Connect with us

Politica

Harta lui Dragnea

Publicat

la

Comitetul Executiv al PSD se reuneşte astăzi pentru a tranşa disputele apărute în partis ca urmare a scrisorii în care este cerută demisia a lui Liviu Dragnea de la conducerea partidului şi din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Scrisoarea care îi are printre semnatarri pe Gabriela Firea, Adrian Ţuţuianu şi Paul Stănescu, ar fi asumată de până la 30 de lideri din CEx. Ţuţuianu spune că şi 50 de parlamentari ai partidului ar fi semnat-o, iar deputatul PSD de Botoşani Răzvan Rotaru afirmă că 80 de deputaţi susţin demersul.

Soarta lui Liviu Dragnea depinde astfel de votul de vineri din CExN, organ de conducere din care fac parte liderii filialelor judeţene şi liderii naţionali ai PSD (vicepreşedinţi, liderii grupurilor parlamentare, preşedintele executiv, secretarul general, liderii organizaţiilor de tineret, pensionari, online, diaspora).

Cine rămâne pro Dragnea

Joi seară, mai multe filiale ale partidului şi-au exprimat explicit susţinerea faţă de Liviu Dragnea, printre acestea numărându-se Teleorman, Vâlcea, Gorj, Bacău, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Arad, Mureş, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Constanţa.

PSD Constanța îl susține pe Liviu Dragnea la conducerea PSD

Printre filialele judeţene care susţin scrisoarea se numără: Bucureşti, Ilfov, Olt,  Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila, Buzău, însă alte filiale sunt încă indecise cu privire la poziţia pe care o vor avea în Comitetul Executiv. Joi seară, au avut loc alegeri la PSD Brăila, acestea fiind câştigate de Mihai Tudose, fost premier şi susţinător al scrisorii îm potriva lui Liviu Dragnea.

În imagini, harta celor care sunt pro și anti politica pe care Liviu Dragnea o duce în interiorul Partidului Social Democrat arată așa:

sursa foto: Romania TV

Vicepremierul Paul Stănescu a afirmat, în conferinţa de presă care a avut loc după scrutin, că obiectivul liderilor PSD care cer demisia lui Liviu Dragnea din fruntea partidului şi a Camerei Deputaţilor îl reprezintă menţinerea guvernării, a coaliţiei cu ALDE şi, ulterior, eventuale remanieri guvernamentale. Stănescu a spus că a discutat cu Viorica Dăncilă despre aceste aspecte şi că el crede că premierul îşi va asuma aceste lucruri, fiind „un om de echipă”.

„Cel puţin eu am avut o discuţie cu doamna prim-ministru şi în numele grupului am rugat-o să rămână în continuare, fiind preşedinte executiv, să rămână o perioadă preşedinte interimar al partidului şi obiectivul nostru principal, pentru că de aici am plecat, guvernarea este. Asta înseamnă să menţinem coaliţia cu ALDE, asta înseamnă să ne aducem înapoi toţi parlamentarii care au plecat, pentru că e riscul aşa de mare în ultima perioadă, ca anumiţi parlamentari, dacă rămânem în situaţia de astăzi, să plece la alte partide, să rămână independenţi şi eu cred că în momentul în care se va produce acest lucru, ceea ce de fapt cerem în acea scrisoare, să avem majoritate, să avem coaliţie cu ALDE, să avem guvernare. După aceea, pe parcurs, vom discuta eventuale remanieri guvernamentale, dar asta va decide primul-ministru ce remanieri guvernamentale se vor face. Noi considerăm că trebuie anumite remanieri, dar va decide doamna prim-ministru Dăncilă ce se va întâmpla în continuare” a afirmat Paul Stănescu citat de news.ro.

Important! Conform calculelor de la acest moment, ar urma să se înregistreze 64 de voturi în CExN. Dragnea ar conta pe 21 de voturi, tabăra anti-Dragnea ar avea 37 de voturi, iar alţi 6 membri ai CExN s-ar putea abţine. Unele persoane ocupă mai multe funcţii cu drept de vot în CEx, însă vor avea un singur vot. De asemenea, cel puţin doi membri ai CExN vor fi absenţi.

 

Comments

comments

Politica

Senatorul de Constanța al USR, Remus Negoi, a prezentat bilanţul activităţilor desfăşurate pe plan local la 6 luni de mandat

Publicat

la data de

Scris de

Remus Negoi spune că, pe lângă audienţe şi întâlniri cu cetăţenii, a avut întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, discuţii şi consultări cu consilierii locali din municipiul Constanta şi cu viceprimarul Florin Cocargeanu.  El spune că a organizat, împreună cu colegii săi consilieri locali, vizite în mai multe localităţi din judeţ pentru a constata neregulile cu care acestea se confruntă. Astfel, a descoperit cum la Cumpăna malul canalului Dunăre – Marea Neagră se surpă de la o zi la alta, iar autorităţile locale nu intervin în acest sens. Negoi a punctat că, pentru a putea reprezenta interesele cetăţenilor din Constanţa, trebuie să fie mereu conectat la dinamica locală şi să promoveze un dialog real cu oamenii. De aceea, activitatea de la Cabinetul Parlamentar ocupă un loc important în agenda sa săptămânală, spune parlamentarul constănțean. În plus, afirmă el, și-a propus să meargă la toate obiectivele culturale şi siturile arheologice din judeţ, pentru a vedea care este starea acestora şi cum pot fi conservate şi puse în valoare.

„Ca senator de Constanţa, voi acorda întotdeauna o atenţie deosebită problemelor locale. De aceea, activitatea la Cabinetul Parlamentar reprezintă pentru mine o parte însemnată a muncii de senator căreia îi aloc timp la fiecare sfârşit de săptămână. Pe lângă audienţe şi întâlniri cu cetăţenii, am avut în cele 6 luni de mandat, şi întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, discuţii şi consultări cu consilierii locali din municipiul Constanta şi cu viceprimarul, Florin Cocargeanu. Pentru a putea reprezenta interesele cetăţenilor din Constanţa trebuie să fiu mereu conectat la dinamica locală şi să promovez un dialog real cu oamenii care se confruntă zi de zi cu situaţiile pe care dorim să le rezolvăm. În acest sens, am organizat, împreună cu colegii mei consilieri locali, vizite în mai multe localităţi din judeţ pentru a constata neregulile cu care acestea se confruntă. Astfel, am descoperit cum în Năvodari nu sunt respectate autorizaţiile de construcţie şi că, la Cumpăna, malul canalului Dunăre – Marea Neagră se surpă de la o zi la alta, iar autorităţile locale nu intervin în acest sens.

Fiind membru în Comisia de cultură şi media, dar şi pasionat de cultură, principalul meu obiectiv este promovarea patrimoniului cultural local. Judeţul Constanţa se bucură de o bogată moştenire istorică. Am vizitat o parte din monumentele istorice şi obiectivele culturale din judeţ pentru a vedea cu ochii mei în ce stare se află şi a găsi soluţii pentru conservarea, reabilitarea şi punerea lor în valoare.

Unul dintre obiectivele importante asupra căruia mi-am îndreptat atenţia încă de la începutul mandatului este Palatul Regal din Mamaia, o adevărată perlă culturală a oraşului. Acesta se află, din păcate, într-o stare avansată de degradare. Am avut o primă discuție cu Iulia Popovici, secretar de stat în Ministerul Culturii, pentru a găsi căi prin care ministerul să-şi exercite dreptul de preemțiune în ceea ce priveşte acest obiectiv cultural important din judeţul Constanţa.

De asemenea, am fost, împreună cu vicepreşedintele CJC, Petre Enciu, la Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, aflat pe lista indicativă UNESCO. Bisericile din cretă de la Murfatlar, aşa cum mai este cunoscut, se află la o distanță de 15 km de litoralul Mării Negre, pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi sunt aşezăminte de pe la jumătatea secolului al X-lea. Ansamblul, săpat într-un deal de cretă, este alcătuit din camere şi galerii şi a fost descoperit în 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. În opinia cercetătorilor, aici au fost prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. Din nefericire, Ansamblul Rupestru de la Murfatlar nu poate fi vizitat şi nu a fost deschis nicidată publicului larg. Specialiştii mi-au spus că este dificil ca bisericile de cretă să fie integrate în circuitul turistic, pentru că vizitarea lor ar putea duce la degradarea acestora, însă pot fi găsite soluţii alternative, precum protejarea lor cu panouri de sticlă.

Cetăţile romane din linia de apărare Limes reprezintă un subiect de interes pentru mine, mai ales că a fost deja depus la UNESCO dosarul pentru ca acestea să intre în Patrimoniul Mondial. Mi-am propus să merg la toate aceste cetăţi din judeţul Constanţa pentru a vedea în ce stare sunt şi cum pot fi conservate, reabilitate şi chiar incluse în circuitul turistic.

Din păcate, am constatat că nu este atât de uşor de ajuns la toate aceste situri. Am mers în sudul judeţului Constanţa, în apropiere de graniţa cu Bulgaria, cu intenţia de a vedea Cetatea Sucidava, aflată pe malul Dunării, în aval de satul Izvoarele. Aici a fost descoperit în 1984 un tezaur compus  din 17 obiecte, unele dintre ele relativ bine conservate, altele păstrate în stare fragmentară, destul de precară. Prin valoarea lor artistică şi documentară, piesele componente vin să întregească un patrimoniu de epocă foarte valoros al monumentelor romano-bizantine, descoperite în această parte a imperiului.

Am constatat însă că este o adevărată provocare să mergi la ruinele acestei cetăţi, întrucât nu există indicatoare spre locaţie şi nici drumuri asfaltate sau măcar circulabile cu o maşină obişnuită. Situl este dificil de găsit chiar şi pentru cei care cunosc zona, iar locaţia este greu accesibilă fără o infrastructură pusă la punct.

În schimb, am reuşit să ajung, împreună cu Petre Enciu, la Cetatea Capidava, situată pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă. Aceasta face parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean.

În afara controverselor legate de finanţare şi de modul în care a fost reabilitată, Cetatea Capidava, aflată pe lista indicativă UNESCO, reprezintă un exemplu de bune practici. Pe lângă faptul că a fost restaurat, monumentul urmează să intre în circuitul turistic.

La  Hârşova, am ajuns la Cetatea Carsium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce întârzie începerea reabilitării, mai ales că fondurile europene destinate lucrărilor ar putea fi pierdute.

Situl arheologic se află pe lista indicativă UNESCO şi există un proiect, aprobat încă din 2019, pentru restaurarea cetăţii care trebuie implementat, însă începerea lucrărilor de reabilitare întârzie. În acest moment, se aşteaptă avizul comisiei tehnice pentru a putea fi demarate procedurile de punere în valoare a monumentului. Cetatea Carsium trebuie îngrădită și apoi specialiștii pot să facă lucrări de întreținere şi reabilitare sau descoperiri.

Voi atrage atenţia, prin Comisia reunită a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO, asupra faptului că acest proiect este blocat, la 2 ani de la aprobare, şi că există riscul de a pierde finanţarea europeană. În plus, trebuie să vedem ce putem face ca Legea achiziţiilor publice să permită flexibilizarea achiziţiilor pentru a fi accesate mai uşor fondurile.

În plus, am fost la Cernavodă, unde se află şi cetatea Axiopolis, care, de asemenea, face parte din linia de demarcație Limes. Doresc să port discuții cu cei de la Ministerul Apărării Naționale pentru a găsi împreună soluții, astfel încât situl arheologic de la Cernavodă, care se află în mijlocul unei unități militare,  să poată fi introdus în circuitul turistic, dar, în același timp, să fie continuate săpăturile arheologice acolo. Îi voi întreba, de asemenea, pe reprezentanții Comisiei Naționale Limes în ce stadiu suntem cu dosarul pentru această cetate, în condițiile în care nu este permis acolo accesul specialiștilor. În plus, voi discuta și cu toți colegii din Comisia UNESCO din Parlament, pentru a le expune această problemă. Ar trebui să introducem în circuitul turistic atât Cetatea Axiopolis, cât și mormântul pictat de tip hipogeu din apropierea acesteia și valul de piatră declarat monument istoric, cu atât mai mult cu cât acestea se află pe ruta autocarelor care vin de la București spre Rasova.

Voi continua şi în perioada următoare vizitele în teren, la toate obiectivele culturale din judeţ. Dobrogea, un ţinut încărcat de istorie, ar trebui să devină o atracţie nu numai pentru litoral şi plaje, ci şi prin intermediul turismului istoric şi arheologic, pentru că zona are atât de mult de oferit în acest domeniu. Există numeroase monmente naţionale care nu sunt apreciate la justa lor valoare. Trebuie să întreprindem toate demersurile pentru a le scoate la lumină şi a le aduce în atenţia publicului: drumuri de acces, indicatoare şi maparea lor în sistem digital, astfel încât cei interesaţi să le poată identifica şi găsi mai uşor şi, eventual, să aibă acces la un tur virtual al acestora prin intermediul unei aplicaţii informatice.“, notează senatorul Remus Negoi.

Remus Negoi | Senator USR PLUS de Constanta

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Premierul Cîțu, nemulțumit de activitatea ministrului Drulă de la Transporturi: “Proiecte cu execuție aproape zero. Bilă neagră”

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Florin Cîțu a declarat, joi, că majoritatea ministerelor nu au o execuție bugetară bună. Premierul este nemulțumit de ministerele care au cerut bani la începutul anului, însă au proiecte pentru care execuția bugetară este aproape zero. Cîțu a aratat și spre ministerul Transporturilor, condus de Cătălin Drulă. 

„Sunt 38 de miliarde cerute de ministere la rectificare. Sunt solicitari exagerate pe toate ministerele. Noi vrem să reducem deficitul, nu să îl creștem. Dar vom aloca acolo unde sunt sigur că vor fi cheltuiți banii. Rectificarea pornește de la execuție, iar execuția cam pe toate ministerele este sub ce trebuia să fie la jumătatea anului.”, a declarat premierul, înainte de o discuție la ministerul Finanțelor, acolo unde Florin Cîțu este ministru interimar.

Acesta a preciat că va prezenta situația execuției bugetare și ca va trimite propunerea de rectifiare de la ministerul Finanțelor fiecărui ministru în parte.

„Voi prezenta situatia si vom trimite catre ministere propunerea ministerului Finanțelor. Nu sunt foarte multe ministere care au cheltuit banii.”

Întrebat despre proiectele trecute în buget, dar care au execuție aproape zero, premierul a răspuns:

„Sunt proiecte de investiții. Sunt și la Transporturi câteva proiecte. Mă interesează să nu ne batem joc de banii românilor. Execuția proastă este ca și cum ne-am bate joc de banii românilor.”

Acesta i-a răspuns și vicepremierului Dan Barna, care a spus că „lucrurile arată bine” pentru ministerele USR PLUS în ceea ce privește execuția bugetară.

„Nu suntem în guvern să ne protejam colegii”, i-a transmis Cîțu.

De asemenea, întrebat dacă miniștrii care nu au cheltuit banii vor fi vizați de o remaniere, premierul a spus că „au o bilă neagră.”

„Au o bilă neagră dar nu înseamnă că vor avea o altă decizie. Vom vedea cum putem îmbunătății situația”, a mai declarat Florin Cîțu.

Acesta l-a criticat și pe ministrul Agriculturii Adrian Oros, despre care a spus că nu a scos din buget „programele aprobate de Dragnea”.

„La ministerul Agriculturii aș vrea să văd că programele aprobate de Dragnea nu mai rămân în buget. Aștept încă acest lucru. Sunt multe programe care nu dau rezultate”, spune Florin Cîțu. (sursa: digi24.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PNRR-ul României, făcut praf de o publicație germană. Cîțu: „E un program bun, care 95% este agreat deja de Comisia Europeană“

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Florin Cîțu a reacționat după ce publicația germană WELT a dat de pământ cu PNRR-ul României. Șeful Guvernului spune că Planul Național de Redresare și Reziliență este un program bun, care e în proporție de 95% agreat deja de Comisia Europeană.

„România va aloca 0 miliarde în viitoarea perioadă. Va fi ca o briză de aer. PNRR este în proporiție de 95% discutat cu Comisia Europeană. Sunt negocieri, nu este un lucru neobișnuit”, a explicat Florin Cîțu.

Publicaţia germană WELT a analizat într-un articol recent publicat PNRR-urile prezentate de ţările din UE şi modul cum acestea au fost primite de Bruxelles. PNRR-ul României este privit cu scepticism de jurnaliştii germani care au punctat probleme care au dus la amânarea sa până în luna septembrie. Comisia nu va decide asupra PNRR românesc până la sfârşitul lunii septembrie. Situaţia Rămâniei este delicată. Planul prezentat de Bucureşti a ridicat multe semne de întrebare la Bruxelles, notează publicaţia germană WELT. La Bruxelles, PNRR românesc este văzut ca având deficite semnificative, inclusiv lipsa informaţiilor privind costurile şi cheltuielile. Atât de mari erau lacunele, încât guvernul român a trebuit să solicite oficial Comisiei prelungirea termenului de evaluare până la sfârşitul lunii septembrie, se precizează în articolul publicat de WELT.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: