Connect with us

Justitie

Iată ce spune DNA despre corupţia în sistemul public de sănătate! Voi ce părere aveţi?

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Direcția Națională Anticorupție a finalizat studiul pe tema “Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”.

Analiza a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România:
1. achiziții publice
2. servicii medicale
3. bugetarea unităților spitalicești
4. accesul personalului în sistemul medical
5. autorizarea farmaciilor

1. În domeniul achizițiilor publice au fost identificate două tipare principale de acțiune:
– condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui ”comision”(mită) către managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este acoperită tot din bugetul spitalului
– fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

2. În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește:
– expertizarea medicală a capacității de muncă
– realizarea consultațiilor și actelor medicale

3. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate;
– demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită;
În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională.

4. În domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupția s-a manifestat :
– la finalizarea studiilor de profil
– la angajarea în spital
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard)

5. În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual;
– darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.

Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.

Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare.

Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în: servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor.
Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.

Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate.

Studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Radu Mazăre, în fața judecătorilor: “Am fost adus cu forța în România, amenințat de un procuror și un polițist din Madagascar”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar Radu Mazăre a declarat luni, în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că a fost adus cu forţa în România, fiind ameninţat de un procuror şi un poliţist din Madagascar.

Radu Mazăre a fost adus din penitenciar la Instanţa supremă, unde era programat să se desfăşoare procesul în care a fost achitat în primă instanţă în dosarul privind construirea de locuinţe modulare grupate în campusul social “Henri Coandă” din Constanţa. De asemenea, Mazăre a contestat mandatul de arestare preventivă emis pe numele lui în dosarul “Polaris”.

În ambele procese, fostul primar a contestat procedura prin care a fost extrădat din Madagascar, susţinând că s-au făcut presiuni asupra lui şi a fost adus “forţat” în România.

“Nu renunţ la aplicarea principiului specialităţii, întrucât consider că mi-au fost încălcate drepturile de ambele state, atât Madagascar, cât şi România, în momentul în care am fost adus forţat în România, fără posibilitatea de a mă prezenta în faţa unei instanţe din statul Madagascar şi când am fost preluat de escorta românească, fără a exista o hotărâre a unei instanţe de extrădare. Deşi în Madagascar s-au făcut presiuni asupra mea, am fost ameninţat inclusiv cu copiii, ca să-mi dau acordul scris că doresc să renunţ la orice şi doresc să mă întorc în România, nu am făcut acest lucru. Am fost ameninţat de un ofiţer de poliţie, precum şi de un procuror. (…) De când am plecat din România, am anunţat autorităţile unde mă aflu şi nu am avut intenţia de a mă ascunde”, a declarat Mazăre în instanţă.

Avocaţii lui Mazăre au contestat legalitatea procedurii prin care fostul primar a fost adus în ţară, susţinând că decizia de extrădare nu a fost luată de o instanţă din Madagascar, ci de către un procuror.

În plus, spun avocaţii, la dosar nu există un consimţământ al lui Mazăre că acceptă să fie extrădat în România.

Radu Mazăre a fost extrădat în România pe 20 mai, el având o condamnare definitivă de 9 ani închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

De asemenea, el mai are două condamnări în alte dosare, dar care nu sunt definitive. (sursa: agerpres.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Adina Florea a câștigat concursul de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Adina Florea a obţinut cel mai mare punctaj la interviul susţinut marţi, la CSM, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Potrivit tabelului de clasificare a candidaților, aceasta a obținut 9,86 de puncte, fiind urmată de Sorin Eugen cu un punctaj de 8,85 și de Bogdan Pîrlog, care a obținut 3,25.
Potrivit Hotnews.ro, procurorul Bogdan Pîrlog a fost audiat prin videoconferință fiind plecat în vacanță.
Iniţial, candidatura lui Bogdan Ciprian Pîrlog a fost respinsă, motivul fiind ”lipsa de vechime efectivă de 18 ani în funcţia de procuror”, ca, ulterior, pe 4 iunie, plenul CSM să admită contestaţia formulată de acesta şi să permită susţinerea interviului pentru conducerea SIIJ.
Secția specială pentru anchetarea magistraților, a cărei înființare a fost contestată inclusiv de către organismele internaționale, este condusă la acest moment de Adina Florea, procuror-șef adjunct. Procurorul șef al Secției, Gheorghe Stan, a fost numit judecător al Curții Constituționale, la propunerea PSD.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

După ce l-a achitat pe ÎPS Teodosie în dosarul “Nazarcea”, Cristian Deliorga are liber să plece la CCR

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Cristian Deliorga, judecătorul care l-a achitat pe ÎPS în dosarul “Nazarcea”, este liber să plece la Curtea Constituțională.

ÎPS Teodosie, ACHITAT de judecătorul Deliorga în dosarul în care era acuzat că a obţinut ilegal fonduri europene

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 13 iunie, decretul privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Constanța a lui Cristian Deliorga – pensionare, la data de 14 iunie 2019, scrie Mediafax.

Amintim că pe data de 7 mai a.c., Senatul a votat pentru numirea fostului vicepreşedinte al CSM Cristian Deliorga în funcţia de judecător al CCR, propus de PSD. Acesta o va înlocui pe Simona-Maya Teodoroiu la Curtea Constituţională, al cărei mandat expiră pe 15 iunie. De asemenea, în aceeași zi, Camera Deputaţilor a votat pentru numirea lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în funcţia de judecător al CCR, în locul lui Ştefan Minea, al cărui mandat expiră tot pe 15 iunie.

Secția pentru judecători a CSM a aprobat, la începutul lunii, eliberarea din funcție, prin pensionare, a lui Cristian Deliorga, judecător la Curtea de Apel Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: