Connect with us

Justitie

Iată ce spune DNA despre corupţia în sistemul public de sănătate! Voi ce părere aveţi?

Maria Ionescu

Publicat

la

Direcția Națională Anticorupție a finalizat studiul pe tema “Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”.

Analiza a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România:
1. achiziții publice
2. servicii medicale
3. bugetarea unităților spitalicești
4. accesul personalului în sistemul medical
5. autorizarea farmaciilor

1. În domeniul achizițiilor publice au fost identificate două tipare principale de acțiune:
– condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui ”comision”(mită) către managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este acoperită tot din bugetul spitalului
– fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

2. În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește:
– expertizarea medicală a capacității de muncă
– realizarea consultațiilor și actelor medicale

3. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate;
– demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită;
În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională.

4. În domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupția s-a manifestat :
– la finalizarea studiilor de profil
– la angajarea în spital
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard)

5. În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual;
– darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.

Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.

Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare.

Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în: servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor.
Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.

Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate.

Studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Nicușor Constantinescu, 4 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în dosarul prăbușirii elicopterului SMURD în lacul Siutghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost, astăzi, condamnat definitiv la 4 ani în închisoare, de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, în dosarul legat de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol.

Magistrații Curții de Apel au respins ca nefondat apelul declarat de Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJ Constanța urmând să rămână cu pedeapsa de patru ani de închisoare, cu executare, la care fusese condamnat în primă instanță de Tribunalul Constanța.

NOTĂ! Magistrații l-au mai condamnat pe fostul șef al CJ la plata, către partile civile Județul Constanța şi Consiliul Judetean Constanta, a sumei de 1.082.031,62 lei, despăgubiri civile. In baza art. 397 alin.4 C.p.p. in referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, până la concurenta sumei de 1.082.031,62 lei, retinută prin prezenta, drept prejudiciu.

Prin ordonanţa de punerea în mişcare a acţiunii penale, procurorii au precizat că, în cursul anului 2011, în cadrul unui proiect finanţat de Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România, Consiliul Judeţean Constanţa, prin el, a achiziţionat un elicopter în scopul eficientizării activităţii de salvare în cazul situaţiilor de urgenţă din zona de graniţă, din judeţul Constanţa, România şi Districtul Dobrich, Bulgaria.

Conform anchetatorilor, la data de 29 martie 2013, Constantinescu a atribuit unei societăţi comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de operare elicopter multifuncţional, medicalizat”, „Servicii de transport ocazional” şi „Servicii de reparare şi întreţinere a elicopterelor”, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă şi în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită şi conform scopurilor programului (salvare de vieţi şi intervenţii de urgenţă) a elicopterului respectiv. La data de 01 iulie 2013, Constantinescu ar fi pus elicopterul achiziţionat din fonduri publice la dispoziţia persoanei juridice respective, care nu a fost niciodată parte semnatară a Acordului de parteneriat în baza căruia a fost obţinută finanţarea nerambursabilă şi achiziţionat elicopterul, schimbând astfel beneficiarii direcţi ai investiţiei, precum şi destinaţia aparatului de zbor respectiv. Pe această cale, mai arată procurorii, inculpatul a angajat, lichidat, ordonanţat şi plătit, în mod nelegal, în perioada 05.07.2013 – 30.10.2014, din fondurile publice ale Judeţului Constanţa, suma de 1.082.031,62 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreţinere şi operare a elicopterului.

INFO! Un elicopter SMURD cu patru persoane la bord – doi piloţi de la Inspectoratul General de Aviaţie şi două cadre medicale ale SMURD Constanţa – s-a prăbuşit pe 15 decembrie 2014 în lacul Siutghiol din municipiul Constanța. Toţi membrii echipajului au murit. Din informațiile existente la dosar, în momentul accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune aeromedicală, după ce transportase un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Radu Mazăre va fi transferat la penitenciarul de la Slobozia. Vezi de ce

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi,  avocatul Lizeta Haralambie a declarat pentru ziarul Ordinea.ro că a fost aprobată cererea de transfer a fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, de la penitenciarul Rahova la cel de la Slobozia.

Transferul se va produce în cursul săptămânii viitoare, ca urmare a  depunerii unei cereri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Avocat al lui Mazăre, Lizeta Haralambie a precizat că transferul nu putea fi făcut la Poarta Albă sau la Valu lui Traian deoarece aici este regim semideschis, respectiv deschis, iar el trebuie să rămână într-un penitenciar cu regim închis.

“Cererea am depus-o în luna ianuarie la o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor pentru a fi transferat la cel mai apropiat penitenciar cu regim închis de municipiul Constanţa, respectiv cel de la Slobozia. Motivul transferului a fost familia. Radu Mazăre a cerut acest lucru dat fiind faptul că mama şi cei doi fraţi ai lui locuiesc la Constanţa, iar până la penitenciarul de la Rahova făceau 4-5 ore. Până la Slobozia va fi mult mai simplu să ajungă. Cu maşina se face o oră şi jumătate, cel mult două ore.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Ea a ţinut să sublinieze faptul că NU instanţa de judecată a luat această decizie, ci Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

De asemenea, avocatul lui Radu Mazăre a specificat faptul că nu a ales penitenciarul de la Slobozia pentru că aşa a vrut el.

“Trebuia ales penitenciarul care este cel mai aproape de adresa din buletin a persoanelor care se ocupă de deţinut.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Foto: Antena3

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Din 2 martie, judecătorii constănţeni ÎNTRERUP protestele

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, 25 februarie, la sediul Curţii de Apel Constanţa a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de către preşedintele Curţii de Apel Constanţa.

Pe ordinea de zi a fost un singur punct, respectiv discutarea încetării/modificării protestului stabilit prin Hotărârea nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor şi menţinut prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor.

După dezbateri şi supunere la vot,  Adunarea Generală a Judecătorilor a hotărât:

,,1. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 26 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest stabilite potrivit Hotărârii nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, menţinute prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, respectiv: a. amânarea cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente; b. încetarea desfăşurării şedinţelor de judecată la ora 16:00.

2. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 21 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest menţionate la art. 1 din prezenta hotărâre începând cu data de 2 martie 2020.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: