a obținut autorizație de construire în baza proiectului tehnic depus pe 19.12.2007 și a cererii 6075/20.12.2007. Această documentație prevedea ”Măsuri de protecție a mediului: Amenajarea și protejarea malului lacului + Amenajarea spațiilor verzi din incintă”.

”… având în vedere elementele prezentate în documentele depuse pentru emiterea autorizației de construire, concluzionăm că UATO Năvodari  a avut cunoștință încă din 19.02.2007 despre detaliile proiectului și despre măsurile necesare a fi luate de SC Somaco Construct SRL pentru amenajarea și protejarea malului lacului. Așadar, în cunoștință de cauză, Primăria Orașului Năvodari, prin primar, a eliberat Autorizația de Construire nr. 410/20.12.2007.” – se afirmă în Raportul Curții de Conturi.

Hărțile și imaginile atestă fără dubiu că malul se prăbușea în lac, progresiv

Mai departe, auditorii au inventariat o serie de imagini ortofotoplan, fotografii Google Earth din 2005 și 2007 preluate în sistem de proiecție Stereo 1970, schițe cadastrale întocmite de profesioniști agreați de Primăria Năvodari, un  raport de expertiză tehnică extrajudiciară și opinii exprimate de specialiști de la Apele Române. Toate acestea confirmă un fenomen de eroziune a malului, prin care zona de protecție a lacului a fost diminuată progresiv, de la an la an, fiind acoperită de luciul de apă. Așadar, lacul a înaintat, mușcând din țărmul neconsolidat.

”… rezultă că zona cuprinsă între luciul lacului Siutghiol și limita proprietății Somaco Construct, pe limita de vest a zonei de protecție – ce coincidea cu linia malului – era discontinuă fiind întreruptă de numeroase ogașe și ravene, precum și faptul că suprafețe de teren din domeniul public al UAT Năvodari erau pierdute total – prin prăbușirea unor fâșii de mal din zona de protecție mal, fenomen din cauza căruia încă din anul 2005, partea de nord a zonei de protecție se afla în cuveta lacului, care conform prevederilor Legii 213/1998 și a Legii apelor, este proprietate publică a statului român.”.

De la Ana la Caiafa. ”Nu ne sinchisim” și ”nu sunt bani”

Așa cum constată Curtea de Conturi, societatea Somaco Construct a depus o adresă la Primăria Năvodari, înregistrată la această instituție sub numărul de intrare 15071/04.06.2007, cu privire la necesitatea executării în regim de urgență a lucrărilor de apărare împotriva acțiunii distructive a apei. Ce a făcut Primăria? Nimic! Nici măcar nu a trimis un răspuns la mișto. În aceste condiții, societatea s-a adresat Apelor Române, instituție care a răspuns acestei cereri și a arătat că este necesară și oportună consolidarea malului, că există un proiect întocmit de Aquaproiect SA București, dar că nu sunt bani. Între ”nu ne sinchisim” și ”nu sunt bani” – ca să rezumăm popular atitudinea celor două instituții – Somaco Construct SRL a ales să execute lucrările necesare pe cheltuiala sa, dată fiind situația de urgență.

Primăria a furat o lucrare de apărare a malului, ca să pretindă taxa uriașă

Tot Curtea de Conturi ne lămurește că intervenția Somaco Construct are caracterul de lucrare de apărare împotriva acțiunii distructive a apei, iar terenul amenajat astfel aparține statului român.

”Concluzionăm că această construcție de apărare realizată împotriva acțiunii distructive a apei în suprafață de aprox. 3.365 mp, din care suprafața de aprox. 2.003 mp în cuveta lacului, constând în lucrări de apărare și consolidare a malului lacului Siutghiol, în zona orașului Năvodari DC 86 – Mamaia Nord, lucrări finalizate de Somaco Construct în luna iunie 2007, aparține conform legii domeniului public al statului român.”.

Iată, așadar, constatarea definitivă a Curții de Conturi că terenul de la Siutghiol era de drept al statului român. În anul 2012, la inițiativa fostului primar Nicolae Matei, localitatea și-a intabulat în proprietate suprafața consolidată de Grigore Comănescu, furând practic terenul de la stat. În același an, a pretins că terenul ajuns scriptic, dar ilegal, în proprietatea localității ar fi ocupat cu materiale de construcții depozitate de societatea lui Grigore Comănescu, motiv pentru care autoritatea a emis taxa halucinantă de două milioane de euro, calculată retroactiv din anul 2010.

Alte ilegalități flagrante

În acest caz, mai sunt și alte ilegalități flagrante comise de Primărie în complicitate cu funcționarii OCPI, în privința intabulării abuzive a terenurilor statului, însă despre toate acestea vom reveni într-un material ulterior. Până atunci, să mai spunem doar că Primăria s-a comportat ca o ciumă în cazul de la Siutghiol, după ce se comportase ca o mumă pentru situația lacului Tașaul, unde societatea Mat Fish SRL, deținută și administrată de un anume Doru Matei, a fost iertată nouă ani de zile de impozitul datorat în mod cert localității. Facem precizarea că nu am reușit să identificăm dacă Doru Matei, favorizatul, este rudă cu Nicolae Matei, făptașul care a generat cea mai mare parte din acest jaf. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Achiziții publice. Firma unui fost consilier PSD, contract reînnoit cu Administrația Canalelor Navigabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Firma unui fost consilier local PSD-ist a primit un contract, în valoare de aproximativ 86.000 de euro plus TVA, de la CN Administrația Canalelor Navigabile, o companie de stat condusă, chiar și în actualul climat liberal, de un fost PSD-ist. Practic, ACN a prelungit o relație lucrativă care dura de ani de zile. Beneficiarul contractului este asociat în alte firme cu Mirela Matichescu, membru PSD, ex-administrator public al Județului Constanța, dar și cu fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța.

ACN SA a raportat, pe 5 ianuarie 2021, în SICAP, atribuirea unui contract pentru închirierea de autoturisme particulare cu șofer. Procedura de achiziție s-a desfășurat la finele anului trecut, în formă simplificată. Trei firme s-au arătat interesate, depunând oferte pentru prestarea serviciului. În cele din urmă, ACN SA a ales oferta cea mai bună, depusă de vechiul partener contractual, Dorada Transporting SRL Constanța. Potrivit anunțului de atribuire urcat în SICAP, părțile au semnat un contract de presări servicii în 30 decembrie 2020, valabil pentru tot anul 2021, la valoarea de 417.432 de lei plus TVA. Contractul este necesar pentru transportul personalului ACN.

Dorada Tranporting SRL a prestat și anul trecut același serviciu, la valoarea de 500.832.36 de lei plus TVA (vezi AICI). De asemenea, în ianuarie 2018, Dorada Transporting SRL a obținut licențe de traseu Constanța – Agigea (sediul ACN SA) și Constanța Ovidiu (punctul de lucru al ACN), de la Consiliul Județean Constanța, justificând solicitarea pe baza unui contract încheiat cu firma de stat (vezi AICI). Așadar, relația lucrativă durează de câțiva ani.

Dorada Transporting SRL este un nume cunoscut pe piața de transporturi de persoane. Societatea a operat în anii trecuți liniile de microbuze 310 și 312 din municipiul Constanța. Potrivit Confidas.Ro, Dorada Transporting SRL este deținută de Marius Felician Gherasim (cu 95,45% din părțile sociale) și Ionel Gherasim (cu 4,55% din părțile sociale). În 2019, firma celor doi a derulat afaceri în valoare de 1.132.218 lei, cu un profit net de 17.807 lei, la un număr mediu de 12 salariați. Potrivit presei locale constănțene, în anii trecuți printre asociații Dorada Transporting SRL s-a aflat și Traian Moga, fratele fostului senator și ministru PSD, Nicolae Moga.

Marius Felician Gherasim, diagrama afacerilor – Confidas.Ro

Confidas.Ro arată că Marius Felician Gherasim este asociat în 7 societăți comerciale active: Dorada Transporting SRL, Airtours SRL, Geomar Black Sea SRL, Geomar Properties SRL, Radmar Energy SRL, Radramo Power SRL și Sea Sharks SRL. De asemenea, el a mai fost asociat în firma Pinguin Construct SA, alături de Traian Moga (fratele fostului senator PSD Nicolae Moga) și de alte persoane. Societatea din urmă a fost radiată din Registrul Comerțului în anul 2009.

În Airtours SRL, Gherasim deține 50% din părțile sociale, fiind partener cu George Răzvan Micu (25%) și Mirela Matichescu (25%). Firma se ocupă de baruri și alte activități de servire a băuturilor, domeniu în care rulează aproximativ 1,5 – două milioane de lei pe an. Răzvan Micu este cunoscut drept partener de afaceri al fostului ministru PSD-ist al Finanțelor, Orlando Teodorovici. Al treilea asociat al afacerii cu băuturi, Mirela Matichescu, a ocupat funcția de administrator public al Județului Constanța, în mandatul fostului președinte PSD-ist Horia Țuțuianu.

2016, sursa Facebook. O fotografie de partid în care apar Mirela Matichescu (asociata lui Gherasim) și Daniel Georgescu, directorul ACN SA. 

În Sea Sharks SRL, Marius Felician Gherasim deține 25% din părțile sociale. Tot câte 25 de procente din această afacere dețin și Alin Buta, Mihail Viorel Onțeluș și Cosmin Stroe. Ultimul este chiar fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța. Sea Sharks se ocupă de pescuitul maritim, iar în anul 2019 a raportat Ministerului de Finanțe o cifră de afaceri de 763.066 de lei, cu un profit net de 441.814 lei, la un număr mediu de 2 angajați.

Legăturile de afaceri ale lui Gherasim cu personaje de primă mână din PSD nu sunt deloc întâmplătoare. În mandatul 2008-2012, Marius Felician Gherasim a fost consilier local la Năvodari, fiind ales pe listele PSD. El a făcut parte din echipa fostului primar PSD-ist de la Năvodari, Nicolae Matei.

ACN SA este condusă de Daniel Georgescu din luna iulie 2012, când a fost numit politic în funcție, la recomandarea PSD Constanța, organizație din care făcea parte. Georgescu era consilier local municipal PSD, dar și administrator al unei firme de producție publicitară care derula contracte cu autoritatea locală. Vorbim de o situație de incompatibilitate, care a și fost constatată la vremea ei de ANI.

Contractul actual de management al lui Daniel Georgescu cu ACN a fost încheiat în anul 2019, în urma unui concurs de recrutare organizat în condițiile guvernanței corporative. În declarația de interese depusă pe 15 iunie 2020, acesta a menționat că deține funcția politică de vicepreședinte al organizației PSD Constanța. Însă în luna octombrie 2020, Georgescu și-a anunțat demisia din PSD. El a declarat atunci că nu are de gând să se înscrie în alt partid politic.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: