Connect with us

Exclusiv

Milionar cu japca. Parcursul de afaceri al lui Nicolae Matei (detalii în exclusivitate)

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Zorii democraţiei l-au prins pe Nicolae Matei într-o funcţie de magazioner la USAS – combinatul chimic aflat pe latura de vest a oraşului Năvodari. Matei locuia atunci într-un cămin de nefamilişti, pe strada Mării la numărul 24. După doi ani de magazionat şuruburi, buloane şi alte materiale la USAS-ul devenit între timp Fertilchim, acesta s-a socotit să intre oficial în afaceri. Însă nu singur, ci în parteneriat cu George Dogărescu, fiul primarului din Năvodari, Alexandru Dogărescu, fost inginer la USAS, uns în funcţia publică de la Primărie, încă din 1990, din partea FSN. În 1992, Alexandru Dogărescu câştigase primele alegeri libere pentru funcţia de primar, când fiul său George s-a prezentat la Notariatul de Stat din Constanţa, pe 14 iulie, pentru a autentifica actul de societate al SC Top Vision SRL, firmă pe care tocmai o fonda în parteneriat cu Nicolae Matei.

George Dogarescu

Cei doi se pregăteau să deschidă un atelier fotografic şi să întreprindă acte de comerţ cu produse alimentare sau industriale, fier vechi, materiale de construcţii şi elemente de mecanică fină. În 1993, fiul primarului a părăsit societatea, iar Nicolae Matei a continuat activitatea în calitate de asociat unic. Abia în 1998, reuşim să mai aflăm ceva despre activitatea sa, din actele depuse cu întârziere la Registrul Comerţului.

Depozitul de materiale de construcţii de lângă fabrica de pâine

În anul menţionat, firma Top Vision SRL s-a pus oarecum pe picioare, după ce a cumpărat, cu cinci milioane de lei vechi, o fâşie de teren de 30,36 mp, pe strada Albinelor nr. 8 din Năvodari, peste drum de fabrica de pâine. Terenul provenea dintr-o retrocedare obţinută de văduva Anastasia Căruleanu, care se judecase cu Primăria Năvodari, în anul 1993, pe vremea lui Alexandru Dogărescu. Femeia îşi înstrăinase terenul pe bucăţi. O bucată de 151 mp ajunsese la firma P.B.F. Ancora SRL, a lui Haralambie Penu, iar bucata de 30,36 mp la firma lui Matei. În anul 2001, Top Vision SRL avea să cumpere de la firma lui Penu, cu 30 de milioane de lei vechi, diferenţa de teren provenită din retrocedarea Cărăuleanu, precum şi o hală construită de acesta.

Printr-o evoluţie similară, începută tot în 1998, Top Vision SRL s-a insinuat în coasta taberei de copii de la Năvodari. Firma lui Matei a închiriat pe 6 iulie 1998 o hală de producţie de la cooperaţia meşteşugărească (ATCOM Constanţa), care necesita reparaţii în proporţie de 80%, precum şi un spaţiu de birouri compus din şase încăperi şi un grup sanitar. O zi mai târziu, Top Vision SRL obţinea de la Registrul Comerţului o rezoluţie pentru schimbarea obiectului principal de activitate, în comerţul cu ridicata al cărnii şi mezelurilor. Produsele proveneau de la Ferma Sibioara – fosta gospodărie agricolă şi zootehnică a Partidului Comunist Român, reorganizată ca societate comercială sub numele Agroind Tour SA, deşi popular încă i se spunea Gostat.

Privatizarea Legmas SA

În anul 2000, Nicolae Matei a intrat în politică şi a devenit consilier local şi viceprimar al oraşului Năvodari, din partea PDSR (actualul PSD). Încă din primele zile ale noului său rol, Matei a reuşit lovitura vieţii sale: firma sa, Top Vision SRL, a fost invitată de Fondul Proprietăţii de Stat să semneze contractul de privatizare nr. CT66/09.06.2000.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Privatizare-Legmas-pt-Top-Vision-Nicoolae-Matei.pdf”]

Prin acest act, Top Vision dobândea un pachet de 40% din acţiunile SC Legmas SA Năvodari, societate specializată, în mod tradiţional, în fabricarea utilajelor pentru agricultură. Anterior, societatea de stat fusese administrată de tot felul de persoanaje numite politic, precum Moisi Căliminte, patriarhul cooperaţiei din Constanţa, sau Paul Bocănete, un profesor universitar cu preocupări teoretice. Sub bagheta acestor administratori, societatea vânduse în anii anteriori apartamentele sociale către angajaţi şi îşi diminuase considerabil capitalul social. Aşa a devenit Legmasul demnă să fie cumpărată de vânzătorul de cărnuri şi mezeluri. Geniile de la FPS i-au pretins lui Matei 1.740.400.800 de lei vechi pentru pachetul de acţiuni care avea o valoare nominală de 2.364.675.000 de lei vechi. Top Vision a fost cooptată în acţionariatul Legmas, pe 15 septembrie 2000. Cel mai important acţionar al societăţii era SIF Transilvania, cu 43,74%, urmată de Top Vision, cu 40% şi de beneficiarii programului de privatizare în masă, cuponarii, în marea lor majoritate chiar angajaţi ai societăţii, cu 16,26%.

Gheorghe Ciurea de la Comat – omul lui Matei (sau invers)

Ciurea Gheorghe ComatDeşi era minoritar în societate, Matei a reuşit la şedinţa AGA din 10 noiembrie 2000 să promoveze în Consiliul de Administraţie, doi oameni de-ai lui (sau poate că el era omul lor?). I-am numit aici pe economistul Gheorghe Ciurea, directorul Comat SA Constanţa, şi pe economistul Constantin Birţ, fost şef de serviciu în cadrul Fertilchim (societatea unde lucrase şi Matei ca magazioner). Matei a propus atunci majorarea capitalului social, însă SIF Transilvania s-a opus. În acele condiţii, tânărul afacerist şi viceprimar al oraşului Năvodari şi-a anunţat intenţia de a cumpăra acţiunile angajaţilor. Pe 3 septembrie 2001, în cadrul AGA, 13,7% din acţiunile cuponarilor se găseau deja în posesia Vioricări Huşanu, concubina lui Matei. Împreună, cei doi deţineau 53,7% din acţiunile Legmas, astfel încât au reuşit să desfiinţeze Consiliul de Administraţie şi să numească un administrator unic, respectiv persoana juridică Top Vision SRL, prin reprezentant permanent, Neculai Dima. Apoi, Matei a schimbat şi comisia de cenzori, oferindu-i un rol aparte lui Gheorghe Ciurea de la Comat. Mai departe, noua comisie de cenzori, cu Ciurea în frunte, a supravegheat mai multe operaţiuni succesive de majorare a capitalului social, care au avut loc până în anul 2004. La capătul lor, acţiunile SIF Transilvania, care însumau la începuturi 43,74% din total, au ajuns să mai reprezinte doar 16,75%. Diferenţa se afla la Matei şi la concubina sa. La începutul acestei evoluţii, Legmas a adoptat un nou obiect de activitate în statutul ei, respectiv reciclarea materialelor feroase. De asemenea, Top Vision a deschis un punct de lucru în incinta Legmas, precum şi un punct de lucru în Portul Constanţa, în speţă o platformă pentru depozitarea fierului vechi, în drumul său spre export.

A cumpărat terenurile de sub clădirile cooperaţiei

În timp ce-şi împlinea planul la Legmas, Matei n-a stat cu mâinile în sân, ci a identificat noi oportunităţi de căpătuire, prin SC Top Vision SRL. În calitatea sa de consilier local şi viceprimar al oraşului, tânărul afacerist a aranjat lucrurile de aşa manieră, încât pe 21 decembrie 2000, Consiliul Local Năvodari a adoptat hotărârea cu numărul 109, prin care a aprobat vânzarea unui teren intravilan de 7.819 mp către Top Vision SRL. Era vorba tocmai de terenul pe care se aflau activele închiriate de Matei, în anul 1998, de la cooperaţia meşteşugărească, în coasta taberei de copii. Deşi proprietară a clădirilor, cooperaţia ar fi trebuit să întreprindă demersuri legale pentru a obţine un titlu de proprietate asupra terenului ocupat. Profitând de pasivitatea cooperatorilor, demersurile au fost iniţiate de Matei, într-o altă manieră şi direct în favoarea firmei sale. Pe 31 ianuarie 2001, acesta s-a prezentat la un notar public, alături de primarul localităţii, liberalul Ion Dobre, unde a semnat contractul autentificat sub numărul 207, prin care Top Vision a dobândit proprietatea terenului de sub clădirile ATCOM. Desigur, în contract nu se spunea niciun cuvânt despre clădiri. Ba mai mult, se arăta în fals că terenul ar fi fost liber de sarcini. Preţul stabilit prin HCL a fost de 234.585.000 de lei vechi (adică 30.000 de lei vechi sau 3 lei noi pe metrul pătrat).

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Top-Vision-contract-teren-Atcom-tabara-Matei.pdf”]

Viceprimarul Matei semna ca primarul, în beneficiul firmei sale

Abia în 5 septembrie 2001, Primăria Năvodari a comunicat ATCOM Constanţa hotărârea de consiliu din 21 decembrie 2000. „În vederea predării terenului către actualul proprietar vă rugăm să luaţi legătura cu SC Top Vision SRL Năvodari pentru reglementarea situaţiei clădirilor provizorii existente pe acest teren”, se arăta în adresa 7415/05.09.2001, semnată de primarul Ion Dobre. Pe 28 mai 2002, Primăria a emis, chiar sub semnătura olografă a lui Nicolae Matei, cel care iscălea cu apostilă în locul primarului Dobre, adresa cu numărul 5558, ca răspuns la cererea înregistrată, cum altfel, sub acelaşi număr 5558. „Vă comunicăm că imobilul (teren + clădire), proprietatea dumneavoastră în baza CVC 207/31.01.2001 şi Fact. 8858 127 din 14.09.2001 este situat în Năvodari str. T3, nr. 2”. Factura menţionată n-a mai fost depusă la Registrul Comerţului, însă documentul fabricat de Matei şi celelalte înscrisuri i-au creat dreptul de a muta sediul firmei, din garsoniera sa de nefamilist, în locaţia din coasta taberei de copii. Totodată, societatea şi-a completat obiectul de activitate cu fabricarea de şuruburi, buloane şi arcuri.

Ferma de la Corbu şi abatorul de la Kogălniceanu

La scurt timp de la aceste lovituri fantastice, Top Vision SRL a semnat contractul nr. 207/25.08.2003 cu Agroind Tour SA Sibioara, având drept obiect atribuirea în folosinţă gratuită a construcţiilor zootehnice dezafectate, a terenului de sub acestea şi a incintelor aferente de la Ferma 7 Corbu (specializată în creşterea găinilor), pe o durată de cinci ani. Tranzacţia a fost avizată chiar de directorul general al ADS Bucureşti, Corneliu Popa. Totul era moca. În schimb, firma lui Matei trebuia să implementeze un plan de afaceri care să conducă la salvarea fermei, cu posibilitatea cumpărării activelor cu 10% din valoarea lor. Valoare era şi ea stabilită la 2,3 lei/mp de teren şi 3,6 lei/mp de construcţie. Terenul, în sine, avea suprafaţa de 46.268,48 mp. La un an şi ceva de la această tranzacţie dubioasă, mai exact pe 22 decembrie 2004, Matei a cumpărat activele cu 347.584.173 de lei vechi plus TVA, adică mai puţin de 100.000 de euro (potrivit contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 5980/22.12.2004 la BNP Doina Gheorghe din Ovidiu). În aceeaşi zi de 22 decembrie 2004, fosta gospodărie a Partidului Comunist Român a vândut şi alte construcţii zootehnice dezafectate în suprafaţă construită la sol de 6.089,04 mp şi terenul aferent acestora, de 122.036 mp, care aparţinuseră şi ele de Ferma 7 Corbu, nefiind însă incluse în contractul cu Top Vision. Cumpărătorul lor a fost firma Rustica Ovidiu SRL, a specialistului în avicultură Mihail Mihailov. În aceeaşi zi, Mihailov i-a vândut lui Matei activele care reprezentau partea de utilităţi a fermei: uzina electrică, transformatorul electric, hidroforul şi castelul de apă. Peste ani, mai exact pe 9 aprilie 2009, Mihailov avea să-i vândă lui Matei toate celelalte bunuri, de data aceasta cu preţul de 250.000 de euro.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ferma-7-Corbu-contracte-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]

O altă secţie a fostei gospodării de partid a intrat  în patrimoniul firmei lui Matei, în urma unei executări silite organizate de Administraţia Finanţelor Publice din Ovidiu, încă din 3 noiembrie 2004. Executarea se referea la 13 clădiri ale Agroind-Tour SA Sibioara, înşirate pe un teren de 13.786,67 mp, din Mihail Kogălniceanu, în vecinătatea fabricii Campofrio. Matei a fost pe fază şi le-a cumpărat, deopotrivă cu terenul, pentru suma de 934.150.000 de lei vechi. Pe 1 decembrie 2004, Top Vision a deschis în această locaţie din arealul comunei Mihail Kogălniceanu un nou punct de lucru, denumit „Abatorul Sibioara”.

Tunul de la Ovidiu

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/05/Ovidiu-SA-executare-silita-Top-Vision-Matei-Nicolae.pdf”]

Apoi, pe 23 mai 2005, Top Vision SRL a fost din nou pe fază, adjudecând în contul propriei sale creanţe, de 292.680,75 de lei noi (provenită din livrarea anterioară a unor materiale, gen şuruburi şi buloane, către societatea Ovidiu SA), două terenuri intravilane în suprafaţă cumulată de 61.154,71 mp, cu 36 de construcţii edificate pe ele, în speţă birouri, hangare, magazii, şoproane şi barăci, garaje, rampe, platforme din beton sau din asfalt. Ca şi cum nu era de ajuns, în contul aceleiaşi datorii de la şuruburi şi buloane au fost adjudecate şi trei magazine în localităţile Ovidiu, Mihail Kogălniceanu şi Băneasa. Magazinul din Băneasa, de exemplu, a fost adjudecat cu 1.241,92 de lei. Magazinul din Mihail Kogălniceanu, care avea o suprafaţă construită de 94 mp şi se afla la parterul unui bloc, a fost evaluat la 16.740,50 de lei (aproximativ 3.700 de euro). Clădirea de birouri de la Ovidiu, care a fost adjudecată cu 29.644,09 lei (aproximativ 6.500 de euro), avea să fie vândută, în anul 2009, de firma lui Matei, contra sumei de 760.000 de euro. Banii încasaţi au fost utilizaţi pentru modernizarea punctului de lucru „Avicola Corbu”.

O japcă de 61.968 mp, din primele luni ale mandatului de primar

Casa-Jianu-teren-Nicolae-Matei

Vila construită pentru fiica judecătoarei Jianu, pe terenul obţinut de Legmas în Tabăra de Copii

În 2008, Nicolae Matei a ajuns primar al localităţii. Acţionând în noua sa calitate, acesta a aprobat, pe 18 decembrie 2008, o cerere formulată de SC Legmas SA, în care era acţionar majoritar, de a obţine certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra unui teren de 61.968 mp, din incinta Taberei Năvodari, pe care se aflau 13 clădiri proprietatea Sind-România SRL. Firma lui Matei avea dreptul să primească acest teren în câmp, pe cealaltă parte a Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, acolo unde funcţiona Legmasul. Cu toate acestea, primarul îşi mutase drepturile peste canal, în Tabăra de Copiii, chiar în vecinătatea sediului social al SC Top Vision SRL, dobândit în mandatul de viceprimar, aşa cum am arătat mai sus. Pe 8 decembrie 2008, luând de bun ce zicea primarul, Ministerul Agriculturii a emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru Legmas SA. Ulterior, având complicitatea unui notar public şi a Oficiului de Cadastru de la Constanţa, Legmas SA a dezmembrat terenul în 60 de loturi, care au fost intabulate fără probleme, deşi în realitate erau probleme mari în joc. 49 de loturi şi 4 clădiri au fost apoi vândute la un preţ subevaluat către Top Vision SRL, cealaltă firmă a lui Matei. Mai departe, Top Vision a vândut 19 loturi, din cele 49, către terţi. Un lot a ajuns la fiica judecătoarei Corina-Eugenia Jianu. Procurorii DNA Constanţa au stabilit că judecătoarea fusese mituită, pentru a pronunţa hotărâri judecătoreşti prin fraudă la lege, în materia retrocedărilor. Însă despre retrocedări vom vorbi într-un episod viitor.

Comments

comments

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal peste 11 milioane de lei cu activitățile sportive

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Conturi a stabilit în urma unui audit ordinar că Primăria Cernavodă a cheltuit ilegal 11.730.774 de lei pentru a finanța, fără licitație de proiecte, o asociație sportivă fondată de două persoane fizice și de Consiliul Local al orașului. Este vorba de Asociația Axiopolis Sport Cernavodă, în care CL Cernavodă are un vot minoritar, controlul fiind exercitat de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți. Banii prevăzuți în capitolul 67.02.05.01 al bugetului local pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019 au fost virați către această asociație, pe baza unor cereri de finanțare, dar mai ales pe baza semnăturii ordonatorului de credite. În mod uzual, ordonator de credite este chiar primarul localității, însă acesta își poate delega atribuția către un viceprimar sau către un city-manager. Această modalitate de a muta banii din contul Primăriei în contul unei asociații sportive la simpla cerere a acesteia din urmă, fără desfășurarea procedurilor competitive, contravine flagrant legii. Auditorii Curții de Conturi au constatat că Primăria Cernavodă a încălcat 7 articole din Legea 350/2005, 7 articole din Ordinul 130/2006 până la abrogarea acestuia survenită în anul 2018, 8 articole din Ordinul 664/2018, două articole din OG 26/2000, 3 articole din Legea 273/2006 și 4 articole din OG 119/1999. Raportul Curții de Conturi se referă doar la activitatea Primăriei, astfel încât nu reliefează modalitatea efectivă în care asociația sportivă a cheltuit aceste sume extrem de generoase de la bugetul local.

Pentru fapte similare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare în februarie 2019. În cazul său, procurorii DNA l-au acuzat de încălcarea Legii 350/2005 cu privire la finanțarea unor cluburi sportive cu peste 13 milioane de lei.  Dosarul cuprindea și alte fapte penale, cum ar fi atribuirea unor sume de bani fără respectarea procedurii legale către două fundații culturale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă ale unei angajate care s-a opus acestor activități și altele asemenea.

În urma controlului efectuat la Primăria Cernavodă, Curtea de Conturi a mai constatat încălcarea legii cu privire la atribuirea unui contract de gestionare a câinilor fără stăpân către o controversată firmă din localitatea Ovidiu. O altă constatare se referă la achiziția unui cort pentru evenimente (petreceri) fără evidențierea acestuia în lista mijloacelor fixe și fără a exista o prevedere a achiziției în lista de investiții aprobată pentru anul 2019. Facem precizarea că fostul primar al localității, Gheorghe Hânsă, a fost trimis în judecată pentru că a asfaltat o stradă care nu era inclusă în lista de investiții. În sfârșit, raportul Curții de Conturi mai constată că primarul, viceprimarul și alte persoane alese au efectuat vizite sau misiuni oficiale, fără a prezenta rapoarte de activitate. Curtea obligă Primăria să evalueze prejudiciile în această privință, în vederea recuperării. Precizăm că nedepunerea rapoartelor de activitate pentru misiuni oficiale, vizite de lucru și altele asemenea se sancționează cu reținerea sumelor cheltuite de la persoanele care și-au încălcat obligația de raportare. Obligația legală a fost adoptată tocmai pentru a se elimina practicile incorecte, prin care aleșii ajung să se plimbe pe banii contribuabililor, sub motivația falsă că ar fi participat în misiuni oficiale. Mai jos puteți citi integral decizia Curții de Conturi emisă în urma auditului de la Cernavodă.

Download (PDF, 3.47MB)

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Năvodari. Soacra unui consilier PSD toarnă frânturi din combinații imobiliare extrem de bizare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu doi ani, scriam aici, pe Ordinea.Ro, despre un păienjeniș de afaceri de la Năvodari, prin care niște localnici cu stea în frunte au dobândit drept de superficie asupra unor terenuri din domeniul privat al localității, cu 8 lei și ceva pe metru pătrat pe an. Mai departe, aceștia au construit blocuri și vile de milioane de euro, pe care le-au valorificat comercial. Schema a mers ca unsă.

Terenuri pentru tineri, în superficie la bătrâiori

Am arătat, de exemplu, cum un fost consilier local din gașca Matei-Chelaru a pus mâna pe niște terenuri atribuite la bază în folosință gratuită către un tânăr beneficiar al Legii 15/2003. Tânărul care a primit terenul de la Primărie a construit un ciot de clădire. Mai apoi, a vândut construcția nefinalizată către fostul consilier local Adrian Tudora. Acesta din urmă a cerut Consiliului Local să-i constituie un drept de superficie asupra terenului, fără licitație publică, în baza unui regulament inițiat de primarul Florin Chelaru. Consilierii locali au fost de acord și astfel terenul pentru tineri a ajuns la fostul consilier bătrâior, cu 8,40 de lei pe metru pătrat pe an. După această pleașcă, Tudora a modificat proiectul, a obținut în timp record o nouă autorizație de construire, a finalizat lucrările, iar mai apoi a vândut apartamentele pe piața imobiliară.

Detaliile unei vizite în Turcia. În stânga, sus și jos, afaceristul Adrian Tudora, alături de personaje perene ale puterii locale de la Năvodari, precum Nicolae Matei, Florin Chelaru, Ilie Coman sau Vasile Moruzi.

Clanul Damian și despăgubirile de la Primăria lui Chelaru

Cine n-ar vrea să fie investitor imobiliar în aceste condiții? Schema este destul de largă, iar acest fapt reiese din hotărârile de Consiliu Local, prin care s-au aprobat sute de astfel de superficii la Năvodari. Am scris pe larg de business-urile imobiliare derulate pe astfel de superficii de afaceristul Adrian Damian, de firma sa Aqua Force SRL și de partenera sa Elena Dinu. Aceasta din urmă este soacra consilierului local PSD-ist Ilie Coman. Am amintit de terenuri ale orașului deținute în superficie de o septuagenară, pe numele ei Basma Floaria, care mai departe a încheiat un contract de asociere cu firma lui Damian. De asemenea, am scris despre afacerea prin care soția lui Adrian Damian a primit despăgubiri de la Primăria Năvodari, pentru o afacere imobiliară eșuată. Pe baza acestor date, am enunțat bănuiala legitimă că găștile PSD-iste de la Năvodari sunt implicate până peste cap în tot felul de combinații imobiliare, unele din ele dezvoltate pe terenuri din domeniul privat al localității (foste concesiuni transformate în superficii, terenuri atribuite tinerilor, deturnate de la scopul inițial, sau pur și simplu terenuri atribuite în superficie prin licitații publice de care au avut cunoștință doar câțiva inițiați). Bănuielile de atunci se adâncesc și mai mult în prezent, mai ales de când s-a schimbat ceva în fronturile de luptă și detalii interesante încep să apară în spațiul public, turnate de niște participanți care au ajuns să se certe pe bani.

Citește și:

Tunuri imobiliare la Primăria Năvodari. Blocuri de milioane de euro pe terenuri atribuite cu 8 lei/mp/an

Război total între despăgubitul primarului și soacra consilierului Coman

Ei bine, de câteva luni, între Damian și soacra consilierului local Ilie Coman se duce un război cumplit, pe bani. Și pe acest fond încep să iasă la suprafață tot felul de informații despre învârtelile imobiliare de la Năvodari, din gașca puterii. Conflictul evocat mai sus a fost intens mediatizat de publicația Incisiv Național, care a ținut partea Elenei Dinu. În articolele publicate pe această temă, publicația a arătat că Damian a pornit proceduri de executare silită împotriva Elenei Dinu, pe baza unui contract de împrumut. Însă, pe de altă parte, Incisiv susține că femeia ar fi avut de recuperat diverse sume de bani de la Damian, pentru a se regla înțelegeri anterioare, unele verbale, pe încredere, referitoare la alte tranzacții.

Elena Dinu, soacra consilierului PSD Ilie Coman

Detaliile unei afaceri de 300.000 de euro

În zeci de paragrafe din aceste articole sunt relatate diferite tranzacții. De pildă, se relatează la un moment dat că, în 2015, Elena Dinu s-a asociat cu Adrian Damian să cumpere un teren de 1.106 mp, în Mamaia Sat, pe strada M9, în valoare de 81.000 de euro, de la o persoană particulară. Se afirmă că Dinu ar fi achitat din contul ei întreaga sumă, urmând să se regleze ulterior, în alte afaceri, cu privire la recuperarea investiției de bază. Ulterior, pe acest teren ar fi fost construite 7 imobile, care au fost vândute cu 300.000 de euro. Toți banii au fost reinvestiți în achiziția unui alt teren la Mamaia Sat, tot pe strada M9, cu o suprafață mult mai generoasă, de 4.274 de metri pătrați.

Cumpărătorii. Petru Toader Moruzi

Acest teren a fost dezmembrat și vândut pe loturi, contra sumei totale de 625.840 de euro. Două loturi mai mari au fost vândute firmelor Ian Invest Trans SRL și Interior Store Development SRL. Alte două loturi mai mici au ajuns la Petru Toader Moruzi și Ana-Maria Tutoveanu, prin mandatar Margareta Mitran. Moruzi a cumpărat un lot de 876 mp cu 122.640 de euro, pe 28 martie 2017. Nu știm dacă acesta este rudă a consilierului local Vasile Moruzi, unul din stâlpii de bază ai regimurilor Matei și Chelaru. Însă coincidența este tulburătoare.

Clanul Mitran

De cealaltă parte, Margareta Mitran a cumpărat pentru Ana-Maria Tutoveanu, din Brașov, un lot de 600 de metri pătrați, cu 78.000 de euro. În afară de a fi mandatar în această tranzacție imobiliară, Mitran este director executiv în Primăria Năvodari. Ea este al patrulea om, după primar, viceprimar și secretarul UAT, în organigrama instituției, fiind în funcție din vremuri imemoriale. Primarii se mai schimbă, dar Mitran rămâne. Rămâne chiar dacă, de anul trecut, consemnează în declarația de avere venituri încasate din pensie. Soțul ei este următorul în organigrama Primăriei, ca șef al Urbanismului. În mod deosebit ne-a atras atenția că soții Mitran, acești stâlpi ai Primăriei, dețin două terenuri în concesiune la Năvodari, de câte 500 de metri pătrați. Concesiunile se obțin de la Primărie, adică de la locul lor de muncă. Ei mai dețin un hectar de teren, tot la Năvodari, obținut în procedura fondului funciar, în anul 2011. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate o face Comisia Locală de fond funciar din Primărie. În sfârșit, Margareta Mitran a avut o implicare în povestea taxei fiscale de două milioane de euro, inventate de gașca de la Primăria Năvodari contra societății Somaco Construct SRL, cu scopul de a jefui patrimoniul turistic deținut de aceasta pe malul lacului Siutghiol.

O firmă din locul natal al primarului Chelaru, deținută de o mamaie de 78 de ani

Firma Ian Invest Trans SRL, la rândul ei implicată în aceste tranzacții amintite de Incisiv Național, este deținută de o bătrână de 78 de ani, pe numele ei Ecaterina Leonte. Societatea are sediul social în comuna Blăgești, satul Buda, din județul Bacău. Deși ar putea fi o simplă coincidență, satul Buda se învecinează cu Buhuși, orașul natal al primarului Florin Chelaru. În 2017, Ian Invest Trans SRL a solicitat aviz de mediu pentru a ridica un bloc de patru etaje pe terenul cumpărat de la cuplul afaceristic Damian-Dinu. În memoriul depus atunci se arăta că terenul afectat acestui proiect se află în zona Hanul Piraților, pe partea cu marea, la o distanță exactă de 540 de metri de țărm.  

Detaliu de pe site-ul Comunei Blăgești. Localitatea se află în vecinătatea orașului Buhuși, locul în care s-a născut primarul Florin Chelaru.

 

Pe malul lacului Siutghiol

Ne întoarcem la afacerile derulate de soacra consilierului PSD Ilie Coman cu fostul ei partener Adrian Damian. Incisiv Național relatează un alt aranjament imobiliar, atrăgând atenția asupra unor aspecte posibil penale. Publicația vorbește chiar de înșelăciune și mită, dar acuzațiile nu sunt dovedite decât declarativ, motiv pentru care nu insistăm deloc asupra lor. Însă câteva aspecte bizare ale combinației merită punctate.

Incisiv Național susține că Elena Dinu a încheiat un contract de asociere în participațiune cu Viaconsavis SRL și cu persoana fizică Mihail Dumitrescu. Dinu ar fi contribuit la această asociere cu un teren de 1.081 de metri pătrați, proprietatea sa, situat în zona Mamaia Sat, la 300 de metri de Lacul Siutghiol, în vecinătatea ansamblurilor ”Ovidius Holliday” și ”Zenit Residence”.  Societatea cooptată urma să execute lucrarea, în speță un imobil P+3-4 E retras. Însă Mihail Dumitrescu nu ar fi contribuit cu nimic în această asociere, susține Incisiv Național. Aspectul este bizar, întrucât publicația nu lămurește de ce Dinu și firma Viaconsavis SRL ar fi acceptat să împartă beneficiile unor contribuții concrete cu o persoană care nu a contribuit cu nimic.

Se mai afirmă că Elena Dinu trebuia să primească în urma asocierii etajul 1 al imobilului, format din 6 apartamente de câte două camere, precum și o garsonieră situată la etajul 4 retras. Pe piață, un apartament de acest tip valorează 65.000 de euro, iar o garsonieră, 40.000 de euro.

Donații și împărțeli fără contribuție

La un moment dat, așa cum se susține în serialul Incisiv Național, Elena Dinu ar fi cedat o garsonieră și două apartamente, prin acte notariale încheiate cu Adrian Damian și cu Mihai Bogdan Roșu, în speță un contract de donație, respectiv un contract de participațiune la finanțarea lucrării.

Soacra consilierului PSD-ist susține că acest Roșu nu ar fi contribuit financiar. Cu alte cuvinte, consemnările din actul notarial nu ar fi reale. Ea susține, citată de Incisiv, că Mihai Bogdan Roșu este patronul firmei Hamm District SRL Constanța, care a primit lucrări de taluzare de la Primăria Năvodari de un miliard de lei noi, deși societatea avea ca obiect principal de activitate creșterea porcinelor. (Contractul evocat aici se referă la realizarea unor ziduri de sprijin și consolidare a taluzului învecinat cu bulevardul Mamaia Nord, pe diferite porțiuni; lucrarea a fost atribuită în anul 2016, însă nu are valoarea de un miliard de lei noi, ci de 958.340 de lei plus TVA).

Detalii dintr-un articol publicat de cotidianul Ziua de Constanța cu privire la atribuirea lucrărilor de taluzare de la Năvodari către societatea Hamm District SRL, care avea atunci obiectul principal de activitate creșterea porcinelor. Elena Dinu spune că patronul acestei firme este un apropiat al primarului Florin Chelaru.

”Mama mea sunt eu”

În sfârșit, consemnăm un ultim aspect interesant care s-a revărsat în spațiul public de pe urma războiului pe bani dintre soacra consilierului local Ilie Coman și afaceristul care a primit despăgubiri, prin soția sa, de la Primăria Năvodari. În cadrul serialului Incisiv se arată că Elena Dinu ar fi achitat executorului judecătoresc suma pentru care era executată silit de către Adrian Damian. Aspectul este dovedit prin două ordine de plată publicate în facsimil. Însă, ce să vezi, în aceste documente Elena Dinu este o simplă mandatară pentru Floaria Basma, septuagenara care a obținut terenuri în superficie de la Primăria Năvodari, pe regulamentul lui Chelaru. Situația seamănă cu aceea a unui PSD-ist de frunte, Marian Oprișan, care a lămurit afacerile mamei sale: ”mama mea sunt eu”.

Detaliile unei plăți. Basma Floaria prin Dinu Elena. Sursa foto: Incisiv Național

În articolele Incisiv se mai arată că s-au formulat denunțuri penale la DIICOT și DNA. De altfel, informațiile pe care le-am preluat în măsura în care ni s-au părut veridice sunt ordonate în articolele Incisiv Național după tipicul unei plângeri penale. Va urma!

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: