Conecteaza-te cu noi
stelian ion

Exclusiv

Haosul din staţiunea Năvodari e infracţiune. O spune Inspectoratul de Stat în Construcţii

Published

on

La sfârşitul erei comuniste, zona turistică a oraşului Năvodari era compusă din Tabăra de Copii şi campingurile Năvădari, Hanul Piraţilor şi Popas Mamaia. Între obictivele răsfirate de-a lungul ţărmului se aflau exploataţii agricole de orz, ovăz sau iarbă de Sudan, o pepinieră silvică şi hălci zdravene de vegetaţie forestieră. O notă aparte a zonei era dată de o pădurice de arbuşti denumiţi popular „mierea ursului” datorită fructele dulci-acrişoare, mici şi pufoase, care-ţi făceau gura-pungă.

Primăria Lumina, primul proprietar al terenurilor din actuala staţiune Năvodari

După revoluţie, Hanul şi Popasul au făcut obiectul unor contracte de locaţie în gestiune, iar într-un târziu au ajuns cu totul pe mâini private. Ani buni, terenurile din jurul celor două obiective au continuat să facă obiectul exploataţiei agricole, fiind integrate activului „Ferma 3 Mamaia” al IAS Ceres din Mihail Kogălniceanu. Aceste suprafeţe nici nu aparţineau administrativ de oraşul Năvodari, ci de comuna Lumina, în componenţa căreia se aflase cătunul Mamaia-Sat în perioada interbelică. Plecând de la această evidenţă istorică, administraţia de stat din anii 90, pregătind procesul de retrocedare, inclusese terenurile din Ferma 3 Mamaia în structura teritorială a comunei Lumina, pentru a uşura procedurile de reparaţie istorică. Dar reparaţia în sine a demarat abia în anul 1998, când s-au creat premisele ca terenurile exploatate de IAS-uri să facă obiectul procedurilor de retrocedare. Atunci, o porţiune importantă din Ferma 3 a intrat în administrarea oraşului Năvodari, în scopul dezvoltării turistice. Primar al localităţii era liberalul Ion Dobre, cel care a întocmit un plan urbanistic pentru zona numită „Depozit 10”, situată undeva la mijlocul distanţei dintre campingurile Năvodari şi Hanul Piraţilor. În anul 2005, în plin avânt imobiliar, la şefia Oficiului de Cadastru se afla năvodăreanul Stere Sponte, fost primar comunist şi fost viceprimar al lui Ion Dobre. Printr-o decizie semnată de acesta şi necontestată vreodată de liberalul Ion Roman, primarul comunei Lumina, ultima porţiune, de 612 hectare de teren, din componenţa Fermei 3 Mamaia, a intrat provizoriu în structura teritorială a oraşului Năvodari. Ulterior, situaţia provizorie a fost definitivată, mai ales că administraţia din Lumina nu întreprinsese niciun demers pentru retrocedarea terenurilor către proprietarii interbelici.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Roman-terenuri-Mamaia-Sponte.pdf”]

Advertisement
palaz

Depozitul 10 şi dezvoltarea turistică

După 2005, interesele imobiliare pentru plaja Năvodari au crescut exponenţial. Sute de construcţii au fost ridicate în cartierul Depozit 10. De asemenea, fostul Popas Mamaia a fost transformat într-o zonă rezidenţial-turistică de investitorul Mohamed Murad, iar în vecinătatea Hanului Piraţilor a apărut complexul Marina Regia Residence, cu vile de vacanţă şi un hotel de cinci stele, în care are interese senatorul PSD Nicolae Moga. Terenurile de pe malul lacului Siutghiol au trecut şi ele în proprietate privată, iar în timp s-au dezvoltat aici complexurile turistice de patru stele, La Scoica şi Verona, ca să le numim pe cele mai reprezentative.

Resorturi-Murad-si-Moga

În 2008, la scurt timp după înscăunarea în funcţie, Nicolae Matei şi-a pus în aplicare planul de a acapara în mod ilegal mai multe suprafeţe de teren în zona turistică a oraşului. Peste 62.000 mp de teren din partea de vest a Taberei Năvodari au ajuns în patrimoniul firmei sale, Legmas SA (vezi aici întreaga poveste), în vreme ce tot terenul rămas la dispoziţia Taberei a fost însuşit în mod abuziv în domeniul privat al oraşului. Ulterior, Consiliul Local Năvodari a aprobat înfiinţarea unei societăţi comerciale, în parteneriat Dormarbib Group, SRL-ul lui Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al lui Nicolae Matei.

Societatea special înfiinţată a luat în stăpânire toate activele şi aproape toate terenurile Taberei de Copii (vezi aici întreaga poveste). Acum, zeci de clădiri sunt în paragină, în vreme ce o mare parte din întinderea boierească este sufocată de bălării. Nesătuii care au manevrat afacerea au procedat ca nişte câini flămânzi care au strâns toate oasele şi le-au îngropat, să aibă rezerve şi pentru mai târziu.

Cum s-au transformat nisipurile neproductive în curţi-construcţii

Advertisement
palaz

Nicolae-MateiPofta de înavuţire a lui Nicolae Matei nu mai avea limite. În anul 2010, la iniţiativa acestuia, Consiliul Local Năvodari a adoptat un Plan Urbanistic Zonal sub numele „Zona Litoral Mamaia Nord-Năvodari”. PUZ-ul se referea la o fâşie de 55,3 hectare, lăbărţată de-a lungul Mării Negre, de la digul Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, până la limita cu staţiunea Mamaia. 37,7 hectare, din suprafaţa PUZ-ului, se aflau în proprietatea privată a localităţii, în vreme ce doar 17,5 hectare erau în proprietatea unor persoane particulare. O mare parte din terenurile rămase localităţii erau încadrate în categoriile „Neproductiv – nisipoase” sau „Tufăriş”. Or, din acest punct de vedere, scopul declarat al PUZ-ului era tocmai trecerea lor în categorie „Curţi-construcţii” (vezi aici PUZ-ul).

Cum şi-a îmbogăţit Matei tot neamul din retocedări

În anul în care a fost întocmit PUZ-ul, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului Năvodari a retrocedat 8,8 hectare de teren, din care două hectare în zona Mamaia Nord. Beneficiarii retrocedării, în speţă moştenitorii lui Mihai Coceangă, au încheiat anterior punerii în posesie o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare cu soţii Vanghelescu Gheorghe şi Vanghelescu Camelia Chiraţa, pentru o cotă de ½ din terenuri. Ulterior, suprafaţa de două hectare din Mamaia Nord a făcut obiectul unui proiect pentru dezvoltarea de facilităţi turistice.

Pe 14 martie 2011, Comisia lui Matei a retrocedat Victoriei Căpăţână 11,2 hectare în Mamaia Nord, pe malul mării. Femeia desenase o schiţă cadastrală cu mâna ei, iar această aşa-zisă probă a fost admisă de judecătoarea Corina-Eugenia Jianu, actualmente trimisă în judecată, alături de Matei, pe motiv că luase ca mită de la firma Top Vision a fostului primar, un teren de 500 de metri pătraţi, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege. O parte din terenul primit de Victoria Căpăţână a ajuns la Isidor Gurgu, iar o altă parte la Simona Sârbu, avocata Primăriei Năvodari, prin intermediul unei persoane interpuse, pe numele ei Viviana Rădulescu.

Apoi, pe 19 septembrie 2011, Comisia lui Matei a retrocedat alte 13 hectare de teren, pe malul Mării Negre, în zona Taberei de Copii, către succesorii autorului Petre Spilcea. Printre urmaşi se afla şi cumpărătorul de drepturi litigioase Florin Munteanu, patronul postului de radio Sky FM din Constanţa. Acesta s-a ales cu o fracţie de 4,5 hectare. Anterior emiterii titlului de proprietate, Munteanu a încheiat un act notarial prin care se angaja să vândă 3,5 hectare din cota sa de moştenire către Geanina Ramona Mureş, nepoata lui Nicolae Matei.

Pe 28 septembrie 2011, Primăria a retrocedat o altă suprafaţă inlclusă în PUZ-ul adoptat în 2010. De data aceasta, a fost vorba de o halcă de 2,254 de hectare, pe malul Mării Negre, atribuită unui alt samsar de drepturi litigioase, pe numele său Dumitru Păsat. Înainte de a fi pus în posesie, şi acesta s-a angajat în faţa notarului să păstreze doar 2.000 de metri pătraţi pentru el şi să vândă diferenţa de teren către numitul Idvu Constantin Florin, care mai departe a vândut-o către Isidor Gurgu, cumnatul lui Matei.

Advertisement
palaz

Dormarbib-Group-SRL

În sfârşit, pe 15 februarie 2012, Comisia a retrocedat o suprafaţă de 17,7 hectare către moştenitorii lui Alexandru Rogoveanu. O fracţie de 13,4 hectare a fost vândută de beneficiarul retrocedării încă înainte de punerea în posesie. 11 hectare au ajuns la Isidor Gurgu, în vreme ce diferenţa a fost împărţită între Ştefan Ciocănel (directorul de la Tabăra Năvodari SA, anterior jurist la Legmas), Nicolae Arapu (o săgeată a fostului primar, ca dovadă că terenul trecut pe numele acestuia a fost oferit de Matei drept mită fostului comandant al IPJ, Valentin Burlacu) şi Maria Greavu.

Ca o notă comună, terenurile originare ale beneficiarilor erau agricole şi se aflau în pântecul câmpului, pe cealaltă parte a Canalului. Însă Matei le-a oferit în loc moştenitorilor suprafeţe pe malul mării, intravilane şi bune de construit în temeiul PUZ-ului din 2010. Le-a oferit, deoarece o bună parte din suprafeţe aveau să ajungă tocmai la neamul său. Facem precizarea că toate aceste informaţii sunt menţionate într-un rechizitoriu întocmit de procurorii DNA Constanţa. În rechizitoriu se face vorbire şi  de numele avocatului Tudor Haşotti, nepotul senatorului Puiu Haşotti, care ar fi avut un rol în cadrul proceselor civile prin care au fost obţinute soluţiile, unele vădit abuzive, de retrocedare.

Demenţa POT-urilor de peste 100%

După ce a aranjat primul rând la mare, Matei a implementat un proiect european, pentru realizarea unei alei de promenadă de-a lungul plajei. Pe terenurile nisipoase şi neproductive, transformate în curţi-construcţii, au început să răsară tot felul de construcţii, care i-au scos din minţi pe investitorii de bună-credinţă. Un caz aparte îl reprezintă investitorii care au fondat Asociaţia de Proprietari A 158/5. Aceştia realizaseră pe banii lor sistematizările, cedând din terenul pe care îl aveau în proprietate pentru crearea drumurilor, spaţiilor verzi şi utilităţilor. Totul s-a creat pe banii lor. PUZ-ul stabilea că imobilele urmau să aibă un regim gradual de înălţime, în raport cu distanţa faţă de mare. Spre ţărm erau permise doar construcţii de două etaje, în vreme ce construcţiile mai înalte puteau fi ridicate doar în planul mai îndepărtat… ca să nu umbrească plaja. Cu toate acestea, intruşii aduşi pe prima linie a promenadei, prin mecasnismul retrocedărilor frauduloase, şi-au autorizat construcţii P+2, dar au finalizat adevărate blocuri cu patru sau chiar cinci etaje. Retragerile obligatorii nu au fost respectate şi nici indicatorii urbanistici referitori la procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului. Uneori, datorită etajelor realizate în consolă, suspendate peste domeniul public, POT-urile au depăşit şi procentul de 100%. Nu în ultimul rând, distanţa prea mică faţă de plajă a afectat deja potenţialul turistic al zonei. Căci în loc să stea la soare, turiştii sunt aşteptaţi, acum, la o cură de umbră… de la blocuri. Asociaţia de proprietari a formulat zeci de plângeri şi petiţii către toate instituţiile satatului, în căutarea dreptăţii şi a normalităţii.

Inspectorarul de Stat în Construcţii spune că s-au comis fapte infracţionale

Advertisement
palaz

Pe 24 decembrie 2015, după ce a verificat situaţia, inspectorul general Nelu Stelea de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti scria negru pe alb într-un răspuns adresat petiţionarilor că „fapta depăşeşte stadiul contravenţional prevăzut de art. 26 alin 1 lit. i din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, înscriindu-se în categoria infracţiunilor”. În mod concret, infracţiunile au fost săvârşite de gloata de funcţionari şi de consilieri de la Primăria Năvodari, care au aprobat ilegal documentaţii derogatorii de la PUZ. Asta, ca să nu se spună că degeaba fac umbră… plajei! În prostia şi lăcomia lor, aceşti factori (i)responsabili au nenorocit potenţialul turistic al Năvodariului. În momentul de faţă, 22 de autorizaţii de construire fac obiectul analizei de legalitate şi n-ar fi exclus, după alte precedente create în ţară, să ne trezim cu demolări masive în stabilimentul cu umbră de pe malul mării. Altfel nu se poate face lumină.. şi căldură naturală, de la soare, pe plaja de la Năvodari.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/ISC-despre-haosul-din-statiunea-Navodari.pdf”]

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este fondator și redactor-șef al publicației Ordinea.Ro. Activează în presa locală constănţeană din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigații la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro, redactor de investigații la Constanța.ro. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui master de filosofia culturii (2000). Este autor al volumului „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014, și coautor coordonator al volumului ”O istorie a orașului Cernavodă”, Editura Star Tipp, Slobozia, 2015.

Advertisement





Despre Noi

Știri și investigații din județul Constanța.
Aici găsiți subiectele care contează.

Asociația Puterea Civică

Forma legală: ONG/Asociație
Cod de Identificare Fiscală: 24860568

Adresa: Constanța, Bd. IC Brătianu nr. 48, Bl. G29 (Complex Intim), Et. 1, Biroul 7.

Telefon: 0241.625.564

E-mail: ordinea.ro@gmail.com




Copyright © 2018 Ordinea.RO - Theme by MVP Themes, powered by WordPress. Administrat, Implementat, Optimizat de Takmate Solutions