Connect with us

Exclusiv

Îi ajunge funia la par? Intangibilul avocat Ionel Hașotti și mirajul expertizelor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Povestea de față este, înainte de toate, despre un sistem bolnav. Un sistem care are puterea de a nărui destine și de a pune minciuna în locul adevărului! Te duci în instanță să-ți cauți dreptatea? Dacă ești în Ardeal, ai toate șansele. Dacă ești în Dobrogea, ai toate șansele… să mori cu dreptatea în mână. De curând mi-a spus un avocat onest: nu mai evoca, domne, soluții date la Cluj sau la Oradea, Ardealul e altă țară! N-aș vrea să generalizez. Dar mișeliile care s-au întâmplat și încă se mai întâmplă în justiția dobrogeană ne arată cât de primitivi suntem și cât de captivi în plasa unor sforari care ne-au furat trecutul, prezentul și viitorul.

A cumpărat cu 4 milioane de euro, dar s-a trezit cu executorul la poartă

Am scris în repetate rânduri de cazul halucinant al retrocedării carierei de granit de la Sibioara. O facem și în articolul de față, cu elemente de noutate care sfidează normalitatea. Cariera de la Sibioara este cea mai bună din Dobrogea. Granitul ei s-a folosit încă din secolul trecut la construcția de diguri marine, dar și la prefabricatele din care s-au făcut blocurile din Constanța în perioada 1965-1989. În 2005, societatea care o exploata legal a fost cumpărată, cu 4 milioane de euro, de omul de afaceri Grigore Comănescu. În 2009, acesta s-a trezit cu executorul judecătoresc la poartă. Așa a aflat că Tribunalul Constanța aprobase, un an mai devreme, retrocedarea unei falii din carieră către două bătrâne reprezentate de un maestru al retrocedărilor. Ne referim aici la avocatul Ionel Hașotti, cel care a lucrat și pentru familia care a retrocedat bucata din Parcul Tăbăcărie pe care s-a construit mall-ul… și mai lucrează chiar și în momentul de față, într-un proces aflat în plină desfășurare, născut din același izvor nesecat. Pe legea românească, terenurile ce fac obiectul exploatării miniere sunt oprite de la retrocedare. Însă maestrul i-a mințit cu seninătate pe judecători că nu există opreliște legală și nici dovadă că ar fi o exploatare de carieră de piatră pe terenul revendicat.

Magistrați care au judecat drept, eliminați din sistem

Compania lui Grigore Comănescu, Somaco Construct SRL, nefiind citată să-și spună cuvântul, a deschis în 2009 un proces împotriva clientelor lui Hașotti și a comisiilor de fond funciar de la nivelul Prefecturii și al Comunei Lumina. Pe fond, dosarul a fost repartizat judecătorului Mircea Dinică. În baza probatoriului, acesta a dat câștig de cauză companiei miniere. După o vreme, Dinică avea să fie scuipat ca o măsea stricată din magistratură. El a fost acuzat inițial de comportament inadecvat față de grefiere (un soi de hărțuire sexuală) și sancționat capital, dar nu pentru acuzația inițială, ci pentru alte nereguli profesionale. De curând, fostul judecător a declarat unei publicații locale că viața lui a ajuns un calvar, fiind abandonat de soție și copii, ajungând să muncească zilier în Franța. Nici acum nu a înțeles ce i s-a întâmplat… însă a descoperit că instanța disciplinară care l-a mazilit din sistem nu a fost compusă aleatoriu.

Soluția dată de Dinică în favoarea companiei Somaco Construct SRL a fost confirmată în mod IREVOCABIL, în recurs, de un complet al Tribunalului Constanța, condus de Vasile Cosac-Cărbune, un magistrat cu o reputație impecabilă. La scurtă vreme, și acesta a părăsit sistemul, prin pensionare.

Vanghelița și Chirățica întorc situația la 180 de grade

Maestrul Hașotti a făcut recurs la recurs, iar un complet al Curții de Apel Constanța, condus de judecătoarea Vanghelița Tase, a revocat hotărârea irevocabilă. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în justiția românească. Hotărârile irevocabile nu pot fi revocate, că de aia se numesc irevocabile. După acest viol ordinar al legii procesuale civile, dosarul a fost trimis retur la Tribunal, fiind repartizat judecătoarelor Chirățica Enache și Cristina Ghernaja. Pe 12 octombrie 2012, acestea au dat de pământ cu Somaco Construct, obligând compania să sisteze operațiunile miniere, pentru motive neprevăzute în Legea Minelor, să demoleze construcțiile, care, între noi fie vorba, n-au existat niciodată, și să evacueze echipamentele industriale, stabilind ca sancțiune pentru neîndeplinirea acestor obligații daune cominatorii pe zi de întârziere. Somaco a atacat cu recurs, însă în locul unei soluții juste, s-a pomenit cu majorarea cuantumului daunelor cominatorii.

Experți cu dedicație

Anii se scurg cu repeziciune. Ajungem în 2016. Clienții lui Hașotti reușesc să intre în posesia terenului minier în baza hotărârii de retrocedare din 2008. Totodată, obțin daune de jumătate de milion de euro de la Prefectură și de la Primăria Lumina, sentința Judecătoriei Constanța fiind pronunțată în baza unei expertize efectuate de inginerul Ioan N. Bacalu din Petroșani. Mai târziu, daunele materiale vor fi desființate, în apel, în baza constatării că acest Bacalu calculase lipsa de folosință la valori practicate, de regulă, în concesiunile de petrol și gaze, mai valoroase de vreo 30 de ori decât rezervele de piatră… seacă. Procesul continuă și în momentul de față. Instanța de apel de la Tribunalul Constanța a numit un expert care să stabilească perimetrul în litigiu și delimitarea acestuia pe secțiuni funcționale, agricol, respectiv minier. În mod bizar, instanța a încredințat această misiune inginerului Cătălin Cucoară, un specialist care a fost chiar expertul-parte al clientelor lui Hașotti, într-unul din numeroasele procese în legătură cu perimetrul carierei de piatră de la Sibioara. În prestațiile anterioare, acesta stabilise puncte de contur peste harta extrem de vagă, din 1894, prezentată de clientele lui Hașotti. Or, cât de nesimțit să fii, după ce-ai fost plătit de una din părți, să accepți numirea ca expert neutru?

Chenarul cu roșu reprezintă terenul retrocedat, în 2008, clienților avocatului Ionel Hașotti. Foto dronă.

Mai departe, s-a impus expertizarea lipsei de folosință a secțiunii miniere stabilite de Cucoară. La fel de bizar, misiunea a fost încredințată tot expertului Ioan Bacalu, cel care încercase să le îmbogățească fără rușine pe bătrâne. Nici noua expertiză făcută de Bacalu nu a fost prea bună, fiind la rândul ei anulată de instanță pe 18 septembrie 2018. Rețineți acest aspect, vom reveni mai jos asupra sa.

Executorul Deacu întocmește acte de executare în fals

Tot în 2016, un executor judecătoresc, pe numele său Vasile Deacu (foto), angajat de clienții lui Hașotti, întocmește un proces-verbal de executare silită împotriva Somaco Construct SRL, calculând zile de întârziere la demolarea construcțiilor, la sistarea exploatării miniere și la evacuarea echipamentelor industriale. Deși nu a pătruns în carieră și nu are o dovadă cu privire la existența clădirilor, a utilajelor și a faptului că s-ar fi exploatat, el a consemnat toate aceste aspecte în procesul-verbal. După cum spuneam mai sus, clădiri n-au existat niciodată în gaura de mină, astfel încât sarcina demolării a fost din capul locului o ficțiune, ca multe altele din acest litigiu fabulos. Așadar, fără dovadă, contrazis flagrant de realitate, de situațiile înregistrate la Primăria Lumina și la Oficiul de Cadastru, Vasile Deacu a comis-o până la capăt, adeverind aspecte mincinoase. Totul în folosul clienților asociatului său Ionel Hașotti (cei doi sunt membri, alături de alte persoane, într-o fundație culturală). Și mai grav este faptul că executorul nu avea dreptul legal să stabilească aceste daune de capul său, ci doar o instanță de judecată.

Contestația la executare, strămutată la Babadag

Somaco Construct SRL a formulat contestație la executare, iar în cadrul acțiunii a cerut înscrierea în fals a documentelor întocmite. Hașotti a recuzat instanța, fără succes, și a cerut strămutarea dosarului. Procesul s-a mutat la Judecătoria Babadag, după luni bune de așteptare. Abia anul acesta, a fost desemnat un expert tehnic judiciar, cu misiunea de a stabili dacă au existat vreodată construcții pe teren, exploatare și utilaje. Eftimie Dumitru, expertul desemnat, a tergiversat și el cât a putut de mult misiunea. Abia pe 31 mai 2018, el a cerut Primăriei Lumina să îi comunice dacă a emis vreodată autorizații de construire sau de demolare în incinta carierei. Răspunsul Primăriei a venit pe 15 iunie și era negativ. Pe 27 iunie 2018, expertul a cerut instanței să-i mai acorde un termen, motivat de faptul că nu ar fi primit încă relații de la ANRM. În realitate, Eftimie Dumitru avea să formuleze o cerere în acest sens abia pe 27 august 2018. Instituția statului a răspuns tot pe 27 august și a trimis avizele de exploatare și ridicările topografice în baza cărora s-au făcut exploatările în carieră. Datele atestă că nu a existat activitate minieră pe falia de carieră retrocedată clienților lui Hașotti.

Un raport de expertiză, de două pagini și-un sfert

Deși informațiile erau cât se poate de clare, Eftimie Dumitru a depus pe 26 septembrie 2018 o mizerie de raport de două pagini și-un sfert, plus pagina de gardă, menționând însă că documentul ar avea 5 pagini și 10 anexe grafice. De asemenea, el a menționat că obiectul cauzei ar fi ”ieșirea din indiviziune”, iar nu așa cum era în realitate ”contestația la executare”. La capătul celor două pagini și-un sfert a rămas, uitată dintr-un raport mai vechi, data de 22 ianuarie 2018. În sfârșit, expertul a motivat că harta – veche din 1894 – pe baza căreia s-a făcut retrocedarea terenului minier în anul 2008, este la o scară foarte mică, având o eroare de 100 de metri pe punct. Cu alte cuvinte, ar fi posibil, așadar, ca retrocedarea, oricum ilegală, să se fi făcut cu erori grave în privința amplasamentului. Trebuie să amintim aici că Primăria Lumina a făcut, la un moment dat, o acțiune de revizuire a hotărârii de retrocedare, probând că terenul deținut de autorul interbelic nu se suprapunea peste cariera de piatră a firmei Somaco. Revizuirea a fost respinsă, în ciuda dovezilor. Revenim la raportul de expertiză. Concluziile sale sunt mai seci decât piatra seacă. ”Nu pot răspunde” – a scris expertul, spre cunoștința instanței.

Hașotti încearcă să umple vidul lui Eftimie Dumitru cu al doilea raport anulat al lui Bacalu

Pe 25 septembrie, speculând rezultatul vid al lui Eftimie Dumitru, Ionel Hașotti a trimis instanței de la Babadag al doilea raport de expertiză al lui Ioan Bacalu, întocmit în procesul de la Tribunalul Constanța, în care clienții avocatului încearcă să obțină daune de la Prefectură și Primăria Lumina. În acest raport, Bacalu opinase, fără a avea o misiune stabilită de instanța sa, că terenul retrocedat ar fi fost exploatat după pronunțarea hotărârii de retrocedare din anul 2008. El nu s-a raportat la momentul în care s-a născut obligația sistării exploatării miniere, adică la 12 octombrie 2012, păstrând această ambiguitate ca să o dea la întors în eventualitatea în care i s-ar cere antrenarea răspunderii penale. De asemenea, nu a spus un cuvânt despre construcții civile sau despre echipamente industriale, dacă au existat sau nu pe teren după octombrie 2012. Însă, chiar și așa, răspunsul la o întrebare nepusă de instanță pare făcut pentru uzul avocatului Ionel Hașotti și al executorului Vasile Deacu. Acum, amintiți-vă ce v-am rugat mai sus să rețineți: raportul lui Bacalu a fost anulat de Tribunalul Constanța pe 18 septembrie 2018. Așadar, pe 25 septembrie, când a fost depus la Judecătoria Babadag, acesta era nul.

Parchetul Curții de Apel spune că n-au existat și nu puteau să existe construcții civile și industriale pe teren

De asemenea, Ionel Hașotti avea cunoștință de existența dosarului penal 277/P/2017 al Parchetului Curții de Apel Constanța, în care sunt cercetate tocmai faptele sale și ale executorului judecătoresc Vasile Deacu în privința actelor false de executare silită.

 

Pe 2 august 2018, procurorul de caz, un inspector antifraudă din cadrul unității de parchet și mai mulți polițiști de poliție judiciară au făcut o constatare în cariera de la Sibioara, pentru a verifica dacă sunt reale sau false aspectele consemnate de Deacu, în privința existenței construcțiilor fără număr și fără individualizare, a echipamentelor, și ele fără număr și fără individualizare, precum și a exploatării, fără dată calendaristică și fără coordonate. Organele penale au constatat că nu există construcții și instalații industriale de exploatare și nici nu puteau exista, întrucât, atenție: ”din punct de vedere topografic, precum și din punctul de vedere al naturii terenului, acesta nu permitea edificarea de construcții civile și industriale”. Vom reveni pe larg asupra acestui dosar penal, într-un articol viitor.

Impunitate

Alți avocați, în locul lui Hașotti, probabil că ar fi ezitat să insiste pe această linie. Însă Hașotti nu-și face scrupule din atât, în contextul în care a retrocedat mințind că nu există carieră, iar acum încearcă să stoarcă bani pe lipsa de folosință a carierei. El se bucură de o formă bizară de impunitate. De exemplu, în dosarul retrocedărilor de parcuri și faleze din Constanța, nici măcar nu a fost chemat ca martor. Protejat de această atitudine a organelor contrară principiului aflării adevărului, avocatul continuă și acum procesele de retrocedare în numele familiei care a revendicat terenul din Parcul Tăbăcărie. Acest ultim proces se judecă la Curtea de Apel Constanța, în fața unui complet din care face parte și Vanghelița Tase, judecătoarea care a revocat, așa cum am arătat mai sus, o hotărâre irevocabilă la cererea avocatului. Retrocedarea terenului de la baza RATC sau executarea silită de la fabrica Energia sunt alte cazuri în care Hașotti nici nu a fost întrebat  de vorbă.

După cum spuneam, povestea de față este, înainte de toate, despre un sistem bolnav. Un sistem care are puterea de a nărui destine și de a pune minciuna în locul adevărului!

Comments

comments

Actual

VIDEO Policlinica 2: Clădire ruinată în scopul privatizării. Echipamente ținute la țiplă de 5 ani

În perioada 2011 – 2015, Policlinica 2 a Spitalului Județean Constanța, situată în zona ICIL, a fost modernizată și dotată cu aparatură de ultimă generație. Modernizarea clădirii a costat aproximativ două milioane de euro, în vreme ce aparatura de imagistică și radiologie a costat 3,5 milioane de euro.

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În perioada 2011 – 2015, Policlinica 2 a Spitalului Județean Constanța, situată în zona ICIL, a fost modernizată și dotată cu aparatură de ultimă generație. Modernizarea clădirii a costat aproximativ două milioane de euro, în vreme ce aparatura de imagistică și radiologie a costat 3,5 milioane de euro. În mod paradoxal, conducerile din acea perioadă de la Consiliul Județean și Spitalul Județean nu au găsit oportun să includă în proiectul european o clădire anexă a Policlinicii 2, în care funcționa clinica de chirurgie maxilo-facială. Acest imobil a fost lăsat în paragină. Ba mai mult, a fost transformat în groapă de deșeuri.

Conducerea actuală a Consiliului Județean s-a decis să facă ordine. Din acest motiv, vicepreședintele CJC, Claudiu Palaz, a invitat presa la un tur în această locație, la sfârșitul săptămânii trecute. Palaz afirmă că imobilul a fost lăsat să se degradeze, întrucât fosta conducere urmărea să o privatizeze pe bani puțini.

Mai mult, vicepreședintele CJC spune că resturile rezultate în urma modernizării corpului principal au fost cărate în corpul secundar, pentru a se grăbi artificial degradarea clădirii. Totul s-a întâmplat în perioada în care Consiliul Județean Constanța era condus de Nicușor Constantinescu, iar la cârma Spitalului Județean se aflat Dănuț Căpățână, un tip care a lucrat la Synevo și care, numit în funcția publică, a concesionat analizele medicale de la Policlinica 2 tocmai către Synevo. Același Căpătână a concesionat și serviciul de imagistică de la Spitalul Județean către clinica Pozimed, deținută de un off shore din siajul lui Sorin Strutinsky – cunoscutul asociat al lui Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre. În momentul de față, Căpățână este pușcăriaș de drept comun, condamnat pentru fapte de corupție săvârșite la SCJU.

Ca să vedeți ce profunde sunt aceste interese, trebuie să știți că Policlinica 2 a fost dotată, tot pe fonduri europene, cu aparatură pentru imagistică și radiologie în valoare de 3,5 milioane de euro. Însă, de cinci ani, echipamentele stau în țiplă, întrucât nu s-au obținut avizele de punere în funcțiune de la Consiliul Național de Coordonare a Activităților Nucleare (CNCAN). Căutând cauzele acestei situații intolerabile, Claudiu Palaz a descoperit că firma care s-a ocupat de modernizarea corpului principal al Policlinicii 2 a tăiat tuburile de aerisire ale subsolului și le-a izolat cu spumă poliuretanică. Din acest motiv, subsolul se inunda la fiecare ploaie sau topire a zăpezii. Igrasia generată în acest fel a cauzat umflarea dușumelelor din rășini în încăperile destinate exploatării echipamentelor de imagistică, motiv pentru care CNCAN a refuzat să emită avizele necesare.

Anul acesta, Consiliul Județean a apelat la sponsori pentru a putea înlocui dușumelele din rășini cu șape din beton și pentru a igieniza subsolul policlinicii. Autoritatea nu a putut încheia contracte de lucrări, deoarece fiind vorba de un proiect european, nu se puteau face plăți suplimentare. Chiar și așa, după ce destul de greu au fost găsiți sponsori iar viciile au fost îndreptate, funcționarea echipamentelor de milioane de euro încă nu a fost autorizată. Claudiu Palaz spune că procedura a fost tergiversată de medicul Radu Baz, care a întârziat trimiterea documentelor sale personale la CNCAN. Tot Palaz a amintit că Baz a fost angajatul Pozimed – clinica specializată în imagistică, menționată mai sus, în legătură cu Dănuț Căpățână și Sorin Strutinsky.

În clipul de mai jos, puteți vedea imaginile surprinse la turul clădirii abandonate și a încăperilor în care se află aparatura de milioane de euro nepusă în funcțiune de cinci ani de zile.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Un plic, furat din Prefectură. Comisia de Abuzuri a Senatului anchetează retrocedarea frauduloasă a carierei Sibioara

O comisie de anchetă a Senatului României investighează cazul halucinant al retrocedării carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dezbătut pe larg de ziarul nostru. Informația a fost dată publicității de vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Palaz, la sfârșitul săptămânii trecute.

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O comisie de anchetă a Senatului României investighează cazul halucinant al retrocedării carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dezbătut pe larg de ziarul nostru. Informația a fost dată publicității de vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Palaz, la sfârșitul săptămânii trecute. Oficialul CJC spune că a participat la sediul Prefecturii Constanța, în calitate de martor, la ancheta desfășurată de Comisia de investigare a abuzurilor și corupției din Senatul României.

Rolul lui Claudiu Palaz în blocarea retrocedării ilegale

Înainte de a trece în revistă declarațiile lui Claudiu Palaz trebuie să reamintim, succint, coordonatele acestui caz. În anul 2008, două septuagenare reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au obținut o hotărâre de retrocedare a unui teren de 20 de hectare la Sibioara, care se suprapunea peste cariera de piatră din localitate. Carierele sunt exceptate prin lege de la retrocedare. Însă avocatul Ionel Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. Societatea care exploata cariera Sibioara cu aprobarea Guvernului nu a fost citată în proces. Ne referim aici la SC Somaco Construct SRL, o firmă cumpărată cu ani buni înainte de omul de afaceri Grigore Comănescu, care a plătit 4 milioane de euro. În 2009, societatea s-a trezit cu executorul judecătoresc la poartă. Aflând de retrocedarea ilegală, Somaco Construct a deschis un proces de fond funciar în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către bătrânele reprezentate de Ionel Hașotti. În 2011, societatea a câștigat o hotărâre irevocabilă, în care i se recunoșteau drepturile. În acel context, Somaco a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă pe atunci de prefectul Claudiu Palaz, să nu procedeze la emiterea titlului de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti. Palaz a emis o hotărâre, 266/2011, prin care a invalidat propunerea de punere în posesie și de emitere a titlului de proprietate pentru bătrânele reprezentate de Hașotti, bloând astfel pentru o vreme o situație de încălcare gravă a legii.

Vanghelița, Chirățica, Ghernaja

Ulterior, Ionel Hașotti a obținut imposibilul. În speță, acesta a declarat recurs la hotărârea dată deja în recurs și a obținut astfel revocarea hotărârii irevocabile în fața unui complet condus de judecătoarea Vaghelița Tase. După revocare, procesul a fost rejudecat de judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care au dat câștig de cauză clienților lui Ionel Hașotti. Însă aceștia au primit titlu de proprietate asupra terenului din carieră abia în anul 2016. Din acest motiv, ei au cerut despăgubiri de la Prefectură de 500.000 de euro pentru toată perioada de întârziere, dintre 2008 și 2016. La un moment dat, din toți prefecții care s-au succedat în funcție între 2008 și 2016, doar Claudiu Palaz a fost trimis în judecată pentru acest prejudiciu. Însă rechizitoriul întocmit special pentru el a fost anulat de instanța de judecată, care a descoperit că procurorul de caz fusese, pe vremuri, avocatul uneia din beneficiarele retrocedării.

Prectura depune acțiune pentru constatarea nulității titlului de proprietate

Tot în 2016, Prefectul de la acel moment a deschis un proces în care a cerut anularea titlului de proprietate emis în beneficiul clienților lui Ionel Hașotti. Prefectul a cerut să se constate nulitatea titlului pentru faptul că s-a încălcat legea care interzice retrocedarea carierelor, dar și pentru faptul că persoanele puse în posesie nu au prezentat acte ulterioare anului 1945. La începutul acestui an, Judecătoria Constanța a respins acțiunea pe fond. Judecătorul fondului a opinat că nu poate analiza încălcarea articolului 4 alin. 1 din Legea 1/2000 care interzice expres retrocedarea carierelor, pe motiv că acest aspect ar fi fost discutat în cadrul procesului de retrocedare din anul 2008. În realitate, nicăieri în procesul aranjat din 2008 nu s-a menționat acest temei de drept. De cealaltă parte, instanța de fond a luat de bun un act cu aparență de fals, datat în 1947, deși nu emana de la o autoritate a statului și era scris cu î din i, pe baza regulilor ce au fost introduse prima oară în anul 1953. În plus, acte autentice emise de Arhivele Naționale contrazic fățiș actul cu aparență de fals.

Apelul tardiv al lui Ioan Albu

Aspectele de o simplitate și o forță probantă de ordinul evidenței arătate mai sus puteau foarte ușor să întoarcă soarta procesului în calea de atac. Însă Prefectura a ”uitat” să trimită cererea de apel în termenul legal. În acest fel, apelul a fost declarat tardiv. După scandalul de presă care a urmat acestei făcături oribile, prefectul care a gestionat situația, Ioan Albu, s-a retras din funcție.

Claudiu Palaz: E combinație! NIște șmecheri – Strutinsky și Hașotti

Revenim la susținerile ”martorului” Claudiu Palaz. Acesta a declarat presei că o parte din analiza comisiei de abuzuri a Senatului a vizat apelul declarat tardiv, la care ne-am referit în paragraful anterior. El spune că plicul care conținea data de la care curgea termenul de promovare a apelului a fost furat din Prefectură. De asemenea, spune că juristul care s-a ocupat de caz s-a prezentat cu apelul redactat la șefa serviciului juridic (Ștefania Mitițescu – n.r.) în termenul legal, însă în ultima zi a termenului de depunere, la ora 15, încă se mai dezbătea în Prefectură cum ar trebui trimis apelul la instanța… care – spunem noi – se află peste drum de instituție, la 3 minute de mers la pas. În cele din urmă, apelul a fost trimis la două zile distanță după expirarea termenului prevăzut de lege. Palaz susține că vinovată de situație ar fi, așadar, șefa serviciului juridic din Prefectură, iar nu fostul prefect Ioan Albu. El crede că situația retrocedării abuzive a carierei poate fi îndreptată doar de organul de urmărire penală, dacă va fi sesizat de comisia de abuzuri a Senatului României. Nu în ultimul rând, vicepreședintele CJC a spus că în spatele afacerii retrocedării ilegale se află ”niște șmecheri”, în speță omul de afaceri Sorin Strutinsky și avocatul Ionel Hașotti. În clipul care însoțește articolul nostru, puteți urmări declarația de presă a lui Claudiu Palaz.
Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Golful Pescarilor – moșia lui Maricel Cîrjaliu. Afacerea este supravegheată de ginere

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Noi dovezi fulminante arată că afacerea Golful Pescarilor de la Agigea este controlată de primarul și cetățeanul de onoare Maricel Cîrjaliu. Un fel de primaru′ Vasile din Las Fierbinți! Ordinea.Ro a prezentat cu lux de amănunte cum Maricel a pus ochii pe terenul extrem de atractiv de lângă Cherhanaua din Agigea. În 2012, la inițiativa acestuia, Consiliul Local a votat un inventar prin care și-a însușit haiducește terenul din Golf, în suprafață de 8940 mp (vezi detalii AICI). Doi ani mai târziu, Cîrjaliu a vândut fără hotărâre de Consiliu Local un lot de 1700 mp din terenul inclus ilegal în domeniul privat al localității. Suprafața în cauză a ajuns astfel la firma Cherhana Bibanu SRL, deținută atunci, în calitate de asociat unic, de Dumitru Stanciu, un mecanic auto nășit la cununia religioasă de fratele afacerist al primarului din Agigea (vezi detalii AICI). La fix o săptămână după ce a pus mâna pe terenul cu deschidere la mare, care încăleca și o bucată din plaja inalienabilă a statului, rubedenia spirituală a primarului s-a asociat cu doi oameni de afaceri, Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu. La rândul lor, aceștia reușiseră să pună mâna, în vecinătatea directă, pe un dig din sistemul de apărare costieră, cumpărat de la o controversată firmă de lichidări judiciare (detalii AICI). Ulterior, Cherhana Bibanu și-a schimbat numele în Golful Pescarilor SRL. Societatea a edificat pe teren o construcție pescărească pentru procesarea peștelui capturat din mare. Însă, chiar de la bun început, imobilul construit în această ipoteză a fost utilizat ca restaurant de fițe, cu meniu pescăresc… de import. Vorbim aici de restaurantul Golful Pescarilor.

De la nepotul spiritual care se ocupă de motoare, la ginerele promotor de Golf și plimbăreț prin Dubai

După cum spuneam în episoadele trecute ale serialului nostru, mai există și alte dovezi care-l leagă pe primarul Cîrjaliu de afacerea Golful Pescarilor. În cele ce urmează vi le prezentăm în mod schematic:

  1. Jumătate din restaurantul Golful Pescarilor se află în patrimoniul unei persoane cu legături ”spirituale”, naș-fin, cu fratele primarului din Agigea.

Sursa foto: Constanta.Ro.

 

2. Primarul Cristian Maricel Cîrjaliu merge la Golf ca la el acasă, servind masa și indicând unui fotograf ce ar fi de pozat în zonă.

3. Imaginea restaurantului Golful Pescarilor este gestionată de Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu, care distribuie pe Facebook postări de promovare. Acesta este chiar ginerele primarului din Agigea. La momentul căsătoriei cu fiica lui Maricel, Nuțoaia a ținut să-și ia și numele de familie al soției.

 

4. Ginerele primarului își desfășoară activitatea la restaurant, alături de ceilalți doi patroni și de personalul unității. Cu alte cuvinte, nu este vorba de un hobby. În mod firesc, în poza de grup trebuia să intre Dumitru Stanciu, asociatul din acte. Însă acesta nu prea obișnuiește să dea pe la Golful Pescarilor. În locul său, activitatea zilnică este supravegheată de ginerele lui Maricel. Desigur, acesta are și hobby-uri, precum plimbatul prin Dubai și Bali – așa cum se atestă fotografiile pe care le postează în spațiul virtual. Vă dați seama că tipul nu este un simplu angajat, căci angajații simpli n-au bani de destinații turistice exotice. Tata-socru trăiește dintr-un salariu amărât de primar, nu prea ar avea nici el de unde să subvenționeze asemenea pasiuni.

 

Istoria unei hărțuiri oribile

Date fiind aceste combinații și interese de clan, Maricel Cîrjaliu a folosit funcția publică de primar al comunei Agigea pentru a lovi în restaurantul Pescăria lui Matei, concurentul direct al Golfului, dar și în firma Sarda Fish SRL, care deține cherhanaua veche, reabilitată de curând și pregătită să joace, spre spaima primarului și a rubedeniilor sale, un rol comercial în zonă. Hărțuirea Pescăriei lui Matei a condus la 37 de procese, în care societatea a contestat controale, amenzi și decizii discriminatorii ale Primăriei. Într-un episod viitor al serialului nostru, vă spunem cu lux de amănunte istoria acestei hărțuiri oribile.

”După 20 de ani” nu este doar un roman al lui Dumas; este și o practică a românului Maricel

Spuneam mai sus că patronii de la Golful Pescarilor sunt deranjați de faptul că firma Sarda Fish a modernizat cherhanaua veche și se pregătește să joace un rol comercial mai activ în zonă. Ca la un clinchet de clopoțel, primarul degrabă comițător de abuzuri împotriva concurenței acestor privați, s-a apucat să facă săpături cu privire la proprietarii mai vechi ai cherhanalei. Cîrjaliu are ceva experiență în astfel de săpături, întrucât anul trecut a dat în judecată zeci de proprietari, puși în posesie în anii 90 în procedura fondului funciar, cu gândul să le ia terenurile la Primărie. Invocând un interes legitim, de a recupera bunurile localității, Maricel a descoperit vicii în actele vechi de aproape 30 de ani, cerând instanțelor de judecată să desființeze titlurile de proprietate ale amărâților. Au fost instanțe care au admis aceste pretenții, însă la un moment dat un complet a pus frână la marea despuiere, indicând în clar că fără acordul prefectului nu se mai poate înainta un pas. În consecință, primarul din Agigea s-a dus la prefect să-i ceară hârtie, însă acesta, oripilat de situație, a refuzat cu fermitate să intre în joc. Negru de supărare, primarul Agigei i-a făcut plângere penală la DNA prefectului de atunci, Adrian Nicolaescu, însă procurorul de caz l-a trimis la plimbare, dispunând clasarea dosarului penal.

Mai nou, după cum am spus, Cîrjaliu s-a simțit deranjat de faptul că Sarda Fish s-a apucat să renoveze cherhanaua pe care o are în patrimoniu din anul 2005. Și s-a mai simțit deranjat de dovezile apărute în presă că Primăria a furat terenul din Golf, pentru a face loc în zonă restaurantului Golful Pescarilor, acolo unde patron pe jumătate este nepotul spiritual al primarului, iar promotor de bază chiar ginerele său. Mânat de aceste două interese, unul personal, de imagine, și unul de clan, Cîrjaliu a început să caute nereguli la proprietarii anteriori ai cherhanalei, Marea Neagră SA și Condemar SA, datând din anul 2001. Însă, în acest caz, primarul Agigei nu poate justifica un interes legitim, nici măcar formal, ca în cazul prezentat mai sus. Acest aspect nu l-a oprit să cheltuie banii Primăriei în corespondențe pentru interese care nu aparțin Primăriei, să se folosească de însemnele autorității și la urmă să încropească un memoriu cu datele colectate, multe din ele interpretare grosolan și fără știință de carte (ca de exemplu confuziile de-a dreptul habarniste între faliment și insolvența cu drept propriu de administrare; plus acuzația fără fundament cu privire la ”inducerea în eroare a creditorilor”, deși în realitate era vorba de vânzarea imobilului tocmai către creditor, iar nu către un terț). Memoriul încropit în urma acestei activități nejustificate sub aspectul interesului legal, ci poate doar a interesului de trib, a fost trimis Ministerului Finanțelor Publice și presei. Să știe opinia publică și domnul ministru că ăia pe care i-a fript Primăria cu 37 de controale/amenzi/litigi sunt niște nenorociți, care au făcut falsuri acu′ douăjdeani. Alte detalii sunt de prisos. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: