Connect with us

Justitie

Iată ce spune DNA despre corupţia în sistemul public de sănătate! Voi ce părere aveţi?

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Direcția Națională Anticorupție a finalizat studiul pe tema “Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017”.

Analiza a identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România:
1. achiziții publice
2. servicii medicale
3. bugetarea unităților spitalicești
4. accesul personalului în sistemul medical
5. autorizarea farmaciilor

1. În domeniul achizițiilor publice au fost identificate două tipare principale de acțiune:
– condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui ”comision”(mită) către managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este acoperită tot din bugetul spitalului
– fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

2. În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește:
– expertizarea medicală a capacității de muncă
– realizarea consultațiilor și actelor medicale

3. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate;
– demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită;
În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională.

4. În domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupția s-a manifestat :
– la finalizarea studiilor de profil
– la angajarea în spital
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard)

5. În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției:
– plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual;
– darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.

Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației.

Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare.

Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în: servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor.
Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.

Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate.

Studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Procurorul Călin Nistor, desemnat interimar la conducerea DNA

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, cu începere de la ora 11.00 a fost programată o ședință de urgență la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi desemnat un nou procuror-șef interimar la conducerea DNA.

Actualul interimar, Anca Jurma, a decis să se retragă din această funcție, iar procurorul general Augustin Lazăr a fost nevoit să aleagă un nou interimar.

Potrivit DC News, alesul este prim-adjunctul DNA, procurorul Călin Nistor.

Aceleași surse spun despre Călin Nistor că este unul din procurorii cu cea mai mare vechime din DNA, structura centrală, a instrumentat dosare importante, nu face parte din echipa cu care Laura Codruța Kovesi a condus DNA, în ciuda funcției de procuror-șef adjunct. În ultimii ani, Călin Nistor s-a opus măsurilor luate de către Laura Codruța Kovesi și a refuzat să dea curs comenzilor primite. De altfel, Laura Codruța Kovesi a cerut și anchetarea sa alături de Mihaiela Iorga Moraru, procuroare pe care Călin Nistor a sprijinit-o.

Foto: Agerpres

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

DNA cere 15 ani de închisoare pentru Radu Mazăre

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Un procuror DNA a cerut luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre la 15 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Potrivit Romania TV, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă, condus de Ionuţ Matei, a terminat de judecat luni dosarul retrocedărilor de terenuri, în care apar, printre alţii, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu.

În cadrul dezbaterilor, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea lui Radu Mazăre la o pedeapsă orientată spre maxim, limita superioară pentru infracţiunile comise de fostul primar fiind de 15 ani.

Procurorul a mai explicat că, în cazul lui Radu Mazăre, faptele se prescriu în iulie 2023.

Judecătorul Ionuţ Matei a anunţat că va amâna pronunţarea sentinţei în acest dosar.

Dosarul se află în faza de apel, după ce Radu Mazăre a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2017, la 4 ani de închisoare cu suspendare.

În acelaşi dosar, Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al CJ Constanţa, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind şi Dragoş Săvulescu, fost acţionar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti.

În schimb, Cristian Borcea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost achitat.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

”Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (…) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi”, susţin anchetatorii.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, ”adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială ”Holiday Club Neptun” SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă – Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001.

Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici.

Potrivit DNA, Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de ”vânzările” şi ”revânzările” de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre.

Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.

Conform calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Administratie

Nicușor Constantinescu nu scapă de închisoare! A făcut contestație la Judecătoria Medgidia

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, la penitenciarul Poarta Albă a avut loc comisia de liberare condiționată, în care a fost evaluat Nicușor Daniel Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța.

Pe pagina sa de facebook, el s postat următoarele: ”Comisia de liberare condiționată de la Penitenciarul Poarta Albă a fost schimbată radical AZI, când eu am avut evaluarea pentru eliberare. Statul paralel a numit un alt judecător în comisie, loial și supus ordinelor securiste! Am primit 5 luni amânare deoarece doamna judecător a apreciat, cunoscându-mă de câteva minute, că pe parcursul perioadei de detenție am avut o atitudine oscilantă și m-a catalogat drept a fi un pericol social.

Am menționat în fața comisiei că sunt GRAV bolnav și pentru a mă trata corespunzător trebuie să fiu pus în libertate, însă doamna judecător nu a ținut cont de acest lucru. Am făcut deja contestație la Judecătoria Medgidia.

Asta este ,”justiția” în România anului 2019, cea care încalcă drepturile omului și trimite către instanța superioară propuneri de liberare pentru criminali periculoși, dar pentru persoane condamnate ILEGAL de către binomul SRI-DNA pentru presupuse infracțiuni de serviciu amână cu 5 luni (până la noi ordine) liberarea!”, a precizat Nicușor Constantinescu în postarea sa. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: