Connect with us

Exclusiv

Milionar cu japca. Parcursul de afaceri al lui Nicolae Matei (detalii în exclusivitate)

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Zorii democraţiei l-au prins pe Nicolae Matei într-o funcţie de magazioner la USAS – combinatul chimic aflat pe latura de vest a oraşului Năvodari. Matei locuia atunci într-un cămin de nefamilişti, pe strada Mării la numărul 24. După doi ani de magazionat şuruburi, buloane şi alte materiale la USAS-ul devenit între timp Fertilchim, acesta s-a socotit să intre oficial în afaceri. Însă nu singur, ci în parteneriat cu George Dogărescu, fiul primarului din Năvodari, Alexandru Dogărescu, fost inginer la USAS, uns în funcţia publică de la Primărie, încă din 1990, din partea FSN. În 1992, Alexandru Dogărescu câştigase primele alegeri libere pentru funcţia de primar, când fiul său George s-a prezentat la Notariatul de Stat din Constanţa, pe 14 iulie, pentru a autentifica actul de societate al SC Top Vision SRL, firmă pe care tocmai o fonda în parteneriat cu Nicolae Matei.

George Dogarescu

Cei doi se pregăteau să deschidă un atelier fotografic şi să întreprindă acte de comerţ cu produse alimentare sau industriale, fier vechi, materiale de construcţii şi elemente de mecanică fină. În 1993, fiul primarului a părăsit societatea, iar Nicolae Matei a continuat activitatea în calitate de asociat unic. Abia în 1998, reuşim să mai aflăm ceva despre activitatea sa, din actele depuse cu întârziere la Registrul Comerţului.

Depozitul de materiale de construcţii de lângă fabrica de pâine

În anul menţionat, firma Top Vision SRL s-a pus oarecum pe picioare, după ce a cumpărat, cu cinci milioane de lei vechi, o fâşie de teren de 30,36 mp, pe strada Albinelor nr. 8 din Năvodari, peste drum de fabrica de pâine. Terenul provenea dintr-o retrocedare obţinută de văduva Anastasia Căruleanu, care se judecase cu Primăria Năvodari, în anul 1993, pe vremea lui Alexandru Dogărescu. Femeia îşi înstrăinase terenul pe bucăţi. O bucată de 151 mp ajunsese la firma P.B.F. Ancora SRL, a lui Haralambie Penu, iar bucata de 30,36 mp la firma lui Matei. În anul 2001, Top Vision SRL avea să cumpere de la firma lui Penu, cu 30 de milioane de lei vechi, diferenţa de teren provenită din retrocedarea Cărăuleanu, precum şi o hală construită de acesta.

Printr-o evoluţie similară, începută tot în 1998, Top Vision SRL s-a insinuat în coasta taberei de copii de la Năvodari. Firma lui Matei a închiriat pe 6 iulie 1998 o hală de producţie de la cooperaţia meşteşugărească (ATCOM Constanţa), care necesita reparaţii în proporţie de 80%, precum şi un spaţiu de birouri compus din şase încăperi şi un grup sanitar. O zi mai târziu, Top Vision SRL obţinea de la Registrul Comerţului o rezoluţie pentru schimbarea obiectului principal de activitate, în comerţul cu ridicata al cărnii şi mezelurilor. Produsele proveneau de la Ferma Sibioara – fosta gospodărie agricolă şi zootehnică a Partidului Comunist Român, reorganizată ca societate comercială sub numele Agroind Tour SA, deşi popular încă i se spunea Gostat.

Privatizarea Legmas SA

În anul 2000, Nicolae Matei a intrat în politică şi a devenit consilier local şi viceprimar al oraşului Năvodari, din partea PDSR (actualul PSD). Încă din primele zile ale noului său rol, Matei a reuşit lovitura vieţii sale: firma sa, Top Vision SRL, a fost invitată de Fondul Proprietăţii de Stat să semneze contractul de privatizare nr. CT66/09.06.2000.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Privatizare-Legmas-pt-Top-Vision-Nicoolae-Matei.pdf”]

Prin acest act, Top Vision dobândea un pachet de 40% din acţiunile SC Legmas SA Năvodari, societate specializată, în mod tradiţional, în fabricarea utilajelor pentru agricultură. Anterior, societatea de stat fusese administrată de tot felul de persoanaje numite politic, precum Moisi Căliminte, patriarhul cooperaţiei din Constanţa, sau Paul Bocănete, un profesor universitar cu preocupări teoretice. Sub bagheta acestor administratori, societatea vânduse în anii anteriori apartamentele sociale către angajaţi şi îşi diminuase considerabil capitalul social. Aşa a devenit Legmasul demnă să fie cumpărată de vânzătorul de cărnuri şi mezeluri. Geniile de la FPS i-au pretins lui Matei 1.740.400.800 de lei vechi pentru pachetul de acţiuni care avea o valoare nominală de 2.364.675.000 de lei vechi. Top Vision a fost cooptată în acţionariatul Legmas, pe 15 septembrie 2000. Cel mai important acţionar al societăţii era SIF Transilvania, cu 43,74%, urmată de Top Vision, cu 40% şi de beneficiarii programului de privatizare în masă, cuponarii, în marea lor majoritate chiar angajaţi ai societăţii, cu 16,26%.

Gheorghe Ciurea de la Comat – omul lui Matei (sau invers)

Ciurea Gheorghe ComatDeşi era minoritar în societate, Matei a reuşit la şedinţa AGA din 10 noiembrie 2000 să promoveze în Consiliul de Administraţie, doi oameni de-ai lui (sau poate că el era omul lor?). I-am numit aici pe economistul Gheorghe Ciurea, directorul Comat SA Constanţa, şi pe economistul Constantin Birţ, fost şef de serviciu în cadrul Fertilchim (societatea unde lucrase şi Matei ca magazioner). Matei a propus atunci majorarea capitalului social, însă SIF Transilvania s-a opus. În acele condiţii, tânărul afacerist şi viceprimar al oraşului Năvodari şi-a anunţat intenţia de a cumpăra acţiunile angajaţilor. Pe 3 septembrie 2001, în cadrul AGA, 13,7% din acţiunile cuponarilor se găseau deja în posesia Vioricări Huşanu, concubina lui Matei. Împreună, cei doi deţineau 53,7% din acţiunile Legmas, astfel încât au reuşit să desfiinţeze Consiliul de Administraţie şi să numească un administrator unic, respectiv persoana juridică Top Vision SRL, prin reprezentant permanent, Neculai Dima. Apoi, Matei a schimbat şi comisia de cenzori, oferindu-i un rol aparte lui Gheorghe Ciurea de la Comat. Mai departe, noua comisie de cenzori, cu Ciurea în frunte, a supravegheat mai multe operaţiuni succesive de majorare a capitalului social, care au avut loc până în anul 2004. La capătul lor, acţiunile SIF Transilvania, care însumau la începuturi 43,74% din total, au ajuns să mai reprezinte doar 16,75%. Diferenţa se afla la Matei şi la concubina sa. La începutul acestei evoluţii, Legmas a adoptat un nou obiect de activitate în statutul ei, respectiv reciclarea materialelor feroase. De asemenea, Top Vision a deschis un punct de lucru în incinta Legmas, precum şi un punct de lucru în Portul Constanţa, în speţă o platformă pentru depozitarea fierului vechi, în drumul său spre export.

A cumpărat terenurile de sub clădirile cooperaţiei

În timp ce-şi împlinea planul la Legmas, Matei n-a stat cu mâinile în sân, ci a identificat noi oportunităţi de căpătuire, prin SC Top Vision SRL. În calitatea sa de consilier local şi viceprimar al oraşului, tânărul afacerist a aranjat lucrurile de aşa manieră, încât pe 21 decembrie 2000, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea cu numărul 109, prin care a aprobat vânzarea unui teren intravilan de 7.819 mp către Top Vision SRL. Era vorba tocmai de terenul pe care se aflau activele închiriate de Matei, în anul 1998, de la cooperaţia meşteşugărească, în coasta taberei de copii. Deşi proprietară a clădirilor, cooperaţia ar fi trebuit să întreprindă demersuri legale pentru a obţine un titlu de proprietate asupra terenului ocupat. Profitând de pasivitatea cooperatorilor, demersurile au fost iniţiate de Matei, într-o altă manieră şi direct în favoarea firmei sale. Pe 31 ianuarie 2001, acesta s-a prezentat la un notar public, alături de primarul localităţii, liberalul Ion Dobre, unde a semnat contractul autentificat sub numărul 207, prin care Top Vision a dobândit proprietatea terenului de sub clădirile ATCOM. Desigur, în contract nu se spunea niciun cuvânt despre clădiri. Ba mai mult, se arăta în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini. Preţul stabilit prin HCL a fost de 234.585.000 de lei vechi (adică 30.000 de lei vechi sau 3 lei noi pe metrul pătrat).

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Top-Vision-contract-teren-Atcom-tabara-Matei.pdf”]

Viceprimarul Matei semna ca primarul, în beneficiul firmei sale

Abia în 5 septembrie 2001, Primăria Năvodari a comunicat ATCOM Constanţa hotărârea de consiliu din 21 decembrie 2000. „În vederea predării terenului către actualul proprietar vă rugăm să luaţi legătura cu SC Top Vision SRL Năvodari pentru reglementarea situaţiei clădirilor provizorii existente pe acest teren”, se arăta în adresa 7415/05.09.2001, semnată de primarul Ion Dobre. Pe 28 mai 2002, Primăria a emis, chiar sub semnătura olografă a lui Nicolae Matei, cel care iscălea cu apostilă în locul primarului Dobre, adresa cu numărul 5558, ca răspuns la cererea înregistrată, cum altfel, sub acelaşi număr 5558. „Vă comunicăm că imobilul (teren + clădire), proprietatea dumneavoastră în baza CVC 207/31.01.2001 şi Fact. 8858 127 din 14.09.2001 este situat în Năvodari str. T3, nr. 2”. Factura menţionată n-a mai fost depusă la Registrul Comerţului, însă documentul fabricat de Matei şi celelalte înscrisuri i-au creat dreptul de a muta sediul firmei, din garsoniera sa de nefamilist, în locaţia din coasta taberei de copii. Totodată, societatea şi-a completat obiectul de activitate cu fabricarea de şuruburi, buloane şi arcuri.

Ferma de la Corbu şi abatorul de la Kogălniceanu

La scurt timp de la aceste lovituri fantastice, Top Vision SRL a semnat contractul nr. 207/25.08.2003 cu Agroind Tour SA Sibioara, având drept obiect atribuirea în folosinţă gratuită a construcţiilor zootehnice dezafectate, a terenului de sub acestea şi a incintelor aferente de la Ferma 7 Corbu (specializată în creşterea găinilor), pe o durată de cinci ani. Tranzacţia a fost avizată chiar de directorul general al ADS Bucureşti, Corneliu Popa. Totul era moca. În schimb, firma lui Matei trebuia să implementeze un plan de afaceri care să conducă la salvarea fermei, cu posibilitatea cumpărării activelor cu 10% din valoarea lor. Valoare era şi ea stabilită la 2,3 lei/mp de teren şi 3,6 lei/mp de construcţie. Terenul, în sine, avea suprafaţa de 46.268,48 mp. La un an şi ceva de la această tranzacţie dubioasă, mai exact pe 22 decembrie 2004, Matei a cumpărat activele cu 347.584.173 de lei vechi plus TVA, adică mai puţin de 100.000 de euro (potrivit contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 5980/22.12.2004 la BNP Doina Gheorghe din Ovidiu). În aceeaşi zi de 22 decembrie 2004, fosta gospodărie a Partidului Comunist Român a vândut şi alte construcţii zootehnice dezafectate în suprafaţă construită la sol de 6.089,04 mp şi terenul aferent acestora, de 122.036 mp, care aparţinuseră şi ele de Ferma 7 Corbu, nefiind însă incluse în contractul cu Top Vision. Cumpărătorul lor a fost firma Rustica Ovidiu SRL, a specialistului în avicultură Mihail Mihailov. În aceeaşi zi, Mihailov i-a vândut lui Matei activele care reprezentau partea de utilităţi a fermei: uzina electrică, transformatorul electric, hidroforul şi castelul de apă. Peste ani, mai exact pe 9 aprilie 2009, Mihailov avea să-i vândă lui Matei toate celelalte bunuri, de data aceasta cu preţul de 250.000 de euro.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ferma-7-Corbu-contracte-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]

O altă secţie a fostei gospodării de partid a intrat  în patrimoniul firmei lui Matei, în urma unei executări silite organizate de Administraţia Finanţelor Publice din Ovidiu, încă din 3 noiembrie 2004. Executarea se referea la 13 clădiri ale Agroind-Tour SA Sibioara, înşirate pe un teren de 13.786,67 mp, din Mihail Kogălniceanu, în vecinătatea fabricii Campofrio. Matei a fost pe fază şi le-a cumpărat, deopotrivă cu terenul, pentru suma de 934.150.000 de lei vechi. Pe 1 decembrie 2004, Top Vision a deschis în această locaţie din arealul comunei Mihail Kogălniceanu un nou punct de lucru, denumit „Abatorul Sibioara”.

Tunul de la Ovidiu

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ovidiu-SA-executare-silita-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]

Apoi, pe 23 mai 2005, Top Vision SRL a fost din nou pe fază, adjudecând în contul propriei sale creanţe, de 292.680,75 de lei noi (provenită din livrarea anterioară a unor materiale, gen şuruburi şi buloane, către societatea Ovidiu SA), două terenuri intravilane în suprafaţă cumulată de 61.154,71 mp, cu 36 de construcţii edificate pe ele, în speţă birouri, hangare, magazii, şoproane şi barăci, garaje, rampe, platforme din beton sau din asfalt. Ca şi cum nu era de ajuns, în contul aceleiaşi datorii de la şuruburi şi buloane au fost adjudecate şi trei magazine în localităţile Ovidiu, Mihail Kogălniceanu şi Băneasa. Magazinul din Băneasa, de exemplu, a fost adjudecat cu 1.241,92 de lei. Magazinul din Mihail Kogălniceanu, care avea o suprafaţă construită de 94 mp şi se afla la parterul unui bloc, a fost evaluat la 16.740,50 de lei (aproximativ 3.700 de euro). Clădirea de birouri de la Ovidiu, care a fost adjudecată cu 29.644,09 lei (aproximativ 6.500 de euro), avea să fie vândută, în anul 2009, de firma lui Matei, contra sumei de 760.000 de euro. Banii încasaţi au fost utilizaţi pentru modernizarea punctului de lucru „Avicola Corbu”.

O japcă de 61.968 mp, din primele luni ale mandatului de primar

Casa-Jianu-teren-Nicolae-Matei

Vila construită pentru fiica judecătoarei Jianu, pe terenul obţinut de Legmas în Tabăra de Copii

În 2008, Nicolae Matei a ajuns primar al localităţii. Acţionând în noua sa calitate, acesta a aprobat, pe 18 decembrie 2008, o cerere formulată de SC Legmas SA, în care era acţionar majoritar, de a obţine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren de 61.968 mp, din incinta Taberei Năvodari, pe care se aflau 13 clădiri proprietatea Sind-România SRL. Firma lui Matei avea dreptul să primească acest teren în câmp, pe cealaltă parte a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, acolo unde funcţiona Legmasul. Cu toate acestea, primarul îşi mutase drepturile peste canal, în Tabăra de Copiii, chiar în vecinătatea sediului social al SC Top Vision SRL, dobândit în mandatul de viceprimar, aşa cum am arătat mai sus. Pe 8 decembrie 2008, luând de bun ce zicea primarul, Ministerul Agriculturii a emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru Legmas SA. Ulterior, având complicitatea unui notar public şi a Oficiului de Cadastru de la Constanţa, Legmas SA a dezmembrat terenul în 60 de loturi, care au fost intabulate fără probleme, deşi în realitate erau probleme mari în joc. 49 de loturi şi 4 clădiri au fost apoi vândute la un preţ subevaluat către Top Vision SRL, cealaltă firmă a lui Matei. Mai departe, Top Vision a vândut 19 loturi, din cele 49, către terţi. Un lot a ajuns la fiica judecătoarei Corina-Eugenia Jianu. Procurorii DNA Constanţa au stabilit că judecătoarea fusese mituită, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege, în materia retrocedărilor. Însă despre retrocedări vom vorbi într-un episod viitor.

Comments

comments

Exclusiv

Comprest Util a câștigat procesul cu Asociația Constanța Altfel. Detalii inedite din dosar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu, a câștigat definitiv procesul care i-a fost intentat de Asociația Constanța Altfel, fondată de actualul primar Vergil Chițac. Soluția este definitivă și a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, în data de 19 ianuarie 2021. Procesul, care a durat doi ani, a fost câștigat, atât pe fond, cât și în recurs, de Comprest Util și de Primarul Municipiului Constanța – la rândul său pârât în proces în calitate de emitent al Autorizației de Construire 149/19.02.2018. Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea acestui act administrativ care se referea la supraetajarea cu un etaj, în condițiile articolului 2 aliniatul 4 din Legea 50/1991, a blocului ridicat de Comprest Util pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 179 A în baza unor autorizații de construire anterioare (din 2009 și 2016). Încă de la debutul procesului, Asociația Constanța Altfel a solicitat, pe cale separată, și suspendarea provizorie a autorizației de supraetajare, cu intenția de a bloca lucrările de construire. Și acest demers a fost respins de instanță, astfel încât Comprest Util și-a finalizat între timp investiția. Întregul războiul juridic s-a finalizat cu înfrângerea drastică și pe toate fronturile a asociației fondate de actualul primar Vergil Chițac. Asociația și fondatorii ei ar putea, în urma altor demersuri juridice, să devină pasibili de plata unor despăgubiri.

Izvorul urii

Constanța Altfel a fost creată de un grup local de epigoni ai Asociației Salvați Bucureștiul și ai Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului. Vorbim de două ONG-uri foarte cunoscute la nivel național, înființate de Nicușor Dan (actualul primar al Bucureștiului), respectiv de Elek Levente, unul din liderii USR-ului. Metodele celor doi au fost puse în practică la Constanța de un grup de politicieni, în frunte cu Vergil Chițac și Felicia Ovanesian, la scurt timp după excluderea acestora din PNL. Rămași fără partid, acești politicieni locali aveau nevoie de o trambulină pre-electorală. Și atunci au copiat mimetic modelele oferite de Nicușor Dan și Elek Levente, erijându-se în lideri ai societății civile.

Ca o noutate, asociația fondată la Constanța de Chițac, Ovanesian și alții a construit o veritabilă ideologie a luptei (de clasă) cu ”rechinii imobiliari”, denigrând investitorii și întreținând o ură irațională împotriva acestora. În mod ipocrit, Asociația a trimis-o pe avocata Ovanesian la bară împotriva unor așa-ziși ”rechini imobiliari”, deși aceasta apărase în cariera ei mai multe nenorociri urbanistice, precum blocul de pe strada Zorelelor, ridicat cu încălcarea legii într-un cartier de case, cu titlul fals de clădire de locuințe sociale, fără respectarea distanțelor față de clădirile învecinate (puteți afla AICI mai multe detalii). De asemenea, presa a relatat că marea luptătoare pentru spațiile verzi și disciplina în construcții deține un imobil în Faleză Nord, lipsit de spațiu verde și cu balcoanele proiectate deasupra domeniului public. 

Mai multe detalii puteți afla aici:

Legenda salvatorilor. Felicia Ovanesian, legături bizare cu regimul Mazăre

În cariera sa, avocata Ovanesian a oferit asistență juridică marelui tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu, a generat executarea silită a unui teren retrocedat aflat sub sechestrul instituit de DNA și a negociat o tranzacție extrajudiciară între fostul primar Radu Mazăre și italienii de la FinCoGeRO, cei care mulg niște milioane de euro pe an de la municipalitate, pentru lucrări executate în contul Primăriei, evaluate la valoarea de piață, iar nu la valoarea contabilă efectivă.

La trântă cu una din cele mai serioase firme din oraș

Scandalos este faptul că această persoană care nu a avut niciun scrupul moral să reprezinte golani de asemenea teapă s-a erijat într-un fel de etalon al moralității și corectitudinii, atacând în instanță un om de afaceri corect și serios.

Seriozitatea Comprest Util este atestată de faptul că această societate este parteneră NATO, contribuind la amenajarea bazei militare americane de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, societatea a fost implicată în lucrările de mare anvergură pentru lărgirea plajelor din Constanța, fiind premiată și inclusă în topurile naționale ale Camerei de Comerț și Industrie a României. (Mai multe detalii AICI)

Cel mai scump teren din istoria orașului

Comprest Util a cumpărat terenul de pe Lăpușneanu, în suprafață de peste 2.000 de metri pătrați, de la Primăria Constanța, în anul 2004. Societatea a achitat două milioane de euro Primăriei, acest preț fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului.

În vreme ce mulți beneficiari de retrocedări penale n-au fost deranjați de Ovanesian și Chițac, asociația acestora a pus tunurile pe societatea care a cumpărat, cu bani grei, acest teren și a demarat unul din cele mai solide și frumoase proiecte imobiliare din oraș, cu parcare subterană mai bună și mai dotată decât a oricărui mall din Constanța, cu buncăre pentru apărarea civilă construite în beneficiul orașului, cu rezervă de apă înmagazinată în bazine subterane, tot pentru necesitățile strategice ale orașului.

Grigore Comănescu, la blocul Comprest Util, înainte de finalizarea lucrărilor.

O acțiune aberantă

Procesul stârnit de Constanța Altfel împotriva Comprest Util nu a fost motivat de interese reale pentru dreptate, ordine urbanistică și alte lozinci. Atacul a fost lansat doar în scopul acumulării capitalului politic de care Chițac &  Ovanesian aveau nevoie pentru scopurile lor electorale. Simplul fapt că au cutezat să hărțuiască o companie de o asemenea anvergură i-a înaripat fals pe cei de la Constanța Altfel, care au putut să pozeze în oameni curajoși, morali și de acțiune. În realitate, totul a fost o strategie de imagine și nimic mai mult.

Ca dovadă, întreaga acțiune împotriva Comprest Util s-a dovedit o însăilare de aberații fără sens. De pildă, Constanța Altfel a reclamat, printre altele, și faptul că investitorul nu a obținut aviz arheologic pentru etajul 8 al blocului de pe Lăpușneanu. Dar ce vestigii istorice puteau fi descoperite în văzduh?

Deși nu se putea referi justificat în acțiunea ei decât la autorizația de supraetajare atacă în instanță, Constanța Altfel a criticat și autorizațiile anterioare, din 2009 și din 2016. ONG-ul a tunat și a fulgerat că investitorul care a cumpărat terenul cu două milioane de euro ar fi trebuit să-l conserve ca spațiu verde. Cu alte cuvinte, să cultive iarbă, ce dacă a cumpărat terenul de la Primărie, cu atâția bani!!!

Strămutarea și motivele unei bănuieli legitime

În ce calitatea abera Constanța Altfel? Ei bine, așa cum au constatat instanțele de judecată, în niciuna. În anul 2019, Tribunalul Constanța a respins pe fond acțiunea formulată de Asociația Constanța Altfel, motivat de lipsa calității procesuale active. Asociația a declarat recurs, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța. În această fază, Comprest Util a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, pe baza bănuielii legitime că fondatorii asociației, prin scopurile lor electorale și prin pozițiile sociale ocupate, ar fi putut influența instanța locală. ÎCCJ a admis cererea Comprest Util, iar în acest fel dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Galați.

RIL-ul care a spus că asociațiile nu se mai pot juca de-a statul

Tot anul trecut, secțiile Înaltei Curți, reunite în complet de RIL, au stabilit că asociațiile de tipul Constanța Altfel nu pot declanșa acțiuni în contencios obiectiv, neavând atributul legal de tutelă asupra actelor administrative. Cu alte cuvinte, aceste asociații nu pot deschide procese doar pe baza susținerii că un act administrativ, precum un PUZ sau o autorizație de construire, ar încălca legea și interesul general. Ele pot evoca astfel de încălcări ale legii și interesului general, dar numai în subsidiar, dacă justifică un interes legitim privat (în sensul că sunt afectate direct, că li se creează un prejudiciu personal, că actul respectiv le îngrădește drepturi subiective). Înțelegând că li se taie macaroana, cei de la Constanța Altfel au intervenit în acest recurs în interesul legii (RIL) cu un memoriu amicus curiae, prin care au încercat să-i convingă pe cei mai buni judecători din țară, în frunte cu președintele instanței supreme, să nu interzică această șmecherie juridică a acțiunilor populare. N-au reușit. RIL-ul a fost adoptat, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind universal obligatorie, la fel ca legea. De atunci, magistrații care nu țin cont de acest RIL sunt pasibili de răspundere.

Ura și la gară

Pe acest fond, era mai mult decât previzibil că Asociația Constanța Altfel va pierde definitiv procesul, ceea ce s-a și întâmplat, după cum am arătat, la Curtea de Apel Galați, pe 19 ianuarie 2021. Instanța a respins recursul Constanța Altfel ca neîntemeiat, ceea ce înseamnă că s-a menținut aprecierea instanței de fond că asociația nu are calitate procesuală activă. Și e evident că nu avea o astfel de calitate, de vreme ce nu a suferit niciun prejudiciu, nu i s-a afectat niciun drept subiectiv și nu avea chiar nicio legătură cu situația din Lăpușneanu. După cum am arătat mai sus, politicienii camuflați în civiști nu apărau pe nimeni, ci doar încercau să culeagă ceva capital electoral din trânta cu investitorul.

Dar joaca s-a cam terminat (deși mai sunt niște procese pe rol, despre care vom relata în perioada următoare). Între timp, președintele fondator al asociației, Vergil Chițac, a ajuns primar al Constanței. El și-a dat demisia din asociație, însă rolul de președinte a fost preluat de un apropiat al său. De asemenea, Felicia Ovanesian a devenit city-manager, renunțând atât la calitatea de avocat, cât și la aceea de membră în Asociația Constanța Altfel. ONG-ul continuă procesele cu Primăria Constanța, luptându-se procesual chiar cu fondatorii care s-au retras, Vergil Chițac și Felicia Ovanesian.

După cum spuneam mai sus, în urma unor demersuri juridice suplimentare, asociația și fondatorii ei ar putea deveni pasibili de plata unor despăgubiri, dacă se va formula o astfel de acțiune și dacă instanțele o vor admite. Precedentul există la Cluj, unde APUC, asociația condusă de Elek Levente, a fost obligată să plătească despăgubiri usturătoare unui investitor pe care îl hărțuise aberant prin instanțe, după aceleași metode aplicate și de Constanța Altfel societății Comprest Util. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: