Connect with us

Exclusiv

Înalt Prea… Inculpatul Teodosie, sprijin moral pentru Nicolae Matei, fostul primar pușcăriaș din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la

După ce a lipsit vreme îndelungată din spațiul public, din cauza procesului penal în care a fost acuzat de fraudarea fondurilor europene în cazul Nazarcea, Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, revine la preocupările sale mai vechi, și anume la combinațiile politice. Petrescu se simte eliberat de presiunea dosarului penal, mai ales de când procurorii DNA au înmuiat cererea inițială, anunțând că se mulțumesc și cu o condamnare cu suspendare a înaltei fețe bisericești. Prin urmare, duminica trecută, Teodosie a dat o fugă la Năvodari, la hramul mănăstirii zidite la umbra furnalelor, între calea ferată industrială și luciul de apă al lacului Tașaul.  După cele sfinte, au urmat cele… politice.

Ne referim aici la o ședință de fotografii, pe care Înalt Prea… Inculpatul a avut-o cu un alt inculpat celebru de la Năvodari, după slujba bisericească. L-am numit aici pe Nicolae Matei, fost primar, fost pușcăriaș de drept comun, actualmente judecat în alte două dosare penale de răsunet: dosarul furtului Taberei de Copii și dosarul retrocedării terenurilor de pe malul mării.  Alături de cei doi inculpați, în poză s-a strecurat și președintele PSD Năvodari, Vasile Moruzi, care a participat la întreaga slujbă bisericească, de peste trei ore, așa cum se poate observa din live-ul transmis de Arhiepiscopie pe Facebook. Moruzi este cu un picior în afara partidului, după ce organizația din Năvodari, ținută în captivitate de fostul primar, prin oamenii lui, s-a răsculat împotriva primarului PSD-ist Florin Chelaru și a vicepreședintelui PSD Constanța, Ion Dumitrache.

De ce strânge fostul primar rândurile cu ÎPS Teodosie, nu este chiar greu de ghicit. Matei s-a reinventat politic în decursul anului trecut și are în plan fie o candidatură directă la Primăria Năvodari, fie, în caz că i-ar strica judecătorii cazierul, susținerea unui apropiat de-al său, după ce a răcit relațiile cu Florin Chelaru. Exclus din PSD ca urmare a condamnării sale penale, din urmă cu 4 ani, acesta s-a reîntors în partid, într-un mod foarte discret. Tocmai de aceea, data re-înrolării politice nici nu este cunoscută opiniei publice. În mod cert, însă, în primăvara anului trecut, Nicolae Matei a fost cooptat în comitetul executiv județean al PSD Constanța, după ce această structură a fost lărgită cu 12 persoane. Informația a fost ținută la blat de PSD, însă a devenit publică urmare a unei înregistrări audio a ședinței de partid, care a ajuns în posesia redacției Ordinea.Ro.

Deși multă vreme nu s-a cunoscut, se pare că alegerea lui Matei în comitetul executiv județean al PSD a avut parte de o abținere, tocmai de la Florin Chelaru. Cel puțin așa a susținut Nicolae Matei, în cadrul unei emisiuni la Litoral TV, din ajunul Crăciunului trecut. Matei l-a criticat vehement pe Chelaru și a spus că nu mai recomandă votarea acestuia, pe motiv de ineficiență. De asemenea, a spus că toți dușmanii săi au intrare la Chelaru, dându-i ca exemplu pe italienii de la Fertilchim, care au ajuns să sponsorizeze echipa de rugby a orașului. Pe de altă parte, Matei a izbucnit pe subiectul schimbării stemei orașului. Consilierii locali din partea PSD care au votat împotriva acestei inițiative sau care s-au abținut de la vot au fost chemați într-o ședință la PSD Constanța, unde au fost certați și amenințați – a mai dezvăluit Matei la emisiunea din 24 decembrie 2019.

După ce a dat din casă la televiziunea familiei sale, Matei a fost suspendat din PSD pentru un an de zile. La sfârșitul lunii trecute, consilierul local PSD, Ilie Coman, care este un intim al fostului primar Matei, și-a dat demisia din Consiliul Local Năvodari. Gestul acestuia a fost mediatizat de Gazeta de Năvodari, o publicație a familiei fostului primar. Pe lângă demisia lapidară a lui Coman, în articolul respectiv a fost inserată o informare în facsimil adresată conducerii PSD Constanța, dar care nu este asumată, semnată și datată de nimeni. În cuprinsul acestei anonime, Florin Chelaru este zugrăvit ca un mincinos și un neputincios, care nu și-a îndeplinit promisiunile electorale, ca un tip arogant, care s-a rupt de organizația de partid, refuzând să se consulte cu membrii acesteia. Misiva cere PSD Constanța să-i retragă sprijinul politic primarului Chelaru și să-l suspende din partid pe protectorul acestuia, vicepreședintele Ion Dumitrache. La două zile distanță, alți doi consilieri PSD, Liviu Stan și Liliana Cheizis, și-au depus demisiile din Consiliul Local.

E clar pentru oricine că Matei a lansat în acest fel o negociere cu PSD Constanța, ținându-i ostatici pe consilierii obedienți sieși, iar mai apoi sacrificându-i pe rând, ca să meargă negocierea. Strategia e clasică, o vedeți în filmele cu luări de ostatici. Până acum, singurul rezultat palpabil, dar folositor și el pentru Matei, a fost destabilizarea organizației năvodărene a PSD-ului. Situația a generat o stare de paralizie la nivelul PSD Constanța, care până acum nu a fost în stare nici măcar să trimită un comunicat de presă în care să lămurească tot balamucul.

În timp ce oamenii săi destabilizau PSD-ul, Nicolae Matei și-a anunțat pe Facebook înscrierea în Partidul Neamul Românesc. Potrivit informațiilor noastre, acesta a încercat anterior o negociere politică, pentru a prelua organizația locală a Partidului Pro România, însă ar fi fost refuzat atât de către Victor Ponta, cât și de către liderul județean al acestei formațiuni, Mircea-Titus Dobre.

Vasile Moruzi, tipul care apare în poze alături de inculpații Teodosie și Matei, încă este oficial președinte la PSD Năvodari. Neoficial, îl însoțește pe fostul primar în această aventură, prin care acesta speră să adune în jurul său un nucleu de votanți, conservatori și tradiționaliști, din bazinul Înalt Prea… Inculpatului Teodosie.

Comments

comments

Exclusiv

Subvenții de muls, la Hârșova. Micii fermieri, distruși de o asociație favorizată de primar

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Mai mulți fermieri din Hârșova au ajuns în faliment, după ce Primăria a închiriat pășunea localității către o asociație care a beneficiat de asistență juridică de specialitate, în chestiuni statutare, chiar de la soția primarului Viorel Ionescu. ONG-ul nu îndeplinea condițiile obligatorii pentru a participa la licitație, neavând nici cod de exploatație, nici animale în proprietate. Asociația s-a folosit de codurile și de animalele fermierilor, atât la dobândirea pășunii în chirie, cât și la accesarea de subvenții de la APIA în anul 2017. Din aceste fonduri, asociația a achitat administrației locale chiria și taxa de teren, pe doi ani la rând. La scurt timp după ce Primăria a încasat de la asociație chiria pe 2018, primarul din Hârșova a plecat într-o vizită de lucru în Canada și Statele Unite ale Americii. Fermierii nu s-au ales cu niciun leu. Președintele asociației, care este socrul unui fost consilier local, a pretins că fermierii nu au calitatea de membri ai asociației. La o inundație din anul 2018, mai mulți crescători au fost forțați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei pe bucată, ca să le salveze de la o moarte sigură.

Drama crescătorilor de animale din Hârșova a început în anul 2017. În luna februarie, Consiliul Local Hârșova a aprobat organizarea unei licitații publice pentru închirierea, pe un termen de 7 ani, a pășunii de 1072 de hectare a localității. La începutul lunii martie, crescătorii de animale, care dețineau ferme și utilizau pășunea comunală pe baza unei taxe anuale, au fost convocați la o ședință de către primarul Viorel Ionescu.

Fermierii spun că edilul din Hârșova i-a condiționat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, pentru a putea să își continue activitatea. Primarul le-ar fi spus că singura variantă în care ar putea să închirieze această suprafață imensă ar fi asocierea.

Înțelegând că nu au încotro, micii fermieri au acceptat să se înscrie în asociație. Ei au plătit câte o taxă de 200 de lei, de fiecare, pentru care nu au primit niciun fel de chitanță, și au întocmit adeziuni adresate președintelui Asociației Crescătorilor de Animale din Hârșova,  Radu Sora. Acesta le-a inspirat încredere, pentru că părea un bătrân de treabă, mieros la vorbă și mai ales pe placul primarului. În zilele următoare, noii membri au alergat să adune actele cerute pentru licitație: pașapoartele animalelor, adeverințe de la medicul veterinar, avizele de funcționare, documentele de înregistrare în Registrul Național al Exploatațiilor, ba chiar și certificate fiscale că sunt la zi cu datoriile către buget. Cei care aveau datorii, au făcut eșalonări la plată.

Din cauza timpului scurt și a agitației create, acești oameni simpli nu au cerut, pentru că nici nu știau că trebuie să ceară, dovada înscrierii în actele statutare ale asociației și în registrul special de la Grefa instanței. În lipsa acestor formalități legale, de drept nu au fost niciodată membri ai asociației.

Abia după luni bune, fermierii aveau să afle că actele Asociației au fost redactate cu asistența juridică, oferită în anul 2014, de soția actualul primar din Hârșova. De asemenea, aveau să afle că mai toate ședințele Asociației erau conduse de ginerele președintelui, pe numele său Ion Cristian Rădulescu, fost consilier local în mandatul trecut.

Licitația trucată de la Primărie

Procedura de licitație a Primăriei avea reguli clare, stabilite prin caietul de sarcini aprobat prin HCL 23/23.02.2017. Din capul locului, erau două condiții mari și late, eliminatorii. În primul rând, participanții, persoane fizice și juridice, trebuiau să aibă animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, cu precizarea, trecută într-o paranteză, ”crescători de animale din cadrul colectivității locale”. A doua condiție era dovada deținerii în proprietate a numărului minim necesar de animale în vederea asigurării încărcăturii minime de 0,3 Unitate Vită Mare (UVM) pe hectar.

Asociația nu îndeplinea nici un criteriu, nici altul. Nu avea cod de exploatație și nu deținea niciun animal în proprietate. Cu toate acestea, ONG-ul a fost declarat câștigător. Ca urmare, președintele acestuia, Radu Sora, a fost chemat să semneze contractul de închiriere nr. 5/08.05.2017 cu primarul Viorel Ionescu. ”Membrii” Asociației, care îndeplineau individual condițiile eliminatorii din caietul de sarcini și care au fost cooptați fără a fi înscriși efectiv în actele statutare, nu sunt menționați în contract.

Contractul nr. 5/08.05.2017 șochează de la prima vedere, întrucât o parte din rubricile destinate datelor locatarului au rămas goale. Lipsesc următoarele date: codul RNE, contul bancar, banca, telefonul și faxul.

Un alt aspect cel puțin derutant este acela că suprafața închiriată asociației a fost de 519,83 de hectare, iar nu de 1.072 de hectare cât scria în caietul de sarcini al licitație. Una din clauze stipula că asociația trebuie să pășuneze suprafața închiriată cu 3508 de animale. Era vorba de animalele aflate în proprietatea membrilor fondatori (9 la număr) și a membrilor așa-zis cooptați în împrejurările mai sus relatate (în număr de 14), însă acest detaliu nu a fost menționat în contract. Durata contractului a fost de 7 ani, iar valoarea chiriei a fost stabilită la 214 lei/ha/an.  

Fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Abia la o săptămână după semnarea contractului, s-a întocmit ”centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru”. Documentul a fost semnat, spre avizare, de primarul Viorel Ionescu și înregistrat la Primărie sub numărul 6321/15.05.2017. În total, în centralizator sunt înscriși 23 de crescători de animale.

Sorin Nechita, unul din cei înscriși în centralizator, avea să formuleze o plângere penală în anul 2018, susținând că fermierii au semnat centralizatorul în alb. Practic, datele cu privire la numărul de animale și la suprafețele de pășune alocate membrilor au fost complinite ulterior de persoane din conducerea asociației. Un alt crescător, Dobrică Dociu, a formulat la rândul său plângere penală, susținând că semnătura sa a fost contrafăcută. De altfel, semnătura care apare în dreptul acestui nume seamănă izbitor de mult cu semnătura proprie a președintelui Radu Sora. În sfârșit, crescătorul Cristian Rădulescu, ginerele președintelui Radu Sora, nu și-a exprimat acordul prin semnătură. Lipsa semnăturii acestuia trebuia să-l împiedice pe primar să avizeze centralizatorul.

Tot din plângerile penale mai sus menționate se degajă informația că fermierii ar fi fost contactați de președintele Radu Sora să mai semneze un proces-verbal necesar la APIA în vederea accesării subvențiilor pentru pășune. Împrejurarea de mai sus este consemnată chiar într-o încheiere penală din martie 2019, dispusă în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova: ”Conform susținerii numitului Nechita Sorin, Radu Sora i-a convins să semneze în alb spunându-le că nu știe ce să scrie în conținutul procesului-verbal, dar o să-l îndrume un funcționar de la APIA”.

Procesul-verbal din 13 mai 2017, despre care există suspiciunile de mai sus, consemnează că cei 23 de semnatari s-ar fi pus de acord să achite din subvențiile ce urmau să fie accesate chiria pe teren pentru anul 2017, chiria în avans pentru 2018 și lucrări de întreținere. De asemenea, își exprimau acordul ca ”banii rămași să se împartă membrilor Asociației Crescătorilor de Animale”. Sorin Nechita a denunțat faptul că o asemenea hotărâre nu a fost adoptată în fapt niciodată, în vreme ce Dobrică Dociu susține că semnătura sa ar fi fost falsificată și pe acest document.

Ce spune legea despre beneficiarii subvențiilor pentru pășune

Potrivit Legii 97/2017, care s-a publicat în Monitorul Oficial exact în ziua în care se semna la Hârșova contractul de închiriere a islazului, subvențiile pentru pășunile închiriate din domeniul localităților puteau fi accesate de 3 beneficiari:

În primul rând, subvențiile pot fi accesate direct de către crescătorii de animale înscriși în asociație, pe baza centralizatorului avizat de primar și a copiei contractului de închiriere semnat de Asociație cu Primăria. În acest caz, crescătorii care asigură încărcătura cu animale la hectar încasează ajutorul nerambursabil direct în conturile lor bancare.

În al doilea rând, subvențiile pot fi accesate de o asociație fără cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor. În acest caz, asociația trebuie să aibă acordul expres al crescătorilor pentru a accesa subvenția, dovedit prin centralizatorul avizat de primar, precum și printr-un proces-verbal al adunării crescătorilor în care se prevede destinația exactă a sumelor obținute. Banii intră în contul asociației, care trebuie să îi folosească potrivit destinației aprobate de adunarea crescătorilor.

În sfârșit, mai exista și varianta asociațiilor cu cod propriu de exploatație, care preiau animalele crescătorilor în tabere de vară, pe perioada sezonului de pășunat. Înființarea taberelor de vară trebuie supusă acreditării sanitar-veterinare, cu plata unor taxe specifice.

I-au înșelat prin omisiune

Ultima variantă de accesare a subvenției nu intră în discuție în cazul de la Hârșova, pentru că asociația nu deținea cod propriu de exploatație, neîndeplinind condiția minimală de a cere o astfel de autorizare.

Din acest motiv, rămâneau în discuție celelalte două modalități de accesare. Însă conducerea asociației nu i-a informat pe proprietarii de animale, cu privire la această opțiune. Ștabii agreați de Primărie au omis pur și simplu să le spună crescătorilor de dreptul lor legal de a alege între cele două variante de accesare a subvenției. Crescătorii nu au fost întrebați cum vor să se procedeze în privința subvenției cuvenite pentru prestația lor de a asigura încărcarea cu minim 0,3 UVM la hectar. În schimb, li s-au dat documente la semnat, dar nu în cadrul unei adunări legale, ci pe sub mână și în alb, așa cum au susținut fermierii în plângerile lor penale.

Pășunatul permanent reprezintă întreținerea pășunii

Aici trebuie să mai spunem că, în accepțiunea legii, pajiștile se consideră întreținute când sunt păscute permanent sau când sunt cosite o dată pe an. Întreținerea prin cosire nu se aplică decât pentru terenurile persoanelor particulare. În cazul islazurilor închiriate de la Primării, întreținerea pajiștii prin pășunat permanent este singura condiție obligatorie la accesarea subvenției. Desigur, crescătorii pot face și alte lucrări, însă subvenția depinde doar de pășunat, cu numărul minim de animale stabilit în lege, de 0,3 UVM la hectar.

Subvenția de 438.ooo de lei

Pe 29 iunie 2017, la ora 16 și 13 minute, președintele asociației, Radu Sora, a depus o cerere unică de plată la APIA. Cererea a fost completată cu date care nu corespundeau realității. Astfel, la forma de organizare s-a menționat codul 02, care se referă la societăți comerciale – deși era vorba de un ONG fără cod de exploatație și fără animale. De asemenea, la codul CAEN a fost înscris eronat codul 0162 care se referă la activități de creștere a animalelor pe bază de tarif sau contract, servicii de pășunat, servicii de igienizare a cotețelor și adăposturilor. Codul se referă la o activitate economică, deși asociația nu a prestat activități economice, fapt evidențiat în cele două bilanțuri contabile depuse de la înființare până în prezent. În realitate, câmpul trebuia completat cu codul 9499 – Activități ale altor organizații n.c.a.. Potrivit clasificării, această clasă include ”activități de acordare a unor subvenții de către membrii organizațiilor sau către alții”. Dacă banii se accesau pe acest cod, cotele din subvenție votate pentru crescători puteau ajunge în final la aceștia. Or, banii fiind acordați scriptic pentru o activitate economică specifică societăților comerciale, transferul nu a mai putut fi operat în contabilitate.

Și neregulile nu se opresc aici. Astfel, la declarația de suprafață a fost înscris codul 604, care indica în mod eronat că terenul se află în proprietatea aplicantului, deși terenul era închiriat de la Primărie. La secțiunea ”Date despre sectorul zootehnic”, în care trebuiau menționate informațiile despre numărul și felul animalelor din exploatație s-a înscris sintagma ”nu există informații”. De asemenea, câmpul 48, în care trebuiau trecute codurile exploatațiilor zootehnice ale membrilor asociației, a fost completat cu sintagma ”Nu există informații”. Dacă în loc de codul 604 s-ar fi completat corect codul 603, care indica faptul că terenul este un islaz comunal, aplicația nu se putea închide fără numărul de animale și fără codurile de exploatație ale crescătorilor, deoarece, așa cum am explicat în paragraful anterior, pentru terenurile de acest fel ajutorul nerambursabil din fonduri europene nu se poate acorda decât pentru întreținerea pajiștilor prin pășunat permanent.

Ulterior, contul bancar al Asociației (deschis pe 11 mai 2017) a fost utilizat pentru încasarea, în tranșe, a subvențiilor pentru pășune, acordate de APIA pentru anul 2017. În total, Asociația a încasat  438.469,54 de lei.

Din banii primiți, Asociația a achitat doar chiria și taxa de teren către Primărie, atât pentru anul 2017, cât și pentru anul 2018. Suma totală virată Primăriei a fost de 231.462,52 de lei. Așa cum reiese din extrasul de cont bancar, asociația nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea pășunii, iar întreținerea prin pășunat permanent, efectuată de crescătorii înscriși în tabelul centralizator, nu s-a putut deconta contabil din cauza codurilor completate eronat, așa cum am explicat în paragraful anterior. Prestatorii întreținerii prin pășunat permanent, care au asigurat încărcătura minimă cu animale cerută de lege, au rămas cu buza umflată.

Crescătorii spun că, în perioada în care asociația a virat în contul Primăriei chiria pentru anul 2018, primarul Viorel Ionescu a plecat într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii și în Canada.

Viorel Ionescu are un proces pe rol, prin care contestă decizia Curții de Conturi de a restitui banii cheltuiți în SUA și Canada

După ce s-a folosit de banii lor, de documentele lor și de animalele lor, Asociația n-a vrut să mai audă de micii fermieri

După ce au intrat banii în asociație, președintele Radu Sora a pretins că nu poate respecta cele hotărâte prin procesul-verbal, în privința acordării banilor rămași către membrii asociației. Sora a aberat că, în cadrul asociațiilor nonguvernamentale, membrii pun în comun, fără drept de restituire, contribuțiile lor. Însă, fermierii nu au adus niciodată animalele în patrimoniul asociației. Or, pe încărcătura cu animalele lor, rămase în proprietatea lor, li se cuveneau subvențiile. Pășunatul a fost singura formă de întreținere a pășunii. Mai mult, și asta este de-a dreptul halucinant, Sora a pretins chiar în fața instanțelor de judecată, că fermierii înscriși în centralizator nu au fost niciodată membri ai asociației, nefiind înscriși în actele statutare și în registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Judecătoriei Hârșova.

Falimentul

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova s-a inundat. Fermierii au cerut încă o dată cota lor din subvenții sau măcar furaje ca să nu le moară animalele. N-au primit nimic. Asociația nu a degajat apa de pe islaz, așa cum se obligase prin contractul de închiriere a pășunii, iar Primăria nu a intervenit pentru a se respecta această clauză contractuală. O scuză ar fi în aceea că primarul era plecat în turneu peste ocean. Într-un final, micii crescători spun că au fost obligați de împrejurări să-și vândă animalele cu 40-50 de lei de exemplar adult, ca să le salveze de la o moarte sigură.

În primăvara anului 2018, islazul din Hârșova a fost inundat. Animalele riscau să moară de foame. O parte din fermieri au ales să le vândă cu prețuri de nimic, pentru a le salva, totuși, de la moarte.

În locul faliților, Asociația a cooptat alți crescători, pe baza unor convenții încheiate în luna mai 2018. Toți membrii înscriși în centralizatorul nou au accesat direct subvențiile de pășune de la APIA, în anul 2018. Pentru ei s-a putut, pentru membrii inițiali nu s-a putut. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Dosarele penale

După ce au dat faliment, micii fermieri înșelați au început să facă plângeri peste plângeri. Situația semnalată de ei a fost verificată de Curtea de Conturi a României, care a constatat abateri la încheierea contractului de închiriere. De asemenea, faptele au fost cercetare sub aspectul fraudei cu fonduri europene de către DNA – Structura Constanța. Dosarul a fost clasat, întrucât datele despre completarea eronată a codurilor nu erau atunci cunoscute. Însă faptele de abuz în serviciu, gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost declinate de DNA spre soluționare la Parchetul Judecătoriei Hârșova. Noul dosar a fost instrumentat chiar de prim-procurorul unității, care a dispus o soluție de clasare în anul 2018. Înșelații au depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, care a fost admisă prin Încheierea nr. 68/27.03.2019, pronunțată în dosarul 101/842/2019 al Judecătoriei Hârșova. 

Nu s-au făcut verificări de bază

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu s-a făcut o cercetare penală corectă și complexă în dosarul clasat de Parchetul Judecătoriei Hârșova. Astfel, procurorul de caz nu a stabilit dacă fermierii la care ne-am referit în acest articol au sau nu au calitatea de membri ai Asociației. Deși s-a reclamat un fals, la dosarul penal nu se regăsea originalul tabelului indicat, pentru a se putea face o minimă confruntare.  

”Nu rezultă din dosar verificările cu privire la procedura licitației pășunii în baza căreia s-a încheiat contractul dintre părți (…) Organele de cercetare și de urmărire penală au trecut foarte ușor cu vederea sesizarea petenților potrivit căreia neavând în realitate calitatea de membri, prin tabelul centralizator din data de 15.05.2017, APIA a fost prejudiciată cu suma alocată cu titlul de subvenție, într-un cuantum semnificativ de 438.469,54 de lei. De asemenea, se impun verificări și cu privire la implicarea unui funcționar APIA cu privire la completarea tabelului care a stat efectiv la baza admiterii cererii unice de plată.” – afirmă judecătorul de cameră preliminară.

”Situația se circumscrie zonei infracționale”

Mai departe, magistratul spune că în dosarul penal se găseau numeroase adrese trimise de fermieri către Ministerul Agriculturi, APIA, Curtea de Conturi, Primăria Hârșova și consilierii locali. ”(…) Nu rezultă nici un fel de mențiune referitoare la verificări privind aceste sesizări, deși cel puțin din răspunsurile Ministerului Agriculturii și ale APIA se reține că situația expusă de petenți se circumscrie zonei infracționale…” – argumentează judecătorul.    

”Din cuprinsul acestor corespondențe rezultă necesitatea verificării de către organele de cercetare și urmărire penală în vederea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza încheierii contractului de concesiune (dacă a fost făcută în nume propriu de Asociație sau în numele membrilor, cu toate condițiile ce decurg din acest fapt, verificarea întregii documentații aferente licitației). Rezultă și necesitatea stabilirii în mod concret a solicitării care a stat la baza admiterii de către APIA a cererii unice de plată (pentru cine a fost făcută, dacă s-au respectat condițiile, cine sunt în realitate beneficiarii). Pentru o analiză completă, rezultatul acestor verificări vor fi completate și coroborate și cu verificarea dosarului de obținere a subvențiilor aferente anului 2018.” – se mai arată în Încheierea penală din 2019.

Cercetările trebuie să includă Primăria Hârșova și APIA

”Ulterior acestor verificări se impune a fi verificată și lămurită afirmația intimatului Sora Radu potrivit căreia nu putea beneficia de bani lichizi din sumele acordate de APIA. În raport de verificarea acestei afirmații, având în vedere efectuarea unor plăți anticipate Primăriei Hârșova, se impune verificarea traseului acestor sume, precum și stabilirea faptului dacă ulterior plăților făcute din subvenția obținută de la APIA, intimații au primit direct sau indirect sume de bani din partea Primăriei Hârșova și cu ce titlu.”.

Cercetările trebuie să continue pentru toate cele trei infracțiuni sesizate. La abuzul în serviciu, trebuie verificată implicarea funcționarilor publici de la Primăria Hârșova și de la APIA. În sfârșit, tabelul centralizator trebuie cercetat în sensul stabilirii împrejurării dacă persoanele înscrise în acesta erau sau nu membri în Asociație și dacă prin înscrierea animalelor unor nemembri în acest tabel, nu s-au indus date eronate, false, prin care s-a realizat un folos necuvenit Asociației.

Ce spune Radu Sora

Deși am încercat să obținem un punct de vedere de la primarul din Hârșova, acesta nu a răspuns apelului nostru telefonic. În schimb, președintele Asociației, Radu Sora, a acceptat inițial să ne ofere un interviu filmat pentru data de 14 februarie 2020, angajându-se să ne comunice un loc și o oră. Ulterior, acesta a uitat de promisiune și nu a mai sunat să anunțe locul și ora întâlnirii. În discuția telefonică de câteva minute, Sora ne-a atenționat că urmează un proces, dacă nu vom reflecta faptul că Asociația a fost asistată juridic de soția primarului din Hârșova în anul 2014, cu mult înainte ca Viorel Ionescu să ajungă primar. În realitate, soția primarului Viorel Ionescu a aplicat ștampila sa și pe un act adițional la actul constitutiv al Asociației din 12 noiembrie 2016, când soțul ei era deja primar al localității. Însă ceea ce contează cu adevărat este colaborarea de lungă durată dintre conducerea Asociației și soția primarului. Or, pe fondul acestei relații statornice, neregulile din licitația organizată de Primărie nu pot fi privite în sensul unor simple greșeli. 

Soția primarului a aplicat ștampila sa pe acte statutare ale asociației din 2014 și 2016.

De asemenea, Radu Sora a insinuat că nu putea să le dea lichidități fermierilor din subvenție, ci cel mult furaje pentru animale. El spune că fermierii ar fi refuzat furajele. În realitate, așa cum reiese fără dubiu din extrasele de cont bancare ale Asociației, în anii 2017 și 2018 nu s-au achiziționat furaje, astfel că afirmația președintelui nu pare să aibă acoperire. Ionel Stamate, un alt fermier din localitate spune că a primit furajele din subvențiile anului 2017 abia în anul 2019. El spune că fiul său, care era membru în Asociație, a fost exclus după ce a lipsit de la o ședință organizată, nu la Primărie, ca toate celelalte, ci la ferma unui samsar de animale, la un șpriț. Crescătorul participase la toate ședințele anterioare, însă a fost exclus la prima absență.

Un conflict mic de interese

Trebuie să mai spunem că cercetările în dosarul penal, deși au fost reluate în vara anului trecut, nu au fost finalizate până în momentul de față. Fermierii atrag atenția că soțul doamnei prim-procuror de la PJ Hârșova a fost consilier local, coleg de partid cu primarul Viorel Ionescu, iar în momentul de față reprezintă interesele Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Spitalului Orășenesc Hârșova. Opinăm că, pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la obiectivitatea anchetei, dosarul ar trebui preluat de o altă unitate de Parchet. 

În videoreportajul de mai jos puteți vedea drama crescătorilor de animale relatată de ei înșiși. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un milionar discret crește, pe bani grei, atractivitatea turistică a orașului Techirghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

O firmă abonată la banii publici, care a câștigat 79 de contracte în județele Constanța și Tulcea din 2013 încoace, va încasa de la Primăria Techirghiol peste 6 milioane de lei pentru lucrări de infrastructură rutieră și asistență tehnică. Astfel, Primăria Techirghiol plătește către Autoprima SERV SRL peste 6 milioane de lei pentru servicii de proiectare, asistență tehnică și execuția lucrărilor de construcții-montaj Strada Lacului, în cadrul proiectului “Valorificarea potențialului balnear și turistic al Lacului Techirghiol prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare”.

Potrivit anunțului urcat în SICAP de Primăria Techirghiol, valoarea estimată a achiziției a fost de 7.392.083,00 lei fără T.V.A. Defalcat pe cele trei obiective ale achiziției, estimarea cuprindea:
• Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială: 110.047,00 lei fără T.V.A;
• Proiect tehnic și detalii de execuție: 203.300,00 lei fără T.V.A;
• Asistență tehnică din partea proiectantului: 100.100,00 lei fără T.V.A.

TOTAL PROIECTARE: 413.447,00 lei fără T.V.A
• Construcții și instalații: 6.773.636,00 lei fără T.V.A;
• Organizare de șantier: 169.900,00 lei fără T.V.A;
• Probe tehnologice și teste: 35.100,00 lei fără T.V.A

Valoarea totală estimată pentru execuție: 6.978.636,00 lei fara T.V.A

Lucrarea, în etape

Conform documentului existent pe pagina e-licitație.ro – Sistemul Electronic de Licitații Publice – a fost stabilit ca proiectul să se desfășoare după mai multe etape, astfel:

Etapa I de proiectare are alocat maxim 3 luni de zile de la semnarea contractului și primirea ordinului de începere al serviciului de proiectare. Asistenta tehnica din partea proiectantului se va acorda până la finalizarea lucrărilor.

Etapa a II-a privind executarea lucrărilor are alocat 12 luni de zile de la data obținerii autorizației de construire și primirea ordinului de începere a lucrărilor de execuție.

NOTĂ! Termenul maxim de realizare a investiției trebuie să fie corelat cu perioada de implementare a Contractului de finanțare nr. 4088/28.03.2019, nu mai tarziu de 31.12.2020, cu posibilitatea de prelungire, în condițiile prelungirii cu act adițional a Contractului de finanțare mai sus menționat.

Autoprima Serv, singurul ofertant la licitație

Autoprima Serv SRL a fost singurul ofertant înscris la licitație. Oferta a fost depusă electronic. Pe 5 februarie 2020, în urma analizării acesteia, Primăria Techirghiol a decis să atribuie contractul de proiectare, asistență și execuție a lucrărilor prin care se va moderniza strada Lacului din localitate către singurul ofertant, Autoprima Serv SRL. Societatea va întocmi proiectul lucrării, îl va executa și își va oferi sieși asistența tehnică necesară. Pentru toate acestea, va încasa 6.832.279,88 lei.

Deși suma pusă la bătaie de Primărie nu a fost una de neglijat, alte societăți au ocolit licitația. O explicație posibilă ar fi incertitudinea cu privire la termenul de predare a investiției. Astfel, lucrările de proiectare trebuie să dureze trei luni, iar până la finalul anului mai rămân doar șapte luni pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor. Termenul poate fi prelungit doar dacă Primăria Techirghiol va obține, la rândul ei, o prelungire a contractului de finanțare semnat pe 28 martie 2019. Aceste aspecte ipotetice ar putea fi cauza lipsei de interes pentru licitație din partea altor societăți din domeniu. 

Anul trecut Autoprima Serv SRL a mai obținut alte trei contracte de la Primăria Techirghiol. Potrivit portalului Confidas.Ro, societatea a semnat pe 30 mai 2019 un contract cu Primăria Techirghiol de 11.695.599,94 de lei fără TVA. Apoi, pe 19 iulie 2019, a semnat un al doilea contract de 11.480.950,66 de lei. În sfârșit, ultimul contract a fost încheiat pe 19 septembrie 2019, cu valoarea de 421.986 de lei fără TVA. Primele două contracte se referă la lucrări mari de investiții, cu fonduri atrase de administrația locală pentru creșterea atractivității turistice a orașului. Al treilea se referă la lucrări de întreținere a drumurilor pietruite din localitate (că mai sunt și din astea!). 

79 de contracte cu statul

AUTOPRIMA SERV S.R.L. are sediul social în municipiul Constanța, pe strada Mamaia nr. 181 bis. Societatea îi are asociați pe soții Balagiu, Adrian și Iudit, cunoscuți drept milionarii discreți ai Constanței. Abonată la contracte cu statul, Autoprima SRL reușind să câștige 79 de contracte de achiziții publice, din 2013 și până în prezent, valoarea totală a acestora ridicându-se la suma de 272.671.602,83 lei, conform portalului Confidas.ro.

Tot în conformitate cu datele publicate de Confidas.ro, Autoprima SERV SRL nu are datorii la ANAF, dar înregistrează 37 de dosare în instanță. Potrivit ultimei raportări contabile, societatea are o cifră de afaceri de 46.148.599 lei, un profit de 936.600 lei și 106 angajați.

Autoprima SERV SRL și-a început activitatea în anul 1999. Adrian Balagiu este asociat cu 33% în HBB Minerals SRL și Road Mix Technology SRL și cu 50% în RoadMax Construct SRL.

De-a lungul anilor, firma soților Balagiu a încheiat contracte cu mai multe administrații locale din județul Constanța, precum și cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, pentru care a executat lucrări de întreținere a Autostrăzii Soarelui. Pe bani frumoși…

Iată lista și sumele de bani câștigate de soții Balagiu de la statul român:

Milionarii discreți ai Constanței, deloc străini de scandalurile publice

Numele lui Adrian Balagiu este asociat de jurnaliști cu scandalul în care a fost implicat și fostul deputat Cristian Boureanu. Adrian Balagiu a spus că Boureanu i-a… sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe o plajă din stațiunea Mamaia. Se întâmpla în 2017, pe 1 mai.

Cazul și relatările, inclusiv cele din dosarul aflat în instanță, au fost prezentate de Ordinea.ro:

Un afacerist local spune că Boureanu i-a sustras ATV-ul și s-a răsturnat cu el pe plaja din Mamaia Nord

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Terenul de lângă Carrefour, din nou sub sechestru. Primărița din Mihail Kogălniceanu, dosar penal pentru neglijență în serviciu

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un nou dosar penal pentru Zoea Rădulescu, femeia care a beneficiat de serviciile unei judecătoare corupte pentru a-și muta moștenirea de 19 hectare, din comuna sa natală Mihail Kogălniceanu, direct în intravilanul Municipiului Constanța, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour. După ce expertul judiciar care a rescris geografia patriei în favoarea sa a fost achitat, pe 30 decembrie 2019, de o instanță penală a Curții de Apel Constanța, Zoea Rădulescu a dat, ea însăși, piept cu procurorii. Aceștia o acuză de fals și uz de fals în formă continuată. Noile acuzații se referă la fapte consumate în anul 2016 cu privire la modalitatea de punere în posesie asupra terenului retrocedat prin sentința civilă 8566/2010. În vizorul procurorilor se află și primărița Ancuța Belu din Mihail Kogălniceanu, pentru neglijență în serviciu. O subordonată a primăriței este, de asemenea, suspectată de fals, după ce a aplicat viza conform cu originalul pe o schiță de mână din anul 1999, pe care nu a văzut-o nimeni în original. În sfârșit, ancheta vizează și o expertă în cadastru, care a întocmit un plan de situație prin care se modifică grosolan, cu zeci de mii de metri pătrați, amplasamentul stabilit în hotărârea judecătorească de retrocedare din anul 2010. În noul dosar penal, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra terenului, care valorează peste 20 de milioane de euro. Măsura a fost contestată de Zoea Rădulescu la instanța penală a Judecătoriei Constanța, în dosarul 2163/212/2020. Chiar astăzi a avut loc primul termen de judecată.

Retrocedarea secolului

Ordinea.Ro a relatat, în cadrul mai multor articole, detalii spectaculoase despre retrocedarea terenului de lângă centrul comercial Tom-Carrefour din Constanța (Vezi AICI și AICI). Vorbim de un teren de 19 hectare, de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, care valorează peste 20 de milioane de euro, fiind apt să genereze proiecte imobiliare de 500 de milioane de euro, potrivit unor surse din piața imobiliară.

În esență, numita Zoea Rădulescu, o persoană importantă în guvernarea țărănistă, a fost pusă în posesie, pe 17 februarie 2000, de Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, asupra unor terenuri în suprafață cumulată de 18 hectare. După o serie de procese scandaloase, în care a folosit înscrisuri falsificate intelectual, femeia a primit recunoașterea din partea unor instanțe constănțene că cele 18 hectare primite în comuna sa ar fi de fapt cele 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, din intravilanul Constanței.

O expertiză ticăloasă

Această aberație cumplită a avut la bază un raport de expertiză extrajudiciară întocmit în anul 2008 de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. Acesta nu a descins niciodată pe teren, nu a făcut măsurători, nu a consultat planurile parcelare de la Oficiul de Cadastru și nu a ascultat opinia părților în litigiu.

Deși angajat pentru competențele sale tehnice, expertul s-a ocupat de interpretarea juridică și morfo-lingvistică a probatoriului care i-a fost pus la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu. În această fază, a contat confuzia dintre două parcele, ambele denumite A 510, una din Kogălniceanu și alta din Constanța. După ce s-a lăsat confuzat de aspectul de mai sus, expertul a certificat senin că terenul primit de clienta sa, prin procesele-verbale de punere în posesie din 17 februarie 2000, ar fi chiar terenul de pe malul lacului Siutghiol.

O fostă judecătoare coruptă rescrie geografia patriei

Pe baza acestei halucinații, judecătoarea cauzei a halucinat și mai tare, reinventând pur și simplu geografia patriei. Aceasta a scris negru pe alb că parcelele de pe malul lacului ”în momentul în care se aflau în administrarea Ceres Mihail Kogălniceanu SA (un fost IAS care cultiva cereale în 5 localități diferite – n.r.) erau situate pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu”. În realitate, comuna Mihail Kogălniceanu nu s-a învecinat niciodată cu municipiul Constanța, astfel că versiunea unei oscilații a limitei teritoriale este un nonsens absolut. Cele două localități se află la 20 de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.

Motivarea de comă, prin care fosta judecătoare a rescris geografia patriei.

Judecătoarea care a rescris geografia patriei se numește Corina Eugenia Jianu. Între timp, aceasta a fost exclusă din magistratură, fiind trimisă în judecată sub acuzația că a luat șpagă de la Nicolae Matei, fostul primar din Năvodari, ca să pronunțe hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege.

Obligația

Hotărârea nu i-a profitat total Zoei Rădulescu, întrucât, între timp, Prefectura emisese titluri de proprietate pe numele ei, asupra terenurilor care i se cuveneau de drept în comuna sa natală, Mihail Kogălniceanu. Femeia s-a dus din nou la instanță, rezolvând ca și noul dosar să ”pice” tot la Jianu. Fosta judecătoare i-a făcut ”dreptate” până la capăt, obligând Prefectura să anuleze titlurile emise pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu și să-i elibereze noi titluri Zoei Rădulescu, pe malul lacului, în Constanța. Prin sentința civilă 8566/2010, Prefectura (Comisia Județeană) a fost obligată să emită un titlu de proprietate pentru 10 hectare de teren în parcela A 510/1 și un al doilea titlu de proprietate în parcela A 498/2, ambele din Constanța, ambele pentru Zoea Rădulescu. Cele două suprafețe sunt perfect individualizate, în hotărârea judecătorească fiind menționate toate vecinătățile.

Imposibil de pus în aplicare

Cu toate acestea, Comisia Județeană, obligată în proces, nu putea emite titluri de proprietate decât în baza documentațiilor întocmite de o comisie locală de fond funciar. Până în 2012, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu, condusă de primarul de atunci al localității, Valer Mureșan, a refuzat să întocmească acte referitoare la un teren situat pe raza Municipiului Constanța. De asemenea, Comisia Locală din Primăria Constanța a refuzat să întocmească acte pentru o persoană din Mihail Kogălniceanu. Și în acest fel, hotărârea fostei judecătoare acuzate de corupție s-a dovedit greu de pus în aplicare.

O comisie de comă

Situația s-a deblocat în favoarea Zoei Rădulescu pe 29 octombrie 2015. La data menționată, s-a întrunit comisia locală de fond funciar din Mihail Kogălniceanu, prezidată de primărița Ancuța Belu.

Din structura comisiei a făcut parte și Elena Mitrofan, o bătrână implicată în retrocedarea frauduloasă a carierei de piatră de la Sibioara, care a beneficiat, la rândul ei, de o hotărâre judecătorească pronunțată tot de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu. Pe lângă cazul de răsunet de la Sibioara, Mitrofan a mai fost implicată și într-o tentativă de retrocedare a terenului de sub hotelul Emi din localitatea sa. Ea a prezentat în fața unui complet de judecată, condus, culmea, tot de Corina Eugenia Jianu, documente cu aparență de fals (în speță copii diferite, cu scrisuri și semnături diferite, de pe un act unic). Jianu a refuzat să se pronunțe asupra falsurilor, motivat de faptul că Primăria din Mihail Kogălniceanu nu ar fi cerut în mod expres înscrierea în fals. Fostul primar Valer Mureșan și 12 consilieri locali au fost anchetați penal la plângerea Elenei Mitrofan, pe motiv că ar fi refuzat nejustificat să-i retrocedeze acesteia terenul de sub hotel. Pe fondul acestei anchete, Mureșan avea să piardă alegerile locale din 2012, în fața Ancuței Belu. Ulterior, fostul primar a fost achitat definitiv, dovedindu-se că terenul revendicat de Mitrofan nu i-a aparținut niciodată bunicii acesteia din Sibioara, fiind acoperit de pădurea statului până în anii 60. După ce a ajuns primăriță, beneficiind de tevatura inventată pe tema de mai sus, Ancuța Belu a cooptat-o pe Elena Mitrofan în Comisia Locală de fond funciar.

Scandalul judiciar inventat de Elena Mitrofan (foto stânga) a ajutat-o pe Ancuța Belu să ajungă primăriță.

Manopera Comisiei din Kogălniceanu

Ne întoarcem la cazul Zoea Rădulescu. Pe 29 octombrie 2015, Comisia Locală din Mihail Kogălniceanu a decis să pună în aplicare sentința civilă a fostei judecătoare Jianu, în cazul terenului de pe malul lacului Siutghiol, de lângă Tom-Carrefour Constanța. Acest for a anulat titlurile de proprietate primite de Zoea Rădulescu pentru terenurile din Mihail Kogălniceanu.

După mai puțin de o lună, mai exact pe 25 ianuarie 2016, Comisia din Mihail Kogălniceanu a emis procesele-verbale de punere în posesie 778 și 779, prin care i-a predat femeii terenurile din Constanța, însă nu după amplasamentul stabilit prin hotărârea judecătorească, ci după unul modificat cu zeci de mii de metri pătrați, de o expertă în cadastru angajată de beneficiară.

Prin hotărârea Corinei Jianu, Zoea Rădulescu trebuia să primească 10 hectare în parcela A 510/1 și alte 9 hectare de teren, în parcela A 498/2. Comisia condusă de Ancuța Belu a respectat hotărârea judecătorească doar în parte, întocmind un prim proces-verbal pentru 10 hectare în parcela A 510/1.  Însă a încălcat-o prin al doilea proces-verbal de punere în posesie, în care trebuia să se regăsească suprafața de 9 hectare din parcela A 498/2, hotărâtă de instanță. Astfel, în al doilea proces-verbal a fost înscrisă o suprafață de 6,6015 hectare, din care doar un hectar și 3450 de metri pătrați se află în parcela A 498/2 indicată de instanță.

Un alt teren al Constanței, furat din pix

Practic, în parcela A 498/2, doar această suprafață de un hectar și 3.450 mp era cu adevărat liberă. Restul terenului era ocupat de proprietăți particulare, cu titluri perfect valabile aflate în circuitul civil cu ani grei înainte de hotărârea pronunțată de Jianu. O altă parte din teren a fost expropriată pentru cauză de utilitate publică, după pronunțarea hotărârii judecătorești din 2010. Este vorba de fâșia de teren pe care s-a construit nodul rutier de la Carrefour.

Comisia Locală condusă de primărița din Mihail Kogălniceanu a decis să treacă peste cele stabilite în hotărârea judecătorească. Practic, aceasta a rotunjit al doilea proces-verbal de punere în posesie cu 52.475 de metri pătrați, în parcela A 510/2. Însă această parcelă nu era menționată în hotărârea judecătorească din 2010 și nu avea nicio legătură cu retrocedare plină de falsuri a Zoei Rădulescu. Vorbim de o parcelă diferită, care aparține Municipiului Constanța și care, iată, a fost atribuită în compensare fără niciun drept legal de primărița din Mihail Kogălniceanu unei consătene de-a ei. Decizia nu emană din hotărârea judecătorească, ci, dimpotrivă, reprezintă o încălcare a acesteia. Totodată, reprezintă un furat din patrimoniul Municipiului Constanța, care s-a trezit deposedat de acest teren, nu prin hotărâre judecătorească, ci doar prin semnătura unei primărițe de la țară.

Procesul Verbal cu probleme

Neglijență

Pe de altă parte, trebuie să spunem că primărița din Mihail Kogălniceanu s-a luat după un plan de situație întocmit de o expertă în cadastru angajată de Zoea Rădulescu. Vorbim aici de o lucrare la grămadă, în care sunt puse de-a valma toate terenurile din cele două procese-verbale de împosedare. Dacă s-ar fi făcut planuri separate, pentru că vorbim de procese-verbale separate, posibilitatea de a se greși din neglijență ar fi fost exclusă din start.

De asemenea, în această evoluție a contat și o schiță de mână folosită de Zoea Rădulescu în procesul de retrocedare din 2010. O copie a mâzgăliturii a devenit piesă de bază în dosarul Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu, fiind semnată și ștampilată pentru conformitate cu originalul de o specialistă agricolă a primăriei din această comună. Funcționara a atestat conformitatea cu un original pe care nu l-a văzut nimeni, niciodată.

Coincidențe bizare

Culmea, Primăria Constanța, care răspunde de patrimoniul municipalității, nu a contestat din 2016 și până în prezent acest rapt ordinar. Ca o coincidență de zile mari, o bună perioadă de timp, serviciul juridic al Primăriei Constanța a fost condus de Irina Pânzariu, al cărei nume de fată este Puiu. Tot Puiu se numește și bunica Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu, în numele căreia a solicitat  și a primit aceasta terenul, dar nu în comuna ei, ci direct în intravilanul Constanței.

Tot la capitolul coincidențe bizare trebuie să mai notăm un fapt. După cum am relatat în mai multe rânduri (vezi AICI), expertul care a ajutat-o pe Zoea Rădulescu să reinventeze geografia patriei, ca să-și mute moștenirea de la țară direct în intravilanul orașului, a fost achitat definitiv pe 30 decembrie 2019, de un complet al Curții de Apel Constanța. Din structura completului a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu, care a locuit pe aceeași stradă cu Zoea Rădulescu și a învățat în copilărie la școala la care Zoea Rădulescu era profesoară. Ce mică e lumea! Prin hotărârea de achitare din 30 decembrie 2019, Curtea a ridicat sechestrul de pe teren. Minunea nu a durat prea mult, deoarece, așa cum am arătat mai sus, terenul s-a întors sub sechestru, într-un nou dosar penal. Și povestea merge înainte, cu multe surprize. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: