Connect with us

Exclusiv

Milionar cu japca. Parcursul de afaceri al lui Nicolae Matei (detalii în exclusivitate)

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Zorii democraţiei l-au prins pe Nicolae Matei într-o funcţie de magazioner la USAS – combinatul chimic aflat pe latura de vest a oraşului Năvodari. Matei locuia atunci într-un cămin de nefamilişti, pe strada Mării la numărul 24. După doi ani de magazionat şuruburi, buloane şi alte materiale la USAS-ul devenit între timp Fertilchim, acesta s-a socotit să intre oficial în afaceri. Însă nu singur, ci în parteneriat cu George Dogărescu, fiul primarului din Năvodari, Alexandru Dogărescu, fost inginer la USAS, uns în funcţia publică de la Primărie, încă din 1990, din partea FSN. În 1992, Alexandru Dogărescu câştigase primele alegeri libere pentru funcţia de primar, când fiul său George s-a prezentat la Notariatul de Stat din Constanţa, pe 14 iulie, pentru a autentifica actul de societate al SC Top Vision SRL, firmă pe care tocmai o fonda în parteneriat cu Nicolae Matei.

George Dogarescu

Cei doi se pregăteau să deschidă un atelier fotografic şi să întreprindă acte de comerţ cu produse alimentare sau industriale, fier vechi, materiale de construcţii şi elemente de mecanică fină. În 1993, fiul primarului a părăsit societatea, iar Nicolae Matei a continuat activitatea în calitate de asociat unic. Abia în 1998, reuşim să mai aflăm ceva despre activitatea sa, din actele depuse cu întârziere la Registrul Comerţului.

Depozitul de materiale de construcţii de lângă fabrica de pâine

În anul menţionat, firma Top Vision SRL s-a pus oarecum pe picioare, după ce a cumpărat, cu cinci milioane de lei vechi, o fâşie de teren de 30,36 mp, pe strada Albinelor nr. 8 din Năvodari, peste drum de fabrica de pâine. Terenul provenea dintr-o retrocedare obţinută de văduva Anastasia Căruleanu, care se judecase cu Primăria Năvodari, în anul 1993, pe vremea lui Alexandru Dogărescu. Femeia îşi înstrăinase terenul pe bucăţi. O bucată de 151 mp ajunsese la firma P.B.F. Ancora SRL, a lui Haralambie Penu, iar bucata de 30,36 mp la firma lui Matei. În anul 2001, Top Vision SRL avea să cumpere de la firma lui Penu, cu 30 de milioane de lei vechi, diferenţa de teren provenită din retrocedarea Cărăuleanu, precum şi o hală construită de acesta.

Printr-o evoluţie similară, începută tot în 1998, Top Vision SRL s-a insinuat în coasta taberei de copii de la Năvodari. Firma lui Matei a închiriat pe 6 iulie 1998 o hală de producţie de la cooperaţia meşteşugărească (ATCOM Constanţa), care necesita reparaţii în proporţie de 80%, precum şi un spaţiu de birouri compus din şase încăperi şi un grup sanitar. O zi mai târziu, Top Vision SRL obţinea de la Registrul Comerţului o rezoluţie pentru schimbarea obiectului principal de activitate, în comerţul cu ridicata al cărnii şi mezelurilor. Produsele proveneau de la Ferma Sibioara – fosta gospodărie agricolă şi zootehnică a Partidului Comunist Român, reorganizată ca societate comercială sub numele Agroind Tour SA, deşi popular încă i se spunea Gostat.

Privatizarea Legmas SA

În anul 2000, Nicolae Matei a intrat în politică şi a devenit consilier local şi viceprimar al oraşului Năvodari, din partea PDSR (actualul PSD). Încă din primele zile ale noului său rol, Matei a reuşit lovitura vieţii sale: firma sa, Top Vision SRL, a fost invitată de Fondul Proprietăţii de Stat să semneze contractul de privatizare nr. CT66/09.06.2000.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Privatizare-Legmas-pt-Top-Vision-Nicoolae-Matei.pdf”]

Prin acest act, Top Vision dobândea un pachet de 40% din acţiunile SC Legmas SA Năvodari, societate specializată, în mod tradiţional, în fabricarea utilajelor pentru agricultură. Anterior, societatea de stat fusese administrată de tot felul de persoanaje numite politic, precum Moisi Căliminte, patriarhul cooperaţiei din Constanţa, sau Paul Bocănete, un profesor universitar cu preocupări teoretice. Sub bagheta acestor administratori, societatea vânduse în anii anteriori apartamentele sociale către angajaţi şi îşi diminuase considerabil capitalul social. Aşa a devenit Legmasul demnă să fie cumpărată de vânzătorul de cărnuri şi mezeluri. Geniile de la FPS i-au pretins lui Matei 1.740.400.800 de lei vechi pentru pachetul de acţiuni care avea o valoare nominală de 2.364.675.000 de lei vechi. Top Vision a fost cooptată în acţionariatul Legmas, pe 15 septembrie 2000. Cel mai important acţionar al societăţii era SIF Transilvania, cu 43,74%, urmată de Top Vision, cu 40% şi de beneficiarii programului de privatizare în masă, cuponarii, în marea lor majoritate chiar angajaţi ai societăţii, cu 16,26%.

Gheorghe Ciurea de la Comat – omul lui Matei (sau invers)

Ciurea Gheorghe ComatDeşi era minoritar în societate, Matei a reuşit la şedinţa AGA din 10 noiembrie 2000 să promoveze în Consiliul de Administraţie, doi oameni de-ai lui (sau poate că el era omul lor?). I-am numit aici pe economistul Gheorghe Ciurea, directorul Comat SA Constanţa, şi pe economistul Constantin Birţ, fost şef de serviciu în cadrul Fertilchim (societatea unde lucrase şi Matei ca magazioner). Matei a propus atunci majorarea capitalului social, însă SIF Transilvania s-a opus. În acele condiţii, tânărul afacerist şi viceprimar al oraşului Năvodari şi-a anunţat intenţia de a cumpăra acţiunile angajaţilor. Pe 3 septembrie 2001, în cadrul AGA, 13,7% din acţiunile cuponarilor se găseau deja în posesia Vioricări Huşanu, concubina lui Matei. Împreună, cei doi deţineau 53,7% din acţiunile Legmas, astfel încât au reuşit să desfiinţeze Consiliul de Administraţie şi să numească un administrator unic, respectiv persoana juridică Top Vision SRL, prin reprezentant permanent, Neculai Dima. Apoi, Matei a schimbat şi comisia de cenzori, oferindu-i un rol aparte lui Gheorghe Ciurea de la Comat. Mai departe, noua comisie de cenzori, cu Ciurea în frunte, a supravegheat mai multe operaţiuni succesive de majorare a capitalului social, care au avut loc până în anul 2004. La capătul lor, acţiunile SIF Transilvania, care însumau la începuturi 43,74% din total, au ajuns să mai reprezinte doar 16,75%. Diferenţa se afla la Matei şi la concubina sa. La începutul acestei evoluţii, Legmas a adoptat un nou obiect de activitate în statutul ei, respectiv reciclarea materialelor feroase. De asemenea, Top Vision a deschis un punct de lucru în incinta Legmas, precum şi un punct de lucru în Portul Constanţa, în speţă o platformă pentru depozitarea fierului vechi, în drumul său spre export.

A cumpărat terenurile de sub clădirile cooperaţiei

În timp ce-şi împlinea planul la Legmas, Matei n-a stat cu mâinile în sân, ci a identificat noi oportunităţi de căpătuire, prin SC Top Vision SRL. În calitatea sa de consilier local şi viceprimar al oraşului, tânărul afacerist a aranjat lucrurile de aşa manieră, încât pe 21 decembrie 2000, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea cu numărul 109, prin care a aprobat vânzarea unui teren intravilan de 7.819 mp către Top Vision SRL. Era vorba tocmai de terenul pe care se aflau activele închiriate de Matei, în anul 1998, de la cooperaţia meşteşugărească, în coasta taberei de copii. Deşi proprietară a clădirilor, cooperaţia ar fi trebuit să întreprindă demersuri legale pentru a obţine un titlu de proprietate asupra terenului ocupat. Profitând de pasivitatea cooperatorilor, demersurile au fost iniţiate de Matei, într-o altă manieră şi direct în favoarea firmei sale. Pe 31 ianuarie 2001, acesta s-a prezentat la un notar public, alături de primarul localităţii, liberalul Ion Dobre, unde a semnat contractul autentificat sub numărul 207, prin care Top Vision a dobândit proprietatea terenului de sub clădirile ATCOM. Desigur, în contract nu se spunea niciun cuvânt despre clădiri. Ba mai mult, se arăta în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini. Preţul stabilit prin HCL a fost de 234.585.000 de lei vechi (adică 30.000 de lei vechi sau 3 lei noi pe metrul pătrat).

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Top-Vision-contract-teren-Atcom-tabara-Matei.pdf”]

Viceprimarul Matei semna ca primarul, în beneficiul firmei sale

Abia în 5 septembrie 2001, Primăria Năvodari a comunicat ATCOM Constanţa hotărârea de consiliu din 21 decembrie 2000. „În vederea predării terenului către actualul proprietar vă rugăm să luaţi legătura cu SC Top Vision SRL Năvodari pentru reglementarea situaţiei clădirilor provizorii existente pe acest teren”, se arăta în adresa 7415/05.09.2001, semnată de primarul Ion Dobre. Pe 28 mai 2002, Primăria a emis, chiar sub semnătura olografă a lui Nicolae Matei, cel care iscălea cu apostilă în locul primarului Dobre, adresa cu numărul 5558, ca răspuns la cererea înregistrată, cum altfel, sub acelaşi număr 5558. „Vă comunicăm că imobilul (teren + clădire), proprietatea dumneavoastră în baza CVC 207/31.01.2001 şi Fact. 8858 127 din 14.09.2001 este situat în Năvodari str. T3, nr. 2”. Factura menţionată n-a mai fost depusă la Registrul Comerţului, însă documentul fabricat de Matei şi celelalte înscrisuri i-au creat dreptul de a muta sediul firmei, din garsoniera sa de nefamilist, în locaţia din coasta taberei de copii. Totodată, societatea şi-a completat obiectul de activitate cu fabricarea de şuruburi, buloane şi arcuri.

Ferma de la Corbu şi abatorul de la Kogălniceanu

La scurt timp de la aceste lovituri fantastice, Top Vision SRL a semnat contractul nr. 207/25.08.2003 cu Agroind Tour SA Sibioara, având drept obiect atribuirea în folosinţă gratuită a construcţiilor zootehnice dezafectate, a terenului de sub acestea şi a incintelor aferente de la Ferma 7 Corbu (specializată în creşterea găinilor), pe o durată de cinci ani. Tranzacţia a fost avizată chiar de directorul general al ADS Bucureşti, Corneliu Popa. Totul era moca. În schimb, firma lui Matei trebuia să implementeze un plan de afaceri care să conducă la salvarea fermei, cu posibilitatea cumpărării activelor cu 10% din valoarea lor. Valoare era şi ea stabilită la 2,3 lei/mp de teren şi 3,6 lei/mp de construcţie. Terenul, în sine, avea suprafaţa de 46.268,48 mp. La un an şi ceva de la această tranzacţie dubioasă, mai exact pe 22 decembrie 2004, Matei a cumpărat activele cu 347.584.173 de lei vechi plus TVA, adică mai puţin de 100.000 de euro (potrivit contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 5980/22.12.2004 la BNP Doina Gheorghe din Ovidiu). În aceeaşi zi de 22 decembrie 2004, fosta gospodărie a Partidului Comunist Român a vândut şi alte construcţii zootehnice dezafectate în suprafaţă construită la sol de 6.089,04 mp şi terenul aferent acestora, de 122.036 mp, care aparţinuseră şi ele de Ferma 7 Corbu, nefiind însă incluse în contractul cu Top Vision. Cumpărătorul lor a fost firma Rustica Ovidiu SRL, a specialistului în avicultură Mihail Mihailov. În aceeaşi zi, Mihailov i-a vândut lui Matei activele care reprezentau partea de utilităţi a fermei: uzina electrică, transformatorul electric, hidroforul şi castelul de apă. Peste ani, mai exact pe 9 aprilie 2009, Mihailov avea să-i vândă lui Matei toate celelalte bunuri, de data aceasta cu preţul de 250.000 de euro.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ferma-7-Corbu-contracte-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]

O altă secţie a fostei gospodării de partid a intrat  în patrimoniul firmei lui Matei, în urma unei executări silite organizate de Administraţia Finanţelor Publice din Ovidiu, încă din 3 noiembrie 2004. Executarea se referea la 13 clădiri ale Agroind-Tour SA Sibioara, înşirate pe un teren de 13.786,67 mp, din Mihail Kogălniceanu, în vecinătatea fabricii Campofrio. Matei a fost pe fază şi le-a cumpărat, deopotrivă cu terenul, pentru suma de 934.150.000 de lei vechi. Pe 1 decembrie 2004, Top Vision a deschis în această locaţie din arealul comunei Mihail Kogălniceanu un nou punct de lucru, denumit „Abatorul Sibioara”.

Tunul de la Ovidiu

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ovidiu-SA-executare-silita-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]

Apoi, pe 23 mai 2005, Top Vision SRL a fost din nou pe fază, adjudecând în contul propriei sale creanţe, de 292.680,75 de lei noi (provenită din livrarea anterioară a unor materiale, gen şuruburi şi buloane, către societatea Ovidiu SA), două terenuri intravilane în suprafaţă cumulată de 61.154,71 mp, cu 36 de construcţii edificate pe ele, în speţă birouri, hangare, magazii, şoproane şi barăci, garaje, rampe, platforme din beton sau din asfalt. Ca şi cum nu era de ajuns, în contul aceleiaşi datorii de la şuruburi şi buloane au fost adjudecate şi trei magazine în localităţile Ovidiu, Mihail Kogălniceanu şi Băneasa. Magazinul din Băneasa, de exemplu, a fost adjudecat cu 1.241,92 de lei. Magazinul din Mihail Kogălniceanu, care avea o suprafaţă construită de 94 mp şi se afla la parterul unui bloc, a fost evaluat la 16.740,50 de lei (aproximativ 3.700 de euro). Clădirea de birouri de la Ovidiu, care a fost adjudecată cu 29.644,09 lei (aproximativ 6.500 de euro), avea să fie vândută, în anul 2009, de firma lui Matei, contra sumei de 760.000 de euro. Banii încasaţi au fost utilizaţi pentru modernizarea punctului de lucru „Avicola Corbu”.

O japcă de 61.968 mp, din primele luni ale mandatului de primar

Casa-Jianu-teren-Nicolae-Matei

Vila construită pentru fiica judecătoarei Jianu, pe terenul obţinut de Legmas în Tabăra de Copii

În 2008, Nicolae Matei a ajuns primar al localităţii. Acţionând în noua sa calitate, acesta a aprobat, pe 18 decembrie 2008, o cerere formulată de SC Legmas SA, în care era acţionar majoritar, de a obţine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren de 61.968 mp, din incinta Taberei Năvodari, pe care se aflau 13 clădiri proprietatea Sind-România SRL. Firma lui Matei avea dreptul să primească acest teren în câmp, pe cealaltă parte a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, acolo unde funcţiona Legmasul. Cu toate acestea, primarul îşi mutase drepturile peste canal, în Tabăra de Copiii, chiar în vecinătatea sediului social al SC Top Vision SRL, dobândit în mandatul de viceprimar, aşa cum am arătat mai sus. Pe 8 decembrie 2008, luând de bun ce zicea primarul, Ministerul Agriculturii a emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru Legmas SA. Ulterior, având complicitatea unui notar public şi a Oficiului de Cadastru de la Constanţa, Legmas SA a dezmembrat terenul în 60 de loturi, care au fost intabulate fără probleme, deşi în realitate erau probleme mari în joc. 49 de loturi şi 4 clădiri au fost apoi vândute la un preţ subevaluat către Top Vision SRL, cealaltă firmă a lui Matei. Mai departe, Top Vision a vândut 19 loturi, din cele 49, către terţi. Un lot a ajuns la fiica judecătoarei Corina-Eugenia Jianu. Procurorii DNA Constanţa au stabilit că judecătoarea fusese mituită, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege, în materia retrocedărilor. Însă despre retrocedări vom vorbi într-un episod viitor.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Baronii lacului Oltina, acuzați că au inundat pășunea, au închis un pod și au incendiat un sit natural

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Piscicultura României a ajuns pe mâini private în perioada 2003-2004, pe vremea guvernului Năstase. La acel moment, bălțile de pește din întreaga țară erau exploatate de societăți de stat, care continuau activități de producție începute în perioada comunistă. În loc să lanseze o procedură transparentă de privatizare, Adrian Năstase a pus la punct un tun de proporții. Printr-un ordin nepublicat în Monitorul Oficial al României, guvernul său a decis să retragă 33 de bălți din capitalul social al societăților piscicole de stat. Aceste active (bazine, diguri, clădiri, mijloace fixe) au fost mai apoi transferate cu titlu gratuit Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), antecesoarea actualei Agenții Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA). Rămase fără active, fostele întreprinderi piscicole de stat au intrat în faliment, pasivul lor și deranjul social fiind suportate, evident, de statul român. În timp ce acestea se prăbușeau la grămadă, bunurile erau acaparate de așa-numiții ”baroni ai bălților”.  Aceștia au primit în mod netransparent și clientelar contracte de asociere în vederea exploatării activelor piscicole. După câțiva ani, au primit în concesiune, prin atribuire directă, și terenurile de stat ocupate de active.

Cum a fost privatizat lacul Oltina

Cinci amenajări piscicole de stat din județul Constanța au avut soarta descrisă mai sus. În articolul de față vorbim de balta Oltina, situată într-o zonă de o rară și sălbatică frumusețe, cu statut de arie naturală protejată. În 2004, Pestom SA, societatea de stat care continua activitatea piscicolă începută în perioada comunistă, a fost alungată din baltă prin mecanismul descris mai sus. Activul piscicol a fost predat societății Aquarom Elite Distributions SRL București, prin contractul de asociere în participațiune nr. 174/16.08.2004. Firma a cumpărat de la CNAFP și peștele din baltă, evaluat cantitativ la 49.884 de kilograme și financiar la 4,2 miliarde de lei vechi. Peștele aparținea SC Pestom SA, astfel că CNFP nu avea niciun drept să îl comercializeze. Însă nimeni nu s-a mai împiedicat în acest moft.

La patru ani distanță, Aquarom a încheiat cu ANPA (succesoarea CNAFP) contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 12/10.03.2008, cumpărând astfel, în rate (ultima plătită în 2012), bazinele piscicole, digurile și clădirile de la Oltina. În aceeași zi, firma a semnat și contractul nr. 16/10.03.2008 de concesiune prin atribuire directă, cu ANPA, prin care a obținut concesiunea pe 49 de ani a terenului de stat de sub active. Vorbim aici de cuveta lacului Oltina și de terenuri neproductive de pe malul bălții.

Un dezastru pentru care vinovat a fost scos Dumnezeu

Activitatea de la amenajarea piscicolă Oltina a creat și mai creează încă vii controverse la nivelul populației și administrației locale din comuna Oltina. În primăvara anului 2006, un dig al amenajării piscicole s-a rupt. Satul Oltina, situat în vecinătatea bălții cu același nume, a fost inundat atunci în așa hal încât, în partea sa de jos, accesul nu se putea face decât cu barca.  Zeci de case au fost afectate, iar aproape 200 de persoane au fost evacuate. Cauzele incidentului nu au fost pe deplin elucidate. Însă principala ipoteză a fost aceea că firma Aquarom exploata lacul cam după ureche, crescând nepermis de mult nivelul apei în baltă. O parte din casele distruse în 2006 au fost refăcute pe deal, cu bani de la Guvernul României. Vinovat a fost scos… Dumnezeu sau, pentru cei mai puțin credincioși, natura.

Stan Pățitul și Gheorghe Stan

Lacul Oltina se alimentează gravitațional din Dunăre, adică prin cădere, între cele două lucii de apă existând o diferență de nivel. Procesul de umplere a lacului este controlat printr-un sistem de canale și stăvilare. Dacă stăvilarul nu s-ar închide la timp, casele dispuse pe dealurile din vecinătate, ca într-un amfiteatru, ar putea fi înghițite de ape. În 2006 s-a întâmplat o astfel de nenorocire. În 2019, ca un Stan-Pățitul, primarul din Oltina, Gheorghe Chirciu, spune că firma Aquarom, administrată de Stan… de Gheorghe Stan, nu gestionează corespunzător situația. Chirciu spune că societatea piscicolă a crescut din nou nivelul apei în baltă, peste parametrii autorizați. Apa a depășit malurile și a inundat pășunile învecinate, spre disperarea crescătorilor de animale.

Confruntarea

Redactorii Ordinea.Ro – Adrian Cârlescu și Tatian Iorga s-au deplasat la fața locului, în urmă cu două săptămâni. A fost o zi fierbinte la propriu. Ne referim aici la cele 42 de grade indicate pe termometrul din bordul mașinii, dar și la confruntarea, de-a dreptul incendiară, dintre Gheorghe Chirciu și reprezentantul firmei Aquarom Elite Distributions SRL.

Acuzații grave aduse de primarul Chirciu

Acuzațiile aduse societății piscicole de către primarul din Oltina sunt următoarele: inundarea pășunii, creșterea nivelului de apă peste cota autorizată de exploatare, incendierea stufărișului din zona naturală protejată, intabularea ilegală a unei suprafețe de teren de aproximativ 50 de hectare, care ar fi aparținut de drept localității, intabularea ilegală a două corpuri de pădure în suprafață de 3 hectare, care ar fi aparținut de drept statului, precum și închiderea accesului pe un pod public. Este vorba de podul peste stăvilar. Chirciu spune că localnicii care treceau pe acel pod pentru a merge într-un alt sat al comunei sau pentru a avea acces la pășuni și terenuri agricole sunt obligați acum să ocolească 20 de kilometri.

Ce spune reprezentantul Aquarom

În replică, reprezentantul Aquarom declară că stufărișul din zona naturală protejată ar fi fost incendiat de crescătorii de animale. Acesta neagă depășirea cotei autorizate de exploatare a lacului și susține că terenul inundat nu este pășune, ci aparține societății. Reprezentantul Aquarom nu a știut să răspundă acuzației că societatea ar fi intabulat aproximativ 50 de hectare de teren în plus, acaparând astfel pășunea localității. În schimb a susținut că podul peste stăvilar ar aparține Aquarom, care l-ar fi construit după concesionarea bălții, negând astfel susținerea primarului Chirciu că acest obiectiv a fost realizat înainte de 1989. Acesta a mai spus că podul a fost închis pentru primar, deoarece se ceartă cu patronii firmei. 

Momentele esențiale ale confruntării dintre primar și reprezentantul societății piscicole le puteți urmări în videoreportajul atașat articolului de față.

În acte, firma aparține unui tip care a fost asociat cu Elena Udrea li Dorin Cocoș

Potrivit istoricului din Monitorul Oficial, Aquarom Elite Distributions SRL este o firmă înființată în anul 2003, care s-a ocupat la începuturile sale de producția de ape minerale și băuturi carbogazoase non-alcoolice. Aceasta a fost fondată de Elena Rusan, o doamnă născută în anul 1927. Din 2005, societatea a început să fie administrată de fiul acesteia, Dan Lucian Rusan, născut în anul 1955. La un moment dat, acesta a devenit principalul asociat al firmei. El s-a retras cu totul din Aquarom, în anul 2018.

Societatea este deținută în momentul de față de Valentin Nichifor și Ion Petre. Potrivit platformei Confidas.ro, Nichifor mai este implicat și în SC Danubiu Elit SRL, o altă societate care a încheiat contract de asociere cu CNAFP în anul 2004, preluând crescătoria de pește de la Dunăreni. Celălalt asociat, Ion Petre, este implicat în 36 de societăți comerciale. Într-una din ele, Elan Grup SRL, patronul de la Aquarom a fost asociat cu Elena Udrea și Dorin Cocoș. Societatea a fost radiată din Registrul Comerțului.  

Administratorul Stan, baronul bălții Bugeac

Cei doi patroni de la Aquarom nu se ocupă și de administrarea firmei. Astfel, potrivit Confidas.Ro, societatea este administrată de Gheorghe Stan, Marcel Stan și Vasile Stan. Cei trei dețin în mod oficial firma Complex Grup SRL care a preluat, în 2004, crescătoria lacului Bugeac, cel mai important activ piscicol din județul Constanța. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Simfonia picamerelor! În Năvodari, turismul se face între bormașini, macarale și zbierături de muncitori

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Turismul de pe litoralul românesc a cunoscut o adevărată expansiune. În ultimii 15 ani, investițiile pe litoral, în special în partea de nord, au explodat, astfel încât niciun centimetru de pământ nu a fost lăsat neexploatat. În articolul de azi nu ne vom referi la legalitatea sau ilegalitatea construcțiilor de pe litoral, ci la un alt aspect pe care aproape toate instituțiile statului îl ignoră. Ne vom referi la faptul că, în goana de a construi cât mai repede, unii dintre investitori au trecut peste lege și ridică imobile în plin sezon estival printre turiști, care sunt nevoiți „să se odihnească“ între zgomote de picamere, bormașini și tot felul de scule de construcții. O astfel de situație ne-a fost adusă la cunoștință de administratorul unui hotel de pe litoral, situat la limita dintre stațiunea Mamaia și orașul Năvodari. Investitorul ne spune că în jurul hotelului său sunt în lucru cinci șantiere, care și-au continuat activitatea după începerea sezonului estival. Asta face ca turiștii, care vin, teoretic, să se odihnească, să dea bir cu fugiții.

„Mă numesc Valentin-Florin Mihai și administrez unitatea de cazare „911mamaia“ din str. Lotus, nr 9, Năvodari, unitate clasificată cu certificatul de clasificare nr 31628 din 23.04.2019. Am sesizat din 30 mai 2019 Ministerul Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcții și Direcția de Sănătate Publică Constanta cu privire la faptul că în jurul locației mele sunt 5 șantiere în lucru, care nu și-au încetat activitatea în perioada 15 mai – 15 septembrie, conform Legii n.r. 597/2001 actualizată (obligă închiderea șantierelor pe perioada 15 mai – 15 septembrie, dacă este afectată activitatea turistică), DEȘI ESTE EVIDENT CĂ AFECTEAZĂ ACTIVITATEA TURISTICĂ PRIN GĂLĂGIE ȘI PRAF…neavând plase pe fațade!“, a spus administratorul hotelului „911mamaia“.

Plimbat de la o instituție la alta

Deși zgomotele produse de construcțiile din zonă îi alungă turiștii, administratorul hotelului „911mamaia“, spune că nicio instituție nu s-a implicat în acest caz. Ba, mai mult, Valentin-Florin Mihai a fost plimbat de la o instituție la alta.

„Am făcut în 30 mai sesizări la Ministerul Turismului, ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală Năvodari. A venit [cineva – n.r.] de la Poliție și a spus că nu poate da amendă pentru că nu au cu ce măsura poluarea fonică… decibelii! Cei de la ISC m-au contactat a treia zi și m-au chemat la sediu, unde mi s-a explicat că Legea 597/2001, actualizată, a fost modificată de câteva ori în interesul celor de la putere, astfel luând ISC-ului posibilitatea să oprească șantierele pe perioada 15 mai – 15 sept, pentru că au trecut în lege și faptul că șantierele afalte în derulare nu se opresc. Cu toate acestea, în ultima parte a legii scrie că se opresc șantierele care „aduc atingere activitatii turistice“… ceea ce este foarte clar că fac aceste 5 șantiere din jurul hotelului Opera, White Tower, 911mamaia și Stavros. ISC nu are abilitatea să confirme că afectează activitatea turistică… ISC-ul verificând etapele construcțiilor și autorizațiile.

Conform adresei, ISC m-a trimis către Ministerul Turismului, Garda de mediu și Direcția de Sănătate Publică Constanța. După o săptămână, Ministerul Turismului răspunde și mă trimite la ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală. Direcția de Sănătate Publică mă trimite la Ministerul Turismului, Poliția Locală și Primărie. ISC a răspuns că nu are în atribuție să stabilească dacă afectează activitatea turistică și m-au trimis la Ministerul Turismului și Garda de Mediu, aceasta din urmă nu a răspuns nici până azi din 30.05.2019“, reclamă administratorul hotelului „911mamaia“.

Valentin-Florin Mihai întreabă pe această cale cine altcineva în afară de Ministerul Turismului poate constata faptul că, din cauza zgomotelor produse de construcții, turismul este afectat?

„ISC -ul închide șantierele dacă primește această precizare că este afectată activitatea turistică a unităților de cazare situate la câțiva metri de construcții. Până una alta, din cauza neprofesionalismului și birocrației, instituțiile mă trimit de la una la alt, iar turiștii își cer banii înapoi și pleacă cu un gust amar, fără speranța să revină, desi eu le ofer în unitatea mea de cazare tot confortul. Dar sunt treziți de luni până sâmbătă, inclusiv, la 7.30 de picamere, bormașini și macarale…cife….și zbierături ale muncitorilor! De praf nu mai zic. Investițiile imense făcute în turism riscă să fie pierdute din cauza legilor nerespectate (597/2001). Sper să fie cineva capabil să pună în aplicare Legea 597/2001!“, mai spune Valentin-Florin Mihai.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ginerele primarului PSD-ist din Agigea a cumpărat 10% din Golful Pescarilor cu 100 de lei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cârjaliu, a dobândit 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an cu o investiție de 100 de lei. Nuțoaia-Cîrjaliu a fost cooptat în SC Golful Pescarilor SRL, în septembrie 2018. Acesta a intrat în firma care deține cunoscutul restaurant pescăresc din vecinătatea plajei Agigea printr-o înțelegere a asociaților. Anterior, firma era deținută de Dumitru Stanciu din Agigea, care avea 50% din părțile sociale, și de oamenii de afaceri constănțeni Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu, care dețineau câte 25% din părțile sociale. Practic, business-ul se împărțea între Stanciu și cei doi constănțeni. Toți trei dețineau și calitatea de administratori. În septembrie 2018, aceștia au decis să-l coopteze în societate pe ginerele primarului din Agigea. Cooptarea a fost urmată de o majorare a capitalului social cu 480 de lei. Jumătate din acest aport financiar a fost adus de Popa și Lupoiu, care astfel și-au păstrat 50% din business. În schimb, Dumitru Stanciu a adus un aport mai mic, cedând practic 10% din firmă către ginerele lui Cîrjaliu, care a dobândit calitatea de asociat cu o investiție de 100 de lei. Stanciu a fost revocat și din funcția de administrator al societății, în locul său fiind numit noul asociat, Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu. În anul 2018, Golful Pescarilor SRL a derulat afaceri de 6.897.126 de lei.

Întrebarea care se pune în mod firesc este: de ce ar ceda cineva 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an, fără niciun beneficiu? În opinia noastră, permutările de mai sus trădează fapte de corupție ale primarului din Agigea. Am relatat pe larg în Ordinea.Ro că, la inițiativa lui Cristian Maricel Cîrjaliu, terenurile din zona Cherhanalei Agigea au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, în anul 2012. Anterior, Primăria adeverise că terenurile în cauză sunt în proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL, aparținând familiei antreprenorului local Matei Datcu. După ce s-a înstăpânit prin simplă inventariere pe terenurile din zona piscicolă, Primăria Agigea a vândut un lot de 1700 mp către Golful Pescarilor SRL. Tranzacția a fost încheiată în anul 2014, fără aprobarea Consiliului Local Agigea. Societatea Golful Pescarilor SRL era deținută atunci de Dumitru Stanciu, care era asociat unic și administrator. La scurt timp, Stanciu a cedat jumătate din firmă către afaceriștii Popa și Lupoiu. Mai departe, Primăria Agigea și-a dat întregul concurs ca firma să prospere. Societățile concurente, Sarda Fish SRL și Pescăria lui Matei SRL, au fost amendate în cascadă, intimidate și denigrate de primarul Cîrjaliu. Inclusiv turiștii care parcau mașinile pe domeniul public pentru a merge la restaurantul Pescăria lui Matei au fost amendați de administrația Cîrjaliu, în anii trecuți. Atitudinea arbitrară continuă și la momentul de față.

 

Deși joacă formal un rol de justițiar, Cîrjaliu este animat, de fapt, de un interes de trib. Astfel, Dumitru Stanciu este chiar finul fratelui său, Bogdan Cîrjaliu. După toate indiciile, Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu. În 2017 și 2018, Stanciu nu a obținut niciun beneficiu de la Golful Pescarilor. Niciun leu. Nimic. Informația este furnizată chiar de soția sa, care este o simplă angajată a Primăriei Agigea și care a depus, în această calitate, declarații de avere, ca orice funcționar public.

Din aceste documente, reiese că Dumitru Stanciu a dus acasă, în cei doi ani, doar salariile pe care le câștigă de la societatea Mytkar Service SRL Agigea, în care deține și calitatea de asociat unic. Vorbim aici de o firmă modestă, care se ocupă de reparația autovehiculelor. Societatea are doi angajați, din care unul este chiar patronul. Însă chiar și în această afacere modestă, se văd legăturile dintre Mitică Stanciu și nașul său, Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului din Agigea. Potrivit portalului Confidas.Ro, Mytkar Service are sediul social în Agigea, pe strada Zmeurei nr. 27. Tot pe strada Zmeurei nr. 27, lotul 2, funcționează și SC Artplast Service SRL, o agenție imobiliară deținută chiar de Bogdan Cîrjaliu și de soția acestuia. În sfârșit, Mytkar Service, firma lui Stanciu, răspunde la același număr de telefon ca și firma de pază și protecție Scan SRL, aparținând, de asemenea, lui Bogdan Cîrjaliu și soției acestuia. Pe vremuri, firma Scan SRL i-a aparținut chiar primarului Maricel.  Așa cum spuneam, după toate aparențele, Mitică Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu în afacerea Golful Pescarilor. Ceea ce explică lejeritatea cu care acesta a cedat, fără beneficii, 10% din business către ginerele primarului din Agigea. Aceleași raporturi consemnate mai sus explică și situația oarecum fabuloasă, prin care un tânăr a cumpărat 10 procente dintr-o afacere de 1,5 milioane de euro pe an, cu o investiție de doar 100 de lei.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: