Connect with us

Exclusiv

Haosul din staţiunea Năvodari e infracţiune. O spune Inspectoratul de Stat în Construcţii

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

La sfârşitul erei comuniste, zona turistică a oraşului Năvodari era compusă din Tabăra de Copii şi campingurile Năvădari, Hanul Piraţilor şi Popas Mamaia. Între obictivele răsfirate de-a lungul ţărmului se aflau exploataţii agricole de orz, ovăz sau iarbă de Sudan, o pepinieră silvică şi hălci zdravene de vegetaţie forestieră. O notă aparte a zonei era dată de o pădurice de arbuşti denumiţi popular „mierea ursului” datorită fructele dulci-acrişoare, mici şi pufoase, care-ţi făceau gura-pungă.

Primăria Lumina, primul proprietar al terenurilor din actuala staţiune Năvodari

După revoluţie, Hanul şi Popasul au făcut obiectul unor contracte de locaţie în gestiune, iar într-un târziu au ajuns cu totul pe mâini private. Ani buni, terenurile din jurul celor două obiective au continuat să facă obiectul exploataţiei agricole, fiind integrate activului „Ferma 3 Mamaia” al IAS Ceres din Mihail Kogălniceanu. Aceste suprafeţe nici nu aparţineau administrativ de oraşul Năvodari, ci de comuna Lumina, în componenţa căreia se aflase cătunul Mamaia-Sat în perioada interbelică. Plecând de la această evidenţă istorică, administraţia de stat din anii 90, pregătind procesul de retrocedare, inclusese terenurile din Ferma 3 Mamaia în structura teritorială a comunei Lumina, pentru a uşura procedurile de reparaţie istorică. Dar reparaţia în sine a demarat abia în anul 1998, când s-au creat premisele ca terenurile exploatate de IAS-uri să facă obiectul procedurilor de retrocedare. Atunci, o porţiune importantă din Ferma 3 a intrat în administrarea oraşului Năvodari, în scopul dezvoltării turistice. Primar al localităţii era liberalul Ion Dobre, cel care a întocmit un plan urbanistic pentru zona numită „Depozit 10”, situată undeva la mijlocul distanţei dintre campingurile Năvodari şi Hanul Piraţilor. În anul 2005, în plin avânt imobiliar, la şefia Oficiului de Cadastru se afla năvodăreanul Stere Sponte, fost primar comunist şi fost viceprimar al lui Ion Dobre. Printr-o decizie semnată de acesta şi necontestată vreodată de liberalul Ion Roman, primarul comunei Lumina, ultima porţiune, de 612 hectare de teren, din componenţa Fermei 3 Mamaia, a intrat provizoriu în structura teritorială a oraşului Năvodari. Ulterior, situaţia provizorie a fost definitivată, mai ales că administraţia din Lumina nu întreprinsese niciun demers pentru retrocedarea terenurilor către proprietarii interbelici.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Roman-terenuri-Mamaia-Sponte.pdf”]

Depozitul 10 şi dezvoltarea turistică

După 2005, interesele imobiliare pentru plaja Năvodari au crescut exponenţial. Sute de construcţii au fost ridicate în cartierul Depozit 10. De asemenea, fostul Popas Mamaia a fost transformat într-o zonă rezidenţial-turistică de investitorul Mohamed Murad, iar în vecinătatea Hanului Piraţilor a apărut complexul Marina Regia Residence, cu vile de vacanţă şi un hotel de cinci stele, în care are interese senatorul PSD Nicolae Moga. Terenurile de pe malul lacului Siutghiol au trecut şi ele în proprietate privată, iar în timp s-au dezvoltat aici complexurile turistice de patru stele, La Scoica şi Verona, ca să le numim pe cele mai reprezentative.

Resorturi-Murad-si-Moga

În 2008, la scurt timp după înscăunarea în funcţie, Nicolae Matei şi-a pus în aplicare planul de a acapara în mod ilegal mai multe suprafeţe de teren în zona turistică a oraşului. Peste 62.000 mp de teren din partea de vest a Taberei Năvodari au ajuns în patrimoniul firmei sale, Legmas SA (vezi aici întreaga poveste), în vreme ce tot terenul rămas la dispoziţia Taberei a fost însuşit în mod abuziv în domeniul privat al oraşului. Ulterior, Consiliul Local Năvodari a aprobat înfiinţarea unei societăţi comerciale, în parteneriat Dormarbib Group, SRL-ul lui Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei.

Societatea special înfiinţată a luat în stăpânire toate activele şi aproape toate terenurile Taberei de Copii (vezi aici întreaga poveste). Acum, zeci de clădiri sunt în paragină, în vreme ce o mare parte din întinderea boierească este sufocată de bălării. Nesătuii care au manevrat afacerea au procedat ca nişte câini flămânzi care au strâns toate oasele şi le-au îngropat, să aibă rezerve şi pentru mai târziu.

Cum s-au transformat nisipurile neproductive în curţi-construcţii

Nicolae-MateiPofta de înavuţire a lui Nicolae Matei nu mai avea limite. În anul 2010, la iniţiativa acestuia, Consiliul Local Năvodari a adoptat un Plan Urbanistic Zonal sub numele „Zona Litoral Mamaia Nord-Năvodari”. PUZ-ul se referea la o fâşie de 55,3 hectare, lăbărţată de-a lungul Mării Negre, de la digul Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, până la limita cu staţiunea Mamaia. 37,7 hectare, din suprafaţa PUZ-ului, se aflau în proprietatea privată a localităţii, în vreme ce doar 17,5 hectare erau în proprietatea unor persoane particulare. O mare parte din terenurile rămase localităţii erau încadrate în categoriile „Neproductiv – nisipoase” sau „Tufăriş”. Or, din acest punct de vedere, scopul declarat al PUZ-ului era tocmai trecerea lor în categorie „Curţi-construcţii” (vezi aici PUZ-ul).

Cum şi-a îmbogăţit Matei tot neamul din retocedări

În anul în care a fost întocmit PUZ-ul, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului Năvodari a retrocedat 8,8 hectare de teren, din care două hectare în zona Mamaia Nord. Beneficiarii retrocedării, în speţă moştenitorii lui Mihai Coceangă, au încheiat anterior punerii în posesie o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare cu soţii Vanghelescu Gheorghe şi Vanghelescu Camelia Chiraţa, pentru o cotă de ½ din terenuri. Ulterior, suprafaţa de două hectare din Mamaia Nord a făcut obiectul unui proiect pentru dezvoltarea de facilităţi turistice.

Pe 14 martie 2011, Comisia lui Matei a retrocedat Victoriei Căpăţână 11,2 hectare în Mamaia Nord, pe malul mării. Femeia desenase o schiţă cadastrală cu mâna ei, iar această aşa-zisă probă a fost admisă de judecătoarea Corina-Eugenia Jianu, actualmente trimisă în judecată, alături de Matei, pe motiv că luase ca mită de la firma Top Vision a fostului primar, un teren de 500 de metri pătraţi, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege. O parte din terenul primit de Victoria Căpăţână a ajuns la Isidor Gurgu, iar o altă parte la Simona Sârbu, avocata Primăriei Năvodari, prin intermediul unei persoane interpuse, pe numele ei Viviana Rădulescu.

Apoi, pe 19 septembrie 2011, Comisia lui Matei a retrocedat alte 13 hectare de teren, pe malul Mării Negre, în zona Taberei de Copii, către succesorii autorului Petre Spilcea. Printre urmaşi se afla şi cumpărătorul de drepturi litigioase Florin Munteanu, patronul postului de radio Sky FM din Constanţa. Acesta s-a ales cu o fracţie de 4,5 hectare. Anterior emiterii titlului de proprietate, Munteanu a încheiat un act notarial prin care se angaja să vândă 3,5 hectare din cota sa de moştenire către Geanina Ramona Mureş, nepoata lui Nicolae Matei.

Pe 28 septembrie 2011, Primăria a retrocedat o altă suprafaţă inlclusă în PUZ-ul adoptat în 2010. De data aceasta, a fost vorba de o halcă de 2,254 de hectare, pe malul Mării Negre, atribuită unui alt samsar de drepturi litigioase, pe numele său Dumitru Păsat. Înainte de a fi pus în posesie, şi acesta s-a angajat în faţa notarului să păstreze doar 2.000 de metri pătraţi pentru el şi să vândă diferenţa de teren către numitul Idvu Constantin Florin, care mai departe a vândut-o către Isidor Gurgu, cumnatul lui Matei.

Dormarbib-Group-SRL

În sfârşit, pe 15 februarie 2012, Comisia a retrocedat o suprafaţă de 17,7 hectare către moştenitorii lui Alexandru Rogoveanu. O fracţie de 13,4 hectare a fost vândută de beneficiarul retrocedării încă înainte de punerea în posesie. 11 hectare au ajuns la Isidor Gurgu, în vreme ce diferenţa a fost împărţită între Ştefan Ciocănel (directorul de la Tabăra Năvodari SA, anterior jurist la Legmas), Nicolae Arapu (o săgeată a fostului primar, ca dovadă că terenul trecut pe numele acestuia a fost oferit de Matei drept mită fostului comandant al IPJ, Valentin Burlacu) şi Maria Greavu.

Ca o notă comună, terenurile originare ale beneficiarilor erau agricole şi se aflau în pântecul câmpului, pe cealaltă parte a Canalului. Însă Matei le-a oferit în loc moştenitorilor suprafeţe pe malul mării, intravilane şi bune de construit în temeiul PUZ-ului din 2010. Le-a oferit, deoarece o bună parte din suprafeţe aveau să ajungă tocmai la neamul său. Facem precizarea că toate aceste informaţii sunt menţionate într-un rechizitoriu întocmit de procurorii DNA Constanţa. În rechizitoriu se face vorbire şi  de numele avocatului Tudor Haşotti, nepotul senatorului Puiu Haşotti, care ar fi avut un rol în cadrul proceselor civile prin care au fost obţinute soluţiile, unele vădit abuzive, de retrocedare.

Demenţa POT-urilor de peste 100%

După ce a aranjat primul rând la mare, Matei a implementat un proiect european, pentru realizarea unei alei de promenadă de-a lungul plajei. Pe terenurile nisipoase şi neproductive, transformate în curţi-construcţii, au început să răsară tot felul de construcţii, care i-au scos din minţi pe investitorii de bună-credinţă. Un caz aparte îl reprezintă investitorii care au fondat Asociaţia de Proprietari A 158/5. Aceştia realizaseră pe banii lor sistematizările, cedând din terenul pe care îl aveau în proprietate pentru crearea drumurilor, spaţiilor verzi şi utilităţilor. Totul s-a creat pe banii lor. PUZ-ul stabilea că imobilele urmau să aibă un regim gradual de înălţime, în raport cu distanţa faţă de mare. Spre ţărm erau permise doar construcţii de două etaje, în vreme ce construcţiile mai înalte puteau fi ridicate doar în planul mai îndepărtat… ca să nu umbrească plaja. Cu toate acestea, intruşii aduşi pe prima linie a promenadei, prin mecasnismul retrocedărilor frauduloase, şi-au autorizat construcţii P+2, dar au finalizat adevărate blocuri cu patru sau chiar cinci etaje. Retragerile obligatorii nu au fost respectate şi nici indicatorii urbanistici referitori la procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului. Uneori, datorită etajelor realizate în consolă, suspendate peste domeniul public, POT-urile au depăşit şi procentul de 100%. Nu în ultimul rând, distanţa prea mică faţă de plajă a afectat deja potenţialul turistic al zonei. Căci în loc să stea la soare, turiştii sunt aşteptaţi, acum, la o cură de umbră… de la blocuri. Asociaţia de proprietari a formulat zeci de plângeri şi petiţii către toate instituţiile satatului, în căutarea dreptăţii şi a normalităţii.

Inspectorarul de Stat în Construcţii spune că s-au comis fapte infracţionale

Pe 24 decembrie 2015, după ce a verificat situaţia, inspectorul general Nelu Stelea de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti scria negru pe alb într-un răspuns adresat petiţionarilor că „fapta depăşeşte stadiul contravenţional prevăzut de art. 26 alin 1 lit. i din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, înscriindu-se în categoria infracţiunilor”. În mod concret, infracţiunile au fost săvârşite de gloata de funcţionari şi de consilieri de la Primăria Năvodari, care au aprobat ilegal documentaţii derogatorii de la PUZ. Asta, ca să nu se spună că degeaba fac umbră… plajei! În prostia şi lăcomia lor, aceşti factori (i)responsabili au nenorocit potenţialul turistic al Năvodariului. În momentul de faţă, 22 de autorizaţii de construire fac obiectul analizei de legalitate şi n-ar fi exclus, după alte precedente create în ţară, să ne trezim cu demolări masive în stabilimentul cu umbră de pe malul mării. Altfel nu se poate face lumină.. şi căldură naturală, de la soare, pe plaja de la Năvodari.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/ISC-despre-haosul-din-statiunea-Navodari.pdf”]

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Baronii lacului Oltina, acuzați că au inundat pășunea, au închis un pod și au incendiat un sit natural

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Piscicultura României a ajuns pe mâini private în perioada 2003-2004, pe vremea guvernului Năstase. La acel moment, bălțile de pește din întreaga țară erau exploatate de societăți de stat, care continuau activități de producție începute în perioada comunistă. În loc să lanseze o procedură transparentă de privatizare, Adrian Năstase a pus la punct un tun de proporții. Printr-un ordin nepublicat în Monitorul Oficial al României, guvernul său a decis să retragă 33 de bălți din capitalul social al societăților piscicole de stat. Aceste active (bazine, diguri, clădiri, mijloace fixe) au fost mai apoi transferate cu titlu gratuit Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), antecesoarea actualei Agenții Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA). Rămase fără active, fostele întreprinderi piscicole de stat au intrat în faliment, pasivul lor și deranjul social fiind suportate, evident, de statul român. În timp ce acestea se prăbușeau la grămadă, bunurile erau acaparate de așa-numiții ”baroni ai bălților”.  Aceștia au primit în mod netransparent și clientelar contracte de asociere în vederea exploatării activelor piscicole. După câțiva ani, au primit în concesiune, prin atribuire directă, și terenurile de stat ocupate de active.

Cum a fost privatizat lacul Oltina

Cinci amenajări piscicole de stat din județul Constanța au avut soarta descrisă mai sus. În articolul de față vorbim de balta Oltina, situată într-o zonă de o rară și sălbatică frumusețe, cu statut de arie naturală protejată. În 2004, Pestom SA, societatea de stat care continua activitatea piscicolă începută în perioada comunistă, a fost alungată din baltă prin mecanismul descris mai sus. Activul piscicol a fost predat societății Aquarom Elite Distributions SRL București, prin contractul de asociere în participațiune nr. 174/16.08.2004. Firma a cumpărat de la CNAFP și peștele din baltă, evaluat cantitativ la 49.884 de kilograme și financiar la 4,2 miliarde de lei vechi. Peștele aparținea SC Pestom SA, astfel că CNFP nu avea niciun drept să îl comercializeze. Însă nimeni nu s-a mai împiedicat în acest moft.

La patru ani distanță, Aquarom a încheiat cu ANPA (succesoarea CNAFP) contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 12/10.03.2008, cumpărând astfel, în rate (ultima plătită în 2012), bazinele piscicole, digurile și clădirile de la Oltina. În aceeași zi, firma a semnat și contractul nr. 16/10.03.2008 de concesiune prin atribuire directă, cu ANPA, prin care a obținut concesiunea pe 49 de ani a terenului de stat de sub active. Vorbim aici de cuveta lacului Oltina și de terenuri neproductive de pe malul bălții.

Un dezastru pentru care vinovat a fost scos Dumnezeu

Activitatea de la amenajarea piscicolă Oltina a creat și mai creează încă vii controverse la nivelul populației și administrației locale din comuna Oltina. În primăvara anului 2006, un dig al amenajării piscicole s-a rupt. Satul Oltina, situat în vecinătatea bălții cu același nume, a fost inundat atunci în așa hal încât, în partea sa de jos, accesul nu se putea face decât cu barca.  Zeci de case au fost afectate, iar aproape 200 de persoane au fost evacuate. Cauzele incidentului nu au fost pe deplin elucidate. Însă principala ipoteză a fost aceea că firma Aquarom exploata lacul cam după ureche, crescând nepermis de mult nivelul apei în baltă. O parte din casele distruse în 2006 au fost refăcute pe deal, cu bani de la Guvernul României. Vinovat a fost scos… Dumnezeu sau, pentru cei mai puțin credincioși, natura.

Stan Pățitul și Gheorghe Stan

Lacul Oltina se alimentează gravitațional din Dunăre, adică prin cădere, între cele două lucii de apă existând o diferență de nivel. Procesul de umplere a lacului este controlat printr-un sistem de canale și stăvilare. Dacă stăvilarul nu s-ar închide la timp, casele dispuse pe dealurile din vecinătate, ca într-un amfiteatru, ar putea fi înghițite de ape. În 2006 s-a întâmplat o astfel de nenorocire. În 2019, ca un Stan-Pățitul, primarul din Oltina, Gheorghe Chirciu, spune că firma Aquarom, administrată de Stan… de Gheorghe Stan, nu gestionează corespunzător situația. Chirciu spune că societatea piscicolă a crescut din nou nivelul apei în baltă, peste parametrii autorizați. Apa a depășit malurile și a inundat pășunile învecinate, spre disperarea crescătorilor de animale.

Confruntarea

Redactorii Ordinea.Ro – Adrian Cârlescu și Tatian Iorga s-au deplasat la fața locului, în urmă cu două săptămâni. A fost o zi fierbinte la propriu. Ne referim aici la cele 42 de grade indicate pe termometrul din bordul mașinii, dar și la confruntarea, de-a dreptul incendiară, dintre Gheorghe Chirciu și reprezentantul firmei Aquarom Elite Distributions SRL.

Acuzații grave aduse de primarul Chirciu

Acuzațiile aduse societății piscicole de către primarul din Oltina sunt următoarele: inundarea pășunii, creșterea nivelului de apă peste cota autorizată de exploatare, incendierea stufărișului din zona naturală protejată, intabularea ilegală a unei suprafețe de teren de aproximativ 50 de hectare, care ar fi aparținut de drept localității, intabularea ilegală a două corpuri de pădure în suprafață de 3 hectare, care ar fi aparținut de drept statului, precum și închiderea accesului pe un pod public. Este vorba de podul peste stăvilar. Chirciu spune că localnicii care treceau pe acel pod pentru a merge într-un alt sat al comunei sau pentru a avea acces la pășuni și terenuri agricole sunt obligați acum să ocolească 20 de kilometri.

Ce spune reprezentantul Aquarom

În replică, reprezentantul Aquarom declară că stufărișul din zona naturală protejată ar fi fost incendiat de crescătorii de animale. Acesta neagă depășirea cotei autorizate de exploatare a lacului și susține că terenul inundat nu este pășune, ci aparține societății. Reprezentantul Aquarom nu a știut să răspundă acuzației că societatea ar fi intabulat aproximativ 50 de hectare de teren în plus, acaparând astfel pășunea localității. În schimb a susținut că podul peste stăvilar ar aparține Aquarom, care l-ar fi construit după concesionarea bălții, negând astfel susținerea primarului Chirciu că acest obiectiv a fost realizat înainte de 1989. Acesta a mai spus că podul a fost închis pentru primar, deoarece se ceartă cu patronii firmei. 

Momentele esențiale ale confruntării dintre primar și reprezentantul societății piscicole le puteți urmări în videoreportajul atașat articolului de față.

În acte, firma aparține unui tip care a fost asociat cu Elena Udrea li Dorin Cocoș

Potrivit istoricului din Monitorul Oficial, Aquarom Elite Distributions SRL este o firmă înființată în anul 2003, care s-a ocupat la începuturile sale de producția de ape minerale și băuturi carbogazoase non-alcoolice. Aceasta a fost fondată de Elena Rusan, o doamnă născută în anul 1927. Din 2005, societatea a început să fie administrată de fiul acesteia, Dan Lucian Rusan, născut în anul 1955. La un moment dat, acesta a devenit principalul asociat al firmei. El s-a retras cu totul din Aquarom, în anul 2018.

Societatea este deținută în momentul de față de Valentin Nichifor și Ion Petre. Potrivit platformei Confidas.ro, Nichifor mai este implicat și în SC Danubiu Elit SRL, o altă societate care a încheiat contract de asociere cu CNAFP în anul 2004, preluând crescătoria de pește de la Dunăreni. Celălalt asociat, Ion Petre, este implicat în 36 de societăți comerciale. Într-una din ele, Elan Grup SRL, patronul de la Aquarom a fost asociat cu Elena Udrea și Dorin Cocoș. Societatea a fost radiată din Registrul Comerțului.  

Administratorul Stan, baronul bălții Bugeac

Cei doi patroni de la Aquarom nu se ocupă și de administrarea firmei. Astfel, potrivit Confidas.Ro, societatea este administrată de Gheorghe Stan, Marcel Stan și Vasile Stan. Cei trei dețin în mod oficial firma Complex Grup SRL care a preluat, în 2004, crescătoria lacului Bugeac, cel mai important activ piscicol din județul Constanța. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Simfonia picamerelor! În Năvodari, turismul se face între bormașini, macarale și zbierături de muncitori

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Turismul de pe litoralul românesc a cunoscut o adevărată expansiune. În ultimii 15 ani, investițiile pe litoral, în special în partea de nord, au explodat, astfel încât niciun centimetru de pământ nu a fost lăsat neexploatat. În articolul de azi nu ne vom referi la legalitatea sau ilegalitatea construcțiilor de pe litoral, ci la un alt aspect pe care aproape toate instituțiile statului îl ignoră. Ne vom referi la faptul că, în goana de a construi cât mai repede, unii dintre investitori au trecut peste lege și ridică imobile în plin sezon estival printre turiști, care sunt nevoiți „să se odihnească“ între zgomote de picamere, bormașini și tot felul de scule de construcții. O astfel de situație ne-a fost adusă la cunoștință de administratorul unui hotel de pe litoral, situat la limita dintre stațiunea Mamaia și orașul Năvodari. Investitorul ne spune că în jurul hotelului său sunt în lucru cinci șantiere, care și-au continuat activitatea după începerea sezonului estival. Asta face ca turiștii, care vin, teoretic, să se odihnească, să dea bir cu fugiții.

„Mă numesc Valentin-Florin Mihai și administrez unitatea de cazare „911mamaia“ din str. Lotus, nr 9, Năvodari, unitate clasificată cu certificatul de clasificare nr 31628 din 23.04.2019. Am sesizat din 30 mai 2019 Ministerul Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcții și Direcția de Sănătate Publică Constanta cu privire la faptul că în jurul locației mele sunt 5 șantiere în lucru, care nu și-au încetat activitatea în perioada 15 mai – 15 septembrie, conform Legii n.r. 597/2001 actualizată (obligă închiderea șantierelor pe perioada 15 mai – 15 septembrie, dacă este afectată activitatea turistică), DEȘI ESTE EVIDENT CĂ AFECTEAZĂ ACTIVITATEA TURISTICĂ PRIN GĂLĂGIE ȘI PRAF…neavând plase pe fațade!“, a spus administratorul hotelului „911mamaia“.

Plimbat de la o instituție la alta

Deși zgomotele produse de construcțiile din zonă îi alungă turiștii, administratorul hotelului „911mamaia“, spune că nicio instituție nu s-a implicat în acest caz. Ba, mai mult, Valentin-Florin Mihai a fost plimbat de la o instituție la alta.

„Am făcut în 30 mai sesizări la Ministerul Turismului, ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală Năvodari. A venit [cineva – n.r.] de la Poliție și a spus că nu poate da amendă pentru că nu au cu ce măsura poluarea fonică… decibelii! Cei de la ISC m-au contactat a treia zi și m-au chemat la sediu, unde mi s-a explicat că Legea 597/2001, actualizată, a fost modificată de câteva ori în interesul celor de la putere, astfel luând ISC-ului posibilitatea să oprească șantierele pe perioada 15 mai – 15 sept, pentru că au trecut în lege și faptul că șantierele afalte în derulare nu se opresc. Cu toate acestea, în ultima parte a legii scrie că se opresc șantierele care „aduc atingere activitatii turistice“… ceea ce este foarte clar că fac aceste 5 șantiere din jurul hotelului Opera, White Tower, 911mamaia și Stavros. ISC nu are abilitatea să confirme că afectează activitatea turistică… ISC-ul verificând etapele construcțiilor și autorizațiile.

Conform adresei, ISC m-a trimis către Ministerul Turismului, Garda de mediu și Direcția de Sănătate Publică Constanța. După o săptămână, Ministerul Turismului răspunde și mă trimite la ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală. Direcția de Sănătate Publică mă trimite la Ministerul Turismului, Poliția Locală și Primărie. ISC a răspuns că nu are în atribuție să stabilească dacă afectează activitatea turistică și m-au trimis la Ministerul Turismului și Garda de Mediu, aceasta din urmă nu a răspuns nici până azi din 30.05.2019“, reclamă administratorul hotelului „911mamaia“.

Valentin-Florin Mihai întreabă pe această cale cine altcineva în afară de Ministerul Turismului poate constata faptul că, din cauza zgomotelor produse de construcții, turismul este afectat?

„ISC -ul închide șantierele dacă primește această precizare că este afectată activitatea turistică a unităților de cazare situate la câțiva metri de construcții. Până una alta, din cauza neprofesionalismului și birocrației, instituțiile mă trimit de la una la alt, iar turiștii își cer banii înapoi și pleacă cu un gust amar, fără speranța să revină, desi eu le ofer în unitatea mea de cazare tot confortul. Dar sunt treziți de luni până sâmbătă, inclusiv, la 7.30 de picamere, bormașini și macarale…cife….și zbierături ale muncitorilor! De praf nu mai zic. Investițiile imense făcute în turism riscă să fie pierdute din cauza legilor nerespectate (597/2001). Sper să fie cineva capabil să pună în aplicare Legea 597/2001!“, mai spune Valentin-Florin Mihai.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ginerele primarului PSD-ist din Agigea a cumpărat 10% din Golful Pescarilor cu 100 de lei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cârjaliu, a dobândit 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an cu o investiție de 100 de lei. Nuțoaia-Cîrjaliu a fost cooptat în SC Golful Pescarilor SRL, în septembrie 2018. Acesta a intrat în firma care deține cunoscutul restaurant pescăresc din vecinătatea plajei Agigea printr-o înțelegere a asociaților. Anterior, firma era deținută de Dumitru Stanciu din Agigea, care avea 50% din părțile sociale, și de oamenii de afaceri constănțeni Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu, care dețineau câte 25% din părțile sociale. Practic, business-ul se împărțea între Stanciu și cei doi constănțeni. Toți trei dețineau și calitatea de administratori. În septembrie 2018, aceștia au decis să-l coopteze în societate pe ginerele primarului din Agigea. Cooptarea a fost urmată de o majorare a capitalului social cu 480 de lei. Jumătate din acest aport financiar a fost adus de Popa și Lupoiu, care astfel și-au păstrat 50% din business. În schimb, Dumitru Stanciu a adus un aport mai mic, cedând practic 10% din firmă către ginerele lui Cîrjaliu, care a dobândit calitatea de asociat cu o investiție de 100 de lei. Stanciu a fost revocat și din funcția de administrator al societății, în locul său fiind numit noul asociat, Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu. În anul 2018, Golful Pescarilor SRL a derulat afaceri de 6.897.126 de lei.

Întrebarea care se pune în mod firesc este: de ce ar ceda cineva 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an, fără niciun beneficiu? În opinia noastră, permutările de mai sus trădează fapte de corupție ale primarului din Agigea. Am relatat pe larg în Ordinea.Ro că, la inițiativa lui Cristian Maricel Cîrjaliu, terenurile din zona Cherhanalei Agigea au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, în anul 2012. Anterior, Primăria adeverise că terenurile în cauză sunt în proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL, aparținând familiei antreprenorului local Matei Datcu. După ce s-a înstăpânit prin simplă inventariere pe terenurile din zona piscicolă, Primăria Agigea a vândut un lot de 1700 mp către Golful Pescarilor SRL. Tranzacția a fost încheiată în anul 2014, fără aprobarea Consiliului Local Agigea. Societatea Golful Pescarilor SRL era deținută atunci de Dumitru Stanciu, care era asociat unic și administrator. La scurt timp, Stanciu a cedat jumătate din firmă către afaceriștii Popa și Lupoiu. Mai departe, Primăria Agigea și-a dat întregul concurs ca firma să prospere. Societățile concurente, Sarda Fish SRL și Pescăria lui Matei SRL, au fost amendate în cascadă, intimidate și denigrate de primarul Cîrjaliu. Inclusiv turiștii care parcau mașinile pe domeniul public pentru a merge la restaurantul Pescăria lui Matei au fost amendați de administrația Cîrjaliu, în anii trecuți. Atitudinea arbitrară continuă și la momentul de față.

 

Deși joacă formal un rol de justițiar, Cîrjaliu este animat, de fapt, de un interes de trib. Astfel, Dumitru Stanciu este chiar finul fratelui său, Bogdan Cîrjaliu. După toate indiciile, Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu. În 2017 și 2018, Stanciu nu a obținut niciun beneficiu de la Golful Pescarilor. Niciun leu. Nimic. Informația este furnizată chiar de soția sa, care este o simplă angajată a Primăriei Agigea și care a depus, în această calitate, declarații de avere, ca orice funcționar public.

Din aceste documente, reiese că Dumitru Stanciu a dus acasă, în cei doi ani, doar salariile pe care le câștigă de la societatea Mytkar Service SRL Agigea, în care deține și calitatea de asociat unic. Vorbim aici de o firmă modestă, care se ocupă de reparația autovehiculelor. Societatea are doi angajați, din care unul este chiar patronul. Însă chiar și în această afacere modestă, se văd legăturile dintre Mitică Stanciu și nașul său, Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului din Agigea. Potrivit portalului Confidas.Ro, Mytkar Service are sediul social în Agigea, pe strada Zmeurei nr. 27. Tot pe strada Zmeurei nr. 27, lotul 2, funcționează și SC Artplast Service SRL, o agenție imobiliară deținută chiar de Bogdan Cîrjaliu și de soția acestuia. În sfârșit, Mytkar Service, firma lui Stanciu, răspunde la același număr de telefon ca și firma de pază și protecție Scan SRL, aparținând, de asemenea, lui Bogdan Cîrjaliu și soției acestuia. Pe vremuri, firma Scan SRL i-a aparținut chiar primarului Maricel.  Așa cum spuneam, după toate aparențele, Mitică Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu în afacerea Golful Pescarilor. Ceea ce explică lejeritatea cu care acesta a cedat, fără beneficii, 10% din business către ginerele primarului din Agigea. Aceleași raporturi consemnate mai sus explică și situația oarecum fabuloasă, prin care un tânăr a cumpărat 10 procente dintr-o afacere de 1,5 milioane de euro pe an, cu o investiție de doar 100 de lei.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: