Connect with us

Exclusiv

Haosul din staţiunea Năvodari e infracţiune. O spune Inspectoratul de Stat în Construcţii

Adrian Cârlescu

Publicat

la

La sfârşitul erei comuniste, zona turistică a oraşului Năvodari era compusă din Tabăra de Copii şi campingurile Năvădari, Hanul Piraţilor şi Popas Mamaia. Între obictivele răsfirate de-a lungul ţărmului se aflau exploataţii agricole de orz, ovăz sau iarbă de Sudan, o pepinieră silvică şi hălci zdravene de vegetaţie forestieră. O notă aparte a zonei era dată de o pădurice de arbuşti denumiţi popular „mierea ursului” datorită fructele dulci-acrişoare, mici şi pufoase, care-ţi făceau gura-pungă.

Primăria Lumina, primul proprietar al terenurilor din actuala staţiune Năvodari

După revoluţie, Hanul şi Popasul au făcut obiectul unor contracte de locaţie în gestiune, iar într-un târziu au ajuns cu totul pe mâini private. Ani buni, terenurile din jurul celor două obiective au continuat să facă obiectul exploataţiei agricole, fiind integrate activului „Ferma 3 Mamaia” al IAS Ceres din Mihail Kogălniceanu. Aceste suprafeţe nici nu aparţineau administrativ de oraşul Năvodari, ci de comuna Lumina, în componenţa căreia se aflase cătunul Mamaia-Sat în perioada interbelică. Plecând de la această evidenţă istorică, administraţia de stat din anii 90, pregătind procesul de retrocedare, inclusese terenurile din Ferma 3 Mamaia în structura teritorială a comunei Lumina, pentru a uşura procedurile de reparaţie istorică. Dar reparaţia în sine a demarat abia în anul 1998, când s-au creat premisele ca terenurile exploatate de IAS-uri să facă obiectul procedurilor de retrocedare. Atunci, o porţiune importantă din Ferma 3 a intrat în administrarea oraşului Năvodari, în scopul dezvoltării turistice. Primar al localităţii era liberalul Ion Dobre, cel care a întocmit un plan urbanistic pentru zona numită „Depozit 10”, situată undeva la mijlocul distanţei dintre campingurile Năvodari şi Hanul Piraţilor. În anul 2005, în plin avânt imobiliar, la şefia Oficiului de Cadastru se afla năvodăreanul Stere Sponte, fost primar comunist şi fost viceprimar al lui Ion Dobre. Printr-o decizie semnată de acesta şi necontestată vreodată de liberalul Ion Roman, primarul comunei Lumina, ultima porţiune, de 612 hectare de teren, din componenţa Fermei 3 Mamaia, a intrat provizoriu în structura teritorială a oraşului Năvodari. Ulterior, situaţia provizorie a fost definitivată, mai ales că administraţia din Lumina nu întreprinsese niciun demers pentru retrocedarea terenurilor către proprietarii interbelici.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Roman-terenuri-Mamaia-Sponte.pdf”]

Depozitul 10 şi dezvoltarea turistică

După 2005, interesele imobiliare pentru plaja Năvodari au crescut exponenţial. Sute de construcţii au fost ridicate în cartierul Depozit 10. De asemenea, fostul Popas Mamaia a fost transformat într-o zonă rezidenţial-turistică de investitorul Mohamed Murad, iar în vecinătatea Hanului Piraţilor a apărut complexul Marina Regia Residence, cu vile de vacanţă şi un hotel de cinci stele, în care are interese senatorul PSD Nicolae Moga. Terenurile de pe malul lacului Siutghiol au trecut şi ele în proprietate privată, iar în timp s-au dezvoltat aici complexurile turistice de patru stele, La Scoica şi Verona, ca să le numim pe cele mai reprezentative.

Resorturi-Murad-si-Moga

În 2008, la scurt timp după înscăunarea în funcţie, Nicolae Matei şi-a pus în aplicare planul de a acapara în mod ilegal mai multe suprafeţe de teren în zona turistică a oraşului. Peste 62.000 mp de teren din partea de vest a Taberei Năvodari au ajuns în patrimoniul firmei sale, Legmas SA (vezi aici întreaga poveste), în vreme ce tot terenul rămas la dispoziţia Taberei a fost însuşit în mod abuziv în domeniul privat al oraşului. Ulterior, Consiliul Local Năvodari a aprobat înfiinţarea unei societăţi comerciale, în parteneriat Dormarbib Group, SRL-ul lui Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei.

Societatea special înfiinţată a luat în stăpânire toate activele şi aproape toate terenurile Taberei de Copii (vezi aici întreaga poveste). Acum, zeci de clădiri sunt în paragină, în vreme ce o mare parte din întinderea boierească este sufocată de bălării. Nesătuii care au manevrat afacerea au procedat ca nişte câini flămânzi care au strâns toate oasele şi le-au îngropat, să aibă rezerve şi pentru mai târziu.

Cum s-au transformat nisipurile neproductive în curţi-construcţii

Nicolae-MateiPofta de înavuţire a lui Nicolae Matei nu mai avea limite. În anul 2010, la iniţiativa acestuia, Consiliul Local Năvodari a adoptat un Plan Urbanistic Zonal sub numele „Zona Litoral Mamaia Nord-Năvodari”. PUZ-ul se referea la o fâşie de 55,3 hectare, lăbărţată de-a lungul Mării Negre, de la digul Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, până la limita cu staţiunea Mamaia. 37,7 hectare, din suprafaţa PUZ-ului, se aflau în proprietatea privată a localităţii, în vreme ce doar 17,5 hectare erau în proprietatea unor persoane particulare. O mare parte din terenurile rămase localităţii erau încadrate în categoriile „Neproductiv – nisipoase” sau „Tufăriş”. Or, din acest punct de vedere, scopul declarat al PUZ-ului era tocmai trecerea lor în categorie „Curţi-construcţii” (vezi aici PUZ-ul).

Cum şi-a îmbogăţit Matei tot neamul din retocedări

În anul în care a fost întocmit PUZ-ul, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului Năvodari a retrocedat 8,8 hectare de teren, din care două hectare în zona Mamaia Nord. Beneficiarii retrocedării, în speţă moştenitorii lui Mihai Coceangă, au încheiat anterior punerii în posesie o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare cu soţii Vanghelescu Gheorghe şi Vanghelescu Camelia Chiraţa, pentru o cotă de ½ din terenuri. Ulterior, suprafaţa de două hectare din Mamaia Nord a făcut obiectul unui proiect pentru dezvoltarea de facilităţi turistice.

Pe 14 martie 2011, Comisia lui Matei a retrocedat Victoriei Căpăţână 11,2 hectare în Mamaia Nord, pe malul mării. Femeia desenase o schiţă cadastrală cu mâna ei, iar această aşa-zisă probă a fost admisă de judecătoarea Corina-Eugenia Jianu, actualmente trimisă în judecată, alături de Matei, pe motiv că luase ca mită de la firma Top Vision a fostului primar, un teren de 500 de metri pătraţi, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege. O parte din terenul primit de Victoria Căpăţână a ajuns la Isidor Gurgu, iar o altă parte la Simona Sârbu, avocata Primăriei Năvodari, prin intermediul unei persoane interpuse, pe numele ei Viviana Rădulescu.

Apoi, pe 19 septembrie 2011, Comisia lui Matei a retrocedat alte 13 hectare de teren, pe malul Mării Negre, în zona Taberei de Copii, către succesorii autorului Petre Spilcea. Printre urmaşi se afla şi cumpărătorul de drepturi litigioase Florin Munteanu, patronul postului de radio Sky FM din Constanţa. Acesta s-a ales cu o fracţie de 4,5 hectare. Anterior emiterii titlului de proprietate, Munteanu a încheiat un act notarial prin care se angaja să vândă 3,5 hectare din cota sa de moştenire către Geanina Ramona Mureş, nepoata lui Nicolae Matei.

Pe 28 septembrie 2011, Primăria a retrocedat o altă suprafaţă inlclusă în PUZ-ul adoptat în 2010. De data aceasta, a fost vorba de o halcă de 2,254 de hectare, pe malul Mării Negre, atribuită unui alt samsar de drepturi litigioase, pe numele său Dumitru Păsat. Înainte de a fi pus în posesie, şi acesta s-a angajat în faţa notarului să păstreze doar 2.000 de metri pătraţi pentru el şi să vândă diferenţa de teren către numitul Idvu Constantin Florin, care mai departe a vândut-o către Isidor Gurgu, cumnatul lui Matei.

Dormarbib-Group-SRL

În sfârşit, pe 15 februarie 2012, Comisia a retrocedat o suprafaţă de 17,7 hectare către moştenitorii lui Alexandru Rogoveanu. O fracţie de 13,4 hectare a fost vândută de beneficiarul retrocedării încă înainte de punerea în posesie. 11 hectare au ajuns la Isidor Gurgu, în vreme ce diferenţa a fost împărţită între Ştefan Ciocănel (directorul de la Tabăra Năvodari SA, anterior jurist la Legmas), Nicolae Arapu (o săgeată a fostului primar, ca dovadă că terenul trecut pe numele acestuia a fost oferit de Matei drept mită fostului comandant al IPJ, Valentin Burlacu) şi Maria Greavu.

Ca o notă comună, terenurile originare ale beneficiarilor erau agricole şi se aflau în pântecul câmpului, pe cealaltă parte a Canalului. Însă Matei le-a oferit în loc moştenitorilor suprafeţe pe malul mării, intravilane şi bune de construit în temeiul PUZ-ului din 2010. Le-a oferit, deoarece o bună parte din suprafeţe aveau să ajungă tocmai la neamul său. Facem precizarea că toate aceste informaţii sunt menţionate într-un rechizitoriu întocmit de procurorii DNA Constanţa. În rechizitoriu se face vorbire şi  de numele avocatului Tudor Haşotti, nepotul senatorului Puiu Haşotti, care ar fi avut un rol în cadrul proceselor civile prin care au fost obţinute soluţiile, unele vădit abuzive, de retrocedare.

Demenţa POT-urilor de peste 100%

După ce a aranjat primul rând la mare, Matei a implementat un proiect european, pentru realizarea unei alei de promenadă de-a lungul plajei. Pe terenurile nisipoase şi neproductive, transformate în curţi-construcţii, au început să răsară tot felul de construcţii, care i-au scos din minţi pe investitorii de bună-credinţă. Un caz aparte îl reprezintă investitorii care au fondat Asociaţia de Proprietari A 158/5. Aceştia realizaseră pe banii lor sistematizările, cedând din terenul pe care îl aveau în proprietate pentru crearea drumurilor, spaţiilor verzi şi utilităţilor. Totul s-a creat pe banii lor. PUZ-ul stabilea că imobilele urmau să aibă un regim gradual de înălţime, în raport cu distanţa faţă de mare. Spre ţărm erau permise doar construcţii de două etaje, în vreme ce construcţiile mai înalte puteau fi ridicate doar în planul mai îndepărtat… ca să nu umbrească plaja. Cu toate acestea, intruşii aduşi pe prima linie a promenadei, prin mecasnismul retrocedărilor frauduloase, şi-au autorizat construcţii P+2, dar au finalizat adevărate blocuri cu patru sau chiar cinci etaje. Retragerile obligatorii nu au fost respectate şi nici indicatorii urbanistici referitori la procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului. Uneori, datorită etajelor realizate în consolă, suspendate peste domeniul public, POT-urile au depăşit şi procentul de 100%. Nu în ultimul rând, distanţa prea mică faţă de plajă a afectat deja potenţialul turistic al zonei. Căci în loc să stea la soare, turiştii sunt aşteptaţi, acum, la o cură de umbră… de la blocuri. Asociaţia de proprietari a formulat zeci de plângeri şi petiţii către toate instituţiile satatului, în căutarea dreptăţii şi a normalităţii.

Inspectorarul de Stat în Construcţii spune că s-au comis fapte infracţionale

Pe 24 decembrie 2015, după ce a verificat situaţia, inspectorul general Nelu Stelea de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti scria negru pe alb într-un răspuns adresat petiţionarilor că „fapta depăşeşte stadiul contravenţional prevăzut de art. 26 alin 1 lit. i din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, înscriindu-se în categoria infracţiunilor”. În mod concret, infracţiunile au fost săvârşite de gloata de funcţionari şi de consilieri de la Primăria Năvodari, care au aprobat ilegal documentaţii derogatorii de la PUZ. Asta, ca să nu se spună că degeaba fac umbră… plajei! În prostia şi lăcomia lor, aceşti factori (i)responsabili au nenorocit potenţialul turistic al Năvodariului. În momentul de faţă, 22 de autorizaţii de construire fac obiectul analizei de legalitate şi n-ar fi exclus, după alte precedente create în ţară, să ne trezim cu demolări masive în stabilimentul cu umbră de pe malul mării. Altfel nu se poate face lumină.. şi căldură naturală, de la soare, pe plaja de la Năvodari.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/ISC-despre-haosul-din-statiunea-Navodari.pdf”]

Comments

comments

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: