Exclusiv Slide

Dosarul lui Făgădău. Florin Cârstocea, petreceri extravagante cu Radu Mazăre

Dec 04, 2017 Adrian Cârlescu

Pe 17 mai 2010, presa mondenă bucureșteană titra că milionarul constănțean Florin Cârstocea a spart 250.000 de euro în clubul Bamboo, la aniversarea vârstei de 50 de ani. Printre cei 1.000 de invitați s-a aflat și primarul de atunci al Constanței, Radu Mazăre.

Abia azi dimineață, într-un comunicat al DNA, se sugera pentru prima oară că între cei doi petrecăreți de la Bamboo existau legături mai vechi. În 2009, cu un an înainte de petrecerea fabuloasă, o firmă a lui Cârstocea, pe denumirea ei RHC City Crown SRL Constanța, obținea de la primăria lui Mazăre un certificat de urbanism pentru construirea unui imobil de șase etaje fix pe plaja din fața hotelului Majestic din Mamaia. În scurt timp, firma administrată de Cârstocea a depus o solicitare la Agenția pentru Protecția Mediului. Funcționarii APM au aprobat proiectul, fără a băga de seamă că terenul afectat investiției făcea parte din trupul plajei, așa cum afirmă acum procurorii DNA și cum se vede cu ochiul liber. Prin lege și prin Constituție, plaja aparține statului român, niciun drept privat neputându-se opune dreptului de proprietate publică. Mai departe, societatea administrată de milionarul excentric a obținut o autorizație de construire semnată de viceprimarul Decebal Făgădău. În 2010, asociatul lui Cârstocea, Cornelius Pavel, se lăuda într-un interviu acordat cotidianului Adevărul că apartamentele ridicate pe buza plajei se vor vinde cu 2.500 de euro pe metru pătrat. Cu invidie nedisimulată, acesta dezvăluia că, în vecinătate, în imobilul construit, și tot pe plajă, de milionarul bucureștean Viorel Păunescu, au fost apartamente care s-au vândut cu un milion de euro bucata.

La scurt timp după aceste declarații dezvoltatorul imobiliar s-a pomenit cu mai multe litigii pe rolul instanțelor constănțene. Într-un proces inițiat de ONG Mare Nostrum și de societatea Perla Majestic SA – proprietara hotelului Majestic lipsit de servitutea de trecere spre plajă – s-a cerut anularea avizului de mediu care încălca, ochiometric, legislația în materie. Colac peste pupăză, Perla Majestic a deschis un proces separat împotriva Primăriei și a dezvoltatorului imobiliar, cerând anularea autorizației de construire semnate de vicele Făgădău. În urma acestui demers, instanța a anulat autorizația. Însă, în 2013, Decebal Făgădău a semnat o nouă autorizație de construire, peste cea anulată, conferind astfel construcției aparența de legalitate. Ulterior, Perla Majestic a atacat și acest act în fața instanței de judecată. Însă, în toiul procesului, părțile s-au împăcat, au bătut palma și au convenit să renunțe la judecată. În ciuda înțelegerii, pe fir a intrat de curând DNA-ul, care a anunțat astăzi începerea urmăririi penale împotriva lui Decebal Făgădău, a lui Radu Mazăre și a funcționarilor din administrație care și-au pus iscăliturile pe actele cu probleme.

Deși discret de felul său, beneficiarul faptelor este un personaj de primă importanță în mediul de afaceri constănțean. Florin Cârstocea a intrat în lumea mare a afacerilor la începutul anilor 2000, atunci când a reușit să preia două activități extrem de profitabile ale Petromar – divizia a SNP Petrom care se ocupa cu extracția de petrol și gaze din largul Mării Negre. Prin RIG Services, acesta a preluat activitățile de mentenanță ale platformelor de foraj marin, iar prin Grup Petrol Marin, a preluat activitatea de catering. După privatizarea Petrom, în favoarea grupului austriac OMV, firmele lui Cârstocea au câștigat noi licitații, continuând să presteze cele două servicii. Omul de afaceri a fost inclus în topurile Forbes cu o avere care a urcat constant până la 40 de milioane de euro… deși averea sa ar putea fi mult mai mare. Cârstocea deține compania Neptun Yacht specializată în vânzarea ambarcațiunilor de lux, Hotelul Central din Mamaia, campingul Holliday din Mamaia Nord și o cotă din Casa cu Lei, important imobil de patrimoniu din zona peninsulară a Constanței. De asemenea, acesta are în concesiune lacul Corbu. De-a lungul timpului, Cârstocea s-a afișat în anturajul lui Radu Mazăre – așa cum anunța presa mondenă în anul 2010, când milionarul a spart 250.000 de euro pentru a-și serba ziua de naștere alături de 1.000 de invitați, printre care și fostul primar al Constanței. De asemenea, apare în fotografii la un eveniment alături de Decebal Făgădău.

Florin Cârstocea, alături de Decebal Făgădău, la un eveniment public

În alte fotografii disponibile pe Internet, afaceristul apare alături de ÎPS Teodosie – arhiepiscopul Tomisului, de Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, precum și alături de Constantin Racu, fost director în cadrul Primăriei Constanța pe vremea lui Mazăre. Cu asemenea legături, este evident pentru oricine că firma milionarului a fost tratată cu favoruri, chiar și cu riscul – devenit acum actual – al posibilei răspunderi penale din partea celor care au iscălit pentru construirea clădirii de pe plajă.

Alături de Nicușor Constantinescu

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.