Connect with us

Politica

Guvernul a aprobat proiectul de buget pe 2018. Câți bani primește fiecare minister

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri proiectul de buget pentru 2018, care este bazat pe o crestere economica de 5,5%, inflatie medie anuala de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro si un castig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar pe cash este estimat la 2,97% din PIB, in timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu incadrare in tinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Pentru investitii sunt prevazute cheltuieli de 38,5 miliarde lei, ceea ce inseamna 4,2% din PIB, in crestere cu 11,5 miliarde lei fata de anul 2017. Cea mai mare crestere va fi la cheltuielile cu asistenta sociala, ajungand la 98,6 miliarde lei, ceea ce inseamna 10,9% din PIB. Dupa aprobare, proiectul va fi trimis in Parlament.

Iată sumele pe care le primesc ministerele în 2018:

Ministerul Apararii: 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% fata de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB conform angajamentelor.
Ministerul Dezvoltarii regionale, administratiei publice si fondurilor europene: 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% fata de anul 2017) si 38.343,0 milioane lei credite de angajament;
Ministerul Transporturilor: 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% fata de anul 2017) si 30.911,5 milioane lei credite de angajament;
Ministerul Educatiei: 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% fata de anul 2017). De precizat ca incepand cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educatiei Nationale se vor plati si drepturile salariale ale personalului din invatamantul preuniversitar de stat;
Ministerul Sanatatii: 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% fata de anul 2017). Pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult fata de anul 2017 (majorare de 15,5%);
Ministerul Culturii: 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). In bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finantarea manifestarilor, actiunilor si proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului Romaniei (1918-2018) si a Primului Razboi Mondial;
Ministerul Muncii: 31.693,0 milioane lei (scadere cu 13,2% fata de anul 2017). Scaderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei in anul 2017, la 7.408,8 milioane lei in anul 2018;
Ministerul Afacerilor Externe: 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) si 1.033,1 milioane lei credite de angajament. In bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru incheierea de contracte pentru pregatirea exercitarii de catre Romania a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene in anul 2019, de 194,9 milioane lei.
Ministerul Agriculturii:  23.522,1 milioane lei (majorare – 23,6%);
Ministerul Afacerilor Interne: 15.311,9 milioane lei (majorare – 20,7%)
Ministerul Justitiei: 3.750,6 milioane lei (scadere – 0,8%);
Ministerul Public: 1.234,7 milioane lei (majorare – 0,23%)
Ministerul Tineretului si Sportului:  517,3 milioane lei (majorare – 15,3%);
Ministerul Mediului: 444,9 milioane lei (scadere – 5,4%);
Ministerul Comunicatiilor: 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Nationale “Posta Romana”.
Ministerul Economiei: 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria nationala de aparare aflati sub autoritatea acestuia (majorare 104,9%);
Ministerul Finantelor: 4.569,4 milioane lei (majorare – 25,5%); Ministerul Finantelor- Actiuni generale: 21.595,6 milioane lei (majorare – 1,2%);
Ministerul Energiei: 583,3 milioane lei (scadere – 36,0%);
Ministerul Turismului: 63,4 milioane lei (majorare – 39,8%)
Ministerul pentru Mediul de Afaceri: 1.237,1 milioane lei (majorare – 32,4%)
Ministerul Cercetarii: 1.652,7 milioane lei (majorare ￯ 13,6%)
Ministerul Apelor si Padurilor: 438,9 milioane lei (majorare – 26,8%)
Ministerul Consultarii Publice si Dialogului Social: 8,9 milioane lei  (majorare – 16,8%)
MInisterul pentru Relatia cu Parlamentul: 7,3 milioane lei (scadere – 0,7%);
Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni: 25,4 milioane lei (majorare – 44,6%);
Secretariatul General al Guvernului: 1.336,3 milioane lei (majorare – 24,8%);
Administratia Prezidentiala: 57,6 milioane lei (majorare – 20,7%);
Senat: 196,0 milioane lei (majorare – 30,3%);
Camera Deputatilor: 436,2 milioane lei (majorare – 29,6%).

De asemenea, in proiectul de buget sunt prevazute resursele necesare pentru majorarile salariale potrivit calendarului stabilit prin legea salarizarii unitare si angajamentul cresterii punctului de pensie cu 10%, potrivit hotnews.ro.

Veniturile bugetare sunt estimate la 287,5 miliarde lei (31,7% din PIB). Cele mai mari ponderi in totalul veniturilor bugetare in anul 2018 le inregistreaza contributiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize  3,3%, impozit pe salarii si venit cu  2,3 % din PIB.

Cheltuielile bugetare sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei (34,6% din PIB). Cea mai mare crestere o inregistreaza cheltuielile cu asistenta sociala ajungand la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB.

Cheltuielile de personal sunt estimate la 81,2 miliarde lei (8,9%), ceea ce inseamna o crestere de 11,6 miliarde lei fata de anul 2017, pe fondul aplicarii Legii privind salarizarea bugetarilor.
Bunurile si serviciile sunt estimate la 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), in timp ce cheltuielile cu datoria publica inregistreaza in anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB).

 

 

Comments

comments

Politica

Guvernul vrea să acorde bilete de tratament balnear pentru pensionari. Vezi ce prevede proiectul

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Un proiect de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea numărului de bilete de tratament balnear pentru pensionari în anul 2021 a fost publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii.

Astfel, Guvernul vrea să acorde pentru anul 2021 un număr de maximum 59.926 de bilete de tratament balnear, repartizate pe maximum 19 serii de trimitere. La acest număr de bilete se poate adauga, până la nivelul sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, numărul biletelor de tratament balnear contractat cu alți operatori economici, număr care se va stabili prin încheierea unor contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru atribuite în anul 2020.

În anul 2021, pensionarii pot beneficia de un singur bilet de tratament balnear.

Distribuirea biletelor de tratament balnear se face de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii.

Numărul biletelor de tratament balnear care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale prevederilor unor legi cu caracter reparatoriu se stabileşte prin aplicarea unei cote de maximum 15% din totalul numărului de bilete. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ministrul Economiei: “Românii fac salariul jumi-juma cu statul”. Ce promite Năsui pentru anul fiscal 2022

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui citat de agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dezvăluirile lui Dăncilă: „Printre cei care m-au trădat au fost Marcel Ciolacu și Paul Stănescu“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Fostul președinte PSD, Viorica Dăncilă, a declarat, în această seară, la Antena 3, că unul din cei care au trădat partidul în perioada în care ea a fost premier a fost actualul lider al formațiunii, Marcel Ciolacu.

Întrebată de ce cuvântul „trădare” este des folosit în cartea de dezvăluiri pe care o publica, Viorica Dăncilă a răspuns:

„Pentru ca eu cred ca este cheia acestei cărți. Trădarea nu a fost fata de Viorica Dancilă, ci fata de toți cei care au crezut în noi, față de proiectele noastre și față de toți cei care au fost alături de PSD în decursul anului. M-am referit la cei care au jucat un rol determinant în ce s-a întâmplat. Mulți oameni vor crede că acest demers este unul de răzbunare. Nu, nu este răzbunare. Dacă doream răzbunare veneam cu aceste dezvăluiri înainte de alegerile locale sau parlamentare. Este un demers pentru adevăr, eu cred ca PSD se poate reclădi doar prin adevăr. Am folosit aceste cuvinte pentru actualul președinte PSD Marcel Ciolacu și când am vorbit de trădare m-am referit la moțiunea de cenzura împotriva Guvernului pe care l-am condus, dar și la învestirea noului Guvern unde Marcel Ciolacu a avut iar un loc foarte important”, a declarat Dăncilă.

Fostul premier a spus că secretarul general PSD, Paul Stănescu, a „trădat din prima clipă” după condamnarea lui Liviu Dragnea și i-a cerut demisia din funcția de premier.

Ea a taxat și faptul că Marcel Ciolacu a propus ca ea să fie candidatul PSD la prezidențiale și pe urmă a criticat candidatura ei. Viorica Dăncilă a făcut dezvăluiri și despre cum a trecut moțiunea împotriva sa, în octombrie 2019, când voturi din PSD au înclinat balanța în favoarea documentului depus, la acea vreme, de PNL, USR și PMP. Dăncilă a explicat cum Marcel Ciolacu și Alfred Simonis, alături de Paul Stănescu, au pus umărul pentru succesul moțiunii de cenzură, convingând mai mulți parlamentari PSD să voteze împotriva propriului guvern.

„Am pierdut guvernarea, au dat jos un guvern și tot ei l-au acuzat pe Liviu Dragnea că a dat jos două guverne. Păi, ei ce au făcut? Au făcut la fel. După ce a trecut moțiunea de cenzură mi-a dat un mesaj că îi pare rău că a trecut moțiunea de cenzură. Ei au avut un plan al lor pentru a prelua partidul și nu a contat nici guvernarea, nici ce au lăsat în urmă. A venit Ionel Arsene și mi-a spus că toți sunt strânși și că mă așteaptă să îmi dau demisia din poziția de președinte al PSD.”, a precizat Viorica Dăncilă, joi seara, la Antena 3.

Fostul premier a spus că nu avut nicio înțelegere cu președintele Klaus Iohannis.

„Am avut cu Klaus Iohannis o relație doar instituțională. Nu am avut discuții cu președintele despre partid. Am fost premierul care a fost cel mai criticat de Klaus Iohannis. Am avut un guvern înjumătățit. Nu am avut discuții decât de politică externă.“, a spus Dăncilă.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: