Connect with us

Justitie

Iată ce spune DNA despre corupţia în sistemul public de sănătate! Voi ce părere aveţi?

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Direcția Națională Anticorupție a finalizat studiul pe tema “Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”.

Analiza a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România:
1. achiziții publice
2. servicii medicale
3. bugetarea unităților spitalicești
4. accesul personalului în sistemul medical
5. autorizarea farmaciilor

1. În domeniul achizițiilor publice au fost identificate două tipare principale de acțiune:
– condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui ”comision”(mită) către managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este acoperită tot din bugetul spitalului
– fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

2. În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește:
– expertizarea medicală a capacității de muncă
– realizarea consultațiilor și actelor medicale

3. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate;
– demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită;
În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională.

4. În domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupția s-a manifestat :
– la finalizarea studiilor de profil
– la angajarea în spital
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard)

5. În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual;
– darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.

Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.

Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare.

Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în: servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor.
Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.

Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate.

Studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Curtea Supremă a desființat sentința de condamnare în cazul Alinei Bica

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, magistraţii instanţei supreme au admis contestaţia în anulare depusă de fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.

Precizăm că Alina Bica a contestat decizia penală din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, care este o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

În același timp, magistraţii au hotărât desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea  procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Iată ce se precizează, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de  rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.”

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și:

Ministerul Justiției a început selecția pentru numirea noului procuror general

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sentință definitivă: Nicușor Constantinescu NU va fi eliberat condiționat

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, Tribunalul Constanţa a respins cererea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu de eliberare condiţionată din penitenciar, în dosarul ”Centrul Militar Zonal”, în care a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Precizăm că el a solicitat, încă din luna ianuarie a.c., Judecătoriei Medgidia acest lucru dar cererea sa a fost respinsă ca nefondată. La acel moment, el a spus în fața judecătorilor că este bolnav. Instanța a precizat că stabilește ca termen de reînnoire a propunerii după cinci luni de la rămânerea definitivă a prezentei. Sentința  a fost pronunțată în 23 ianuarie, în camera de consiliu.

Ulterior, Nicușor Constantinescu a făcut recurs la Tribunalul Constanța, care s-a judecat în cursul zilei de azi. Cererea sa de eliberare condiționată a fost respinsă definitiv.

Reamintim că Nicuşor Constantinescua mai fost condamnat printr-o sentinţă definitivă la cinci ani de închisoare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din staţiunea Mamaia.  El a cerut contopirea celor două condamnări definitive, iar solicitarea se află pe rolul Tribunalului Constanţa.

Pentru mâine, 19 martie,  a fost stabilit primul termen al acestui proces.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: