Connect with us

Energie&Mediu

Ghiță de la Nuclearelectrica își laudă echipa de la Cernavodă: “Suntem la nivel de excelență nucleară”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Cosmin Giță, directorul general al Nuclearelectrica, a vorbit, într-un interviu pentru Ziarul Financiar Live despre activitatea colegilor săi de la CNE Cernavodă, dar și despre cât de sigură este centrala nucleară din România.

Se poate repeta dezastrul de la Cernobâl la Centrala Nucleară de la Cernavodă? Este întrebarea pe care românii și-o pun tot mai des, mai ales după isteria creată de serialul cu același nume. Răspunsul șefului de la SNN a venit prompt:

“În cazul Cernobâl era un singur sistem de oprire și 10 secunde timp de acțiune. Noi avem 4 sisteme de oprire, două dintre ele total independente de sistemul central, și timp de acțiune de două secunde. În România nu se poate întâmpla ce s-a întâmplat la Cernobîl. Există o diferenţă foarte mare între ceea ce noi numim protecţia pe adâncime a centralei, între tehnologia CANDU, cu care noi operăm, şi tehnologia RBMK care a fost folosită la Cernobîl. Din punct de vedere tehnic, noi avem o anvelopă de protecţie la unităţile CANDU– domuri, cupole de beton, le vedem când mergem la mare. Sunt făcute dintr-un beton special pentru proiectul de la Cernavodă. La RBMK nu era o astfel de anvelopă de protecţie, chiar şi în film se vorbea de un acoperiş cu smoală, nu mai există astfel de structur , a declarat la ZF Live Cosmin Ghiță, CEO al Nuclearelectrica.

Şeful Nuclearelectrica a explicat, în același interviu pentru ZF Live și faptul că, în cazul reactoarelor CANDU există patru sisteme speciale de securitate. Două dintre ele sunt independente şi diferite. Timpul de acţiune la cele două sisteme este de 2 secunde.

“În cazul RBMK era un singur sistem de oprire, cu bare, iar acest sistem de oprire are 10 secunde timp de acţiune. E clar că dacă pică acest sistem, nu exista mentalitatea de fail safe pe care o avem noi. Timpul de acţiune de la Cernobîl a fost de 10 secunde şi era doar un singur sistem de oprire. Noi avem la Cernavodă timp de acţiune de 2 secunde şi patru sisteme, două dintre ele fiind total independente de sistemul central de securitate”, a explicat șeful Nuclearelectrica.

Despre care sunt procedurile de siguranță pentru factorul uman, directorul SNN vorbește despre… proceduri și cultură de securitate nucleară, precum și despre mai multe puncte de verificare. Iată declarațiile:

“Vorbim de proceduri şi de cultura de securitate nucleară. Modul în care avem mai multe puncte de verifiare şi cum procedurizăm operaţiunile în camera de comandă a reactorului, plus operaţiunile de mentenanţă şi alte lucrări. Sistemul pe care noi îl implementăm este verificat continuu, facem audituri externe, atât cu agenţia de la Viena. Recent, centrala de la Cernavodă a primit un rating de ”very good standing”, suntem la nivelul de excelenţă nucleară pentru a doua evaluare la rând. Sistemul de la Cernavodă este foarte bine aşezat la nivel global. Dacă ne uităm la factorul de capacitate, România este numărul 1 în lume prin modul de exploatare a celor două centrale”.

Ce spune Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, despre când încep lucrările pentru retehnologizarea Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă, citiți aici :

NOTĂ! Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), cel mai mare producător de energie electrică din Coreea de Sud, a încheiat un acord de parteneriat cu furnizorul american de servicii de inginerie Sargent & Lundy în vederea participării la proiectele privind retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă. Reactoarele de la Cernavodă sunt similare centralei nucleare de la Wolsong, din Correa de Sud, la care KHNP a finalizat o retehnologizare asemănătoare celei avute în vedere la centrala românească. Sargent & Lundy are, de asemenea, experiență în modernizarea reactoarelor de producție canadiană, precum cele de la Cernavodă.

Americanii și coreenii, asociere pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă

 

 

Comments

comments

Energie&Mediu

Statul român RENUNȚĂ la parteneriatul cu China Nuclear Power. Care este soarta reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Statul român va renunța la parteneriatul cu o firma chineză China General Nuclear Power Corporation, vechi de aproape cinci ani, pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Anunțul a fost făcut duminică, 19 ianuarie, de premierul Ludovic Orban pentru jurnaliștii hotnews.ro

“Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii (…) Vom vedea cu ce partener (vor fi făcute reactoarele). Este vorba de partener și finanțare”, a spus premierul Ludovic Orban care a ținut să explice că toate investițiile în domeniul energetic din România vor depinde de acum înainte de green deal, acordul verde european.

China General Nuclear Power Corporation, compania chineză implicată în proiect, a fost acuzată în 2016, de Guvernul SUA, de spionaj nuclear. De altfel, un comunicat al Departamentului de Justiție din 14 aprilie 2016 arată că încă de pe atunci existau suspiciuni în acest sens. Cu toate acestea, discuțiile cu chinezii au continuat.

În această primăvară, Ministerul Energiei ar fi propus ca suma pe care să o suporte investitorii să fie peste 200 de milioane de euro anual. În mai 2019, la Ministerul Energiei a fost semnat un document numit acordul investitorilor în formă preliminară. De atunci, nimeni nu a mai făcut nimic în sensul concretizării discuțiilor care să ducă spre începerea lucrărilor la unitățile 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

IMPORTANT! Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentantii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. Conform documentului, cele doua parti ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint-venture, în care compania chineza va detine o participatie de cel putin 51% si care va prelua valoarea investitiei Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect).

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Cum împarte statul energia nucleară produsă la centrala de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica este, alături de Hidroelectrica, principalul vânzător de energie electrică pentru piața reglementată, în acest an. Iată cum a împărțit Autoritatea de Reglementare (ANRE) energia produsă în centrala de la Cernavodă în prima jumătate a acestui an. e-nergia.ro prezintă contractele dintre Nuclearelectrica și fiecare furnizor.

Nuclearelectrica trebuie să livreze, în prima jumătate a anului, 1,08 TWh de energie electrică furnizorilor de ultimă instanță (FUI) pentru consumul pieței reglementate, conform ordinelor ANRE publicate în ultimele zile ale anului trecut. Compania trebuie să vândă energia la un preț de 188 de lei/MWh, decis,de asemenea, de ANRE, pe sistemul costuri de producție recunoscute plus profit de 5%, sub prețul pieței.

Iată cât primește fiecare furnizor de ultimă instanță din energia nuclearelectrică:

Electrica Furnizare: 539,7 GWh, deci mai mult de jumătate din toată energia vândută de Nuclearelectrica pe reglementat. La fel a fost alocarea pentru Electrica și în cazul energiei hidro.

E.On Energie România: 180,8 GWh

CEZ Vânzare: 174,6 GWh

Enel Energie: 99 GWh

Enel Energie Muntenia: 92,3 TWh.

Iată și contractele încheiate de Nuclearelectrica cu fiecare furnizor de ultimă instanță aici

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Tranzitul gazelor rusești prin România, OPRIT! Nicio moleculă de gaz nu a trecut prin conductele din Dobrogea la 1 ianuarie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

În prima zi a anului, nicio moleculă de gaz rusesc nu a tranzitat România, prin sistemul de conducte din Dobrogea, după cum reiese din datele Transgaz, chiar dacă Rusia și Ucraina au semnat acordul de prelungire a tranzitului de gaz rusesc spre Europa prin sistemul de conducte din Ucraina, la care este legat cel din România.

Datele de pe site-ul Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, arată că, în prima zi a anului, pe niciuna dintre cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă nu a circulat nicio moleculă de gaz rusesc, dinspre Ucraina spre Bulgaria-Grecia. Pe fiecare dintre cele trei fire, cantitatea de gaze raportată de Transgaz a fost zero și la intrare în țară, la Isaccea, și la ieșire, în punctul Negru Vodă. La acest moment, ultimele date cu fluxurile fizice de gaze de pe site-ul Transgaz sunt pentru ziua de 1 ianuarie, deci nu putem ști încă dacă situația s-a repetat ziua următoare, sau a fost una izolată.

Situația este cel puțin ciudată, mai ales în condițiile în care, în ziua precedentă, 31 decembrie, pe două dintre cele trei conducte Transgaz a raportat și intrări de gaze, și ieșiri. Intrări de circa 53.000 MWh pe Isaccea 1 și de 100.000 MWh pe Isaccea 3, din Ucraina, și ieșiri de 54.000 MWh la Negru Vodă 1 și 105.000 MWh la Negru Vodă 3, spre Bulgaria. Asta în condițiile în care Rusia și Ucraina au semnat, în ultimele zile ale anului trecut prelungirea acordului prin care gazele rusești să tranziteze Ucraina pentru a fi livrate consumatorilor europeni, ori ruta transbalcanică, cea de prin Dobrogea noastră, era cea prin care Gazprom alimenta cu gaze Bulgaria, Grecia și, parțial Turcia. Pe 1 ianuarie, România importa gaze, atât din Ungaria (39.000 MWh), cât și din Ucraina, însă prin punctul de la Medieșul Aurit (33.000 MWh).

Cei șase de zero nu sunt o eroare, după cum ne-a explicat directorul Transgaz, solicitat de noi să explice situația.

“Nu există erori pe site-ul Transgaz, aceasta este situația, cel puțin la acest moment. Nu știm ce va urma. Pentru tranzit 3 avem contract cu Gazprom până la 31 decembrie 2023, e treaba lor cât transportă, noi banii îi luăm, pentru tranzit 2 vom scoate cât de curând la licitație capacitatea, se aplică legislația europeană, pe tranzit 1, care e deschis, se fac importuri pentru România”, ne-a explicat Ion Sterian. “Vedeți ce au declarat bulgarii, în comunicatul lor de presă”, a mai spus Sterian întrebat care sunt cauzele sistării fizice a livrărilor de gaze prin conductele de tranzit, chiar dacă există contracte. Într-adevăr, pe 30 decembrie, Bulgaria a anunțat că, din această lună, va primi gaze rusești prin Turcia, prin noua conductă Turk Stream. Am finalizat cu Gazprom o modificare a punctului de intrare a livrărilor (…) convenabilă pentru Bulgaria. Punctul de livrare devine Strandja 2”, situat la graniţa bulgaro-turcă, a afirmat ministrul bulgar al energiei, Temenujka Petkova.

Ministrul a justificat decizia prin posibilitatea de a economisi 70 de milioane de leva (35 milioane de euro) pe an cheltuiţi ca taxe de tranzit via România, învecinată cu Ucraina, de unde vine în prezent gazul rus.

Preţul gazului în Bulgaria ar putea scădea astfel cu 5%, a menţionat Petkova. Conducta TurkStream leagă Rusia de partea europeană a Turciei. Prima linie a conductei, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Rusia intenţionează ca luna aceasta să inaugureze prima linie, însă darea în exploatare a celei de-a doua depinde de realizarea infrastructurii necesare în Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

sursa: economica.net

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: