Connect with us

Exclusiv

Înalt Prea… Inculpatul Teodosie, sprijin moral pentru Nicolae Matei, fostul primar pușcăriaș din Năvodari

Adrian Cârlescu

Publicat

la

După ce a lipsit vreme îndelungată din spațiul public, din cauza procesului penal în care a fost acuzat de fraudarea fondurilor europene în cazul Nazarcea, Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, revine la preocupările sale mai vechi, și anume la combinațiile politice. Petrescu se simte eliberat de presiunea dosarului penal, mai ales de când procurorii DNA au înmuiat cererea inițială, anunțând că se mulțumesc și cu o condamnare cu suspendare a înaltei fețe bisericești. Prin urmare, duminica trecută, Teodosie a dat o fugă la Năvodari, la hramul mănăstirii zidite la umbra furnalelor, între calea ferată industrială și luciul de apă al lacului Tașaul.  După cele sfinte, au urmat cele… politice.

Ne referim aici la o ședință de fotografii, pe care Înalt Prea… Inculpatul a avut-o cu un alt inculpat celebru de la Năvodari, după slujba bisericească. L-am numit aici pe Nicolae Matei, fost primar, fost pușcăriaș de drept comun, actualmente judecat în alte două dosare penale de răsunet: dosarul furtului Taberei de Copii și dosarul retrocedării terenurilor de pe malul mării.  Alături de cei doi inculpați, în poză s-a strecurat și președintele PSD Năvodari, Vasile Moruzi, care a participat la întreaga slujbă bisericească, de peste trei ore, așa cum se poate observa din live-ul transmis de Arhiepiscopie pe Facebook. Moruzi este cu un picior în afara partidului, după ce organizația din Năvodari, ținută în captivitate de fostul primar, prin oamenii lui, s-a răsculat împotriva primarului PSD-ist Florin Chelaru și a vicepreședintelui PSD Constanța, Ion Dumitrache.

De ce strânge fostul primar rândurile cu ÎPS Teodosie, nu este chiar greu de ghicit. Matei s-a reinventat politic în decursul anului trecut și are în plan fie o candidatură directă la Primăria Năvodari, fie, în caz că i-ar strica judecătorii cazierul, susținerea unui apropiat de-al său, după ce a răcit relațiile cu Florin Chelaru. Exclus din PSD ca urmare a condamnării sale penale, din urmă cu 4 ani, acesta s-a reîntors în partid, într-un mod foarte discret. Tocmai de aceea, data re-înrolării politice nici nu este cunoscută opiniei publice. În mod cert, însă, în primăvara anului trecut, Nicolae Matei a fost cooptat în comitetul executiv județean al PSD Constanța, după ce această structură a fost lărgită cu 12 persoane. Informația a fost ținută la blat de PSD, însă a devenit publică urmare a unei înregistrări audio a ședinței de partid, care a ajuns în posesia redacției Ordinea.Ro.

Deși multă vreme nu s-a cunoscut, se pare că alegerea lui Matei în comitetul executiv județean al PSD a avut parte de o abținere, tocmai de la Florin Chelaru. Cel puțin așa a susținut Nicolae Matei, în cadrul unei emisiuni la Litoral TV, din ajunul Crăciunului trecut. Matei l-a criticat vehement pe Chelaru și a spus că nu mai recomandă votarea acestuia, pe motiv de ineficiență. De asemenea, a spus că toți dușmanii săi au intrare la Chelaru, dându-i ca exemplu pe italienii de la Fertilchim, care au ajuns să sponsorizeze echipa de rugby a orașului. Pe de altă parte, Matei a izbucnit pe subiectul schimbării stemei orașului. Consilierii locali din partea PSD care au votat împotriva acestei inițiative sau care s-au abținut de la vot au fost chemați într-o ședință la PSD Constanța, unde au fost certați și amenințați – a mai dezvăluit Matei la emisiunea din 24 decembrie 2019.

După ce a dat din casă la televiziunea familiei sale, Matei a fost suspendat din PSD pentru un an de zile. La sfârșitul lunii trecute, consilierul local PSD, Ilie Coman, care este un intim al fostului primar Matei, și-a dat demisia din Consiliul Local Năvodari. Gestul acestuia a fost mediatizat de Gazeta de Năvodari, o publicație a familiei fostului primar. Pe lângă demisia lapidară a lui Coman, în articolul respectiv a fost inserată o informare în facsimil adresată conducerii PSD Constanța, dar care nu este asumată, semnată și datată de nimeni. În cuprinsul acestei anonime, Florin Chelaru este zugrăvit ca un mincinos și un neputincios, care nu și-a îndeplinit promisiunile electorale, ca un tip arogant, care s-a rupt de organizația de partid, refuzând să se consulte cu membrii acesteia. Misiva cere PSD Constanța să-i retragă sprijinul politic primarului Chelaru și să-l suspende din partid pe protectorul acestuia, vicepreședintele Ion Dumitrache. La două zile distanță, alți doi consilieri PSD, Liviu Stan și Liliana Cheizis, și-au depus demisiile din Consiliul Local.

E clar pentru oricine că Matei a lansat în acest fel o negociere cu PSD Constanța, ținându-i ostatici pe consilierii obedienți sieși, iar mai apoi sacrificându-i pe rând, ca să meargă negocierea. Strategia e clasică, o vedeți în filmele cu luări de ostatici. Până acum, singurul rezultat palpabil, dar folositor și el pentru Matei, a fost destabilizarea organizației năvodărene a PSD-ului. Situația a generat o stare de paralizie la nivelul PSD Constanța, care până acum nu a fost în stare nici măcar să trimită un comunicat de presă în care să lămurească tot balamucul.

În timp ce oamenii săi destabilizau PSD-ul, Nicolae Matei și-a anunțat pe Facebook înscrierea în Partidul Neamul Românesc. Potrivit informațiilor noastre, acesta a încercat anterior o negociere politică, pentru a prelua organizația locală a Partidului Pro România, însă ar fi fost refuzat atât de către Victor Ponta, cât și de către liderul județean al acestei formațiuni, Mircea-Titus Dobre.

Vasile Moruzi, tipul care apare în poze alături de inculpații Teodosie și Matei, încă este oficial președinte la PSD Năvodari. Neoficial, îl însoțește pe fostul primar în această aventură, prin care acesta speră să adune în jurul său un nucleu de votanți, conservatori și tradiționaliști, din bazinul Înalt Prea… Inculpatului Teodosie.

Comments

comments

Exclusiv

Diversiunea Primăriei Constanța în scandalul demolării stadionului Metalul

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

După ce a ras stadionul Metalul de pe fața pământului, Primăria Constanța a lansat o diversiune, pe care o promovează cu bani pe rețelele sociale pentru a capta atenția constănțenilor. Astfel, într-un material video, un reporter al Primăriei Constanța (sic!) a realizat un interviu cu un funcționar tot de la Primăria Constanța care se ocupă de întreținerea bazelor sportive din oraș. Interviul regizat de cei doi colegi de muncă a fost filmat la complexul sportiv Farul, acolo unde Primăria a investit pentru reabilitarea unui teren de fotbal cu gazon sintetic pentru antrenamentul copiilor. După ce s-a lăudat cum a putut el mai bine, funcționarul care răspunde de bazele sportive a declarat că ternul cu gazon sintetic este disponibil pentru toți copiii orașului.

”În curând, toți copiii Constanței sunt așteptați să se antreneze aici, avem deja cereri de la cluburile F.C.FARUL, PERFORMER și METALUL care ne-au contactat și ne-au spus că vor să își desfășoare activitatea pe acest teren” – a declarat funcționarul Eugen Căruntu. (vedeți aici toată declarația). 

După cum spuneam, declarațiile angajatului Primăriei au fost rostogolite pe Facebook, dar și în câteva publicații locale, totul cu scopul de a se crea aparența că s-a găsit o soluție pentru copiii de la Metalul, după ce stadionul lor cu gazon natural, omologat de FRF și folosit nu doar pentru antrenamente, ci și pentru competiții oficiale, a fost ras de pe fața pământului.

În realitate, problema nu s-a rezolvat câtuși de puțin. În primul rând, toți copiii Constanței nu încap pe suprafața sintetică de la Farul. În al doilea rând, suprafețele sintetice pot fi folosite doar pentru antrenamente, nu și pentru competiții oficiale. În al treilea rând, clubul Metalul dezminte total afirmațiile făcute de angajatul Primăriei.

”ACS METALUL CONSTANTA dezminte spusele individului de la Primăria Constanța care afirmă într-un filmuleț apărut pe YouTube și pe contul de Facebook al Primăriei Constanța, cum ca ar fi fost contactat de cineva din cadrul Clubului Metalul, ca sa facem antrenamentele la Faru. Este o INTOXICARE  ieftină a Primăriei Constanța prin fel de fel de indivizi.

ACS Metalul nu a contactat pe nimeni din Primărie pentru a cere să joace pe terenul sintetic din Complexul Farul Constanța!

Pentru a proteja psihicul copiilor afectați de intervenția ILEGALĂ ȘI  BRUTALA  a Primăriei în scopul PRELUARII PRIN FORTA a  bazei noastre sportive din posesia Clubului Metalul, am hotărât ca aceștia să plece în cantonament împreună cu părinții si antrenorii.” – se arată într-un comunicat al clubului Metalul, semnat de președintele acestuia, Valentin Șurghie.

O scurtă istorie a bazei sportive Metalul

Reamintim cititorilor noștri că stadionul Metalul a fost demolat de Primăria Constanța în vederea folosirii terenului pentru proiectul Sălii Polivalente. Stadionul fusese construit în anul 1986 de o întreprindere de stat reorganizată după revoluție sub numele Somaco SA. În urmă cu 15 ani, această societate a vândut baza sportivă către SC Structuri de Oțel SRL Constanța, o firmă deținută de familia lui Valentin Șurghie. Prețul activelor a fost achitat prin bancă. Mai departe, societatea Structuri de Oțel SRL a vândut către asociații ei, soții Șurghie, baza sportivă, prețul fiind achitat din dividendele care li se cuveneau de la propria firmă. În sfârșit, activele au fost transmise în patrimoniul Asociației Club Sportiv Metalul Constanța, asociație înființată pe 6 iulie 2005 exact în scopul desfășurării de activități sportive. Încă de la bun început, clubul Metalul s-a specializat în formarea copiilor talentați la fotbal. În total, pe stadionul din Badea Cârțan au evoluat 1.700 de copii legitimați potrivit evidențelor DJTS. Din 2005 încoace, echipele organizate pe grupe de vârstă de la Metalul au câștigat titluri, trofee sau locuri fruntașe în toate competițiile oficiale. Cristian Manea, cel mai tânăr debutant din istoria echipei naționale de fotbal a României, a început fotbalul la clubul Metalul.

Planurile regimului Mazăre pentru zona Badea Cârțan

În timp ce acest club și-a văzut un deceniu și jumătate de activitatea sa, având o posesie netulburată de nimeni, Primăria Constanța a dezvoltat alte planuri și idei pentru întregul complex sportiv din Badea Cârțan. În perioada 2002- 2006, la inițiativa fostului primar Radu Mazăre, terenurile din complexul sportiv Badea Cârțan (mai puțin cele de sub bazele sportive ale Direcției Județene de Tineret și Sport) au fost inventariate în domeniul privat al Municipiului Constanța. Terenul de sub baza sportivă Metalul a fost înscris în inventar în ultima etapă, în anul 2006.

După 8 ani, în 2014, Primăria Constanța a solicitat Companiei Naționale de Investiții – CNI SA să construiască o sală polivalentă în Badea Cârțan. CNI a fost de acord și a solicitat Primăriei să-i pună la dispoziție un teren de 18.200 de metri pătrați pentru derularea proiectului. Însă, în mod bizar, municipalitatea a aprobat transferul unei suprafețe de 32.454 de metri pătrați, fără să justifice această generozitate. În lotul aprobat nu era inclus și terenul de sub stadionul Metalul. Sala polivalentă trebuia să fie amplasată pe Aleea Stadionului, iar parcarea auto a obiectivului, pe actuala parcare de TIR-uri. Pe 18 decembrie 2014, Consiliul Local a amendat hotărârea inițială, în sensul predării către CNI SA a unui teren de 60.000 mp. De data aceasta, în lotul extins a fost inclus și stadionul Metalul. Însă niciodată nu s-a justificat în spațiul public această suprafață. Nu a existat nicio consultare publică, iar toate indiciile conduc spre ideea că regimul Mazăre a urmărit încă de la bun început să radă bazele sportive de pe ternul însușit prin inventariere.

Exproprierea și prima tentativă de demolare în plin litigiu

În 2019, Consiliul Local a aprobat exproprierea clădirilor de la Metalul. De asemenea, autoritatea locală a emis o autorizație de demolare a construcțiilor în regim de urgență (mai multe detalii AICI).

Autorizația de demolare a fost contestată la instanță de Clubul Metalul. În săptămâna dinaintea termenului în care magistrații urmau să decidă cu privire la cererea de suspendare provizorie a actului administrativ, funcționarii Primăriei au venit la gardul din spatele stadionului Metalul, însoțiți de muncitori cu flexuri, de polițiști locali și de jandarmi solicitați să prevină escaladarea unui conflict. Un funcționar al Primăriei a pretins că gardul stadionului (care nu a fost expropriat) este ilegal și trebuie demolat la disciplina în construcții. Singurul act pentru demolare fluturat celor de la Metalul a fost un extras informativ de carte funciară. Un film al evenimentului puteți vedea mai jos:

În cele din urmă, acțiunea a eșuat, după ce președintele clubului Metalul a arătat polițiștilor actele prin care a cumpărat amenajarea sportivă cu gard cu tot în anul 2005. Vorbim de un gard construit în anul 1986, pentru care nu s-a aplicat niciodată vreo contravenție, în cei 34 de ani de existență a bazei sportive.

Un avocat, prieten cu Babu

După stoparea acțiunii, angajații clubului au sudat gardul la loc. Această împrejurare a fost imediat speculată de Primărie. În acest punct, Primăria Constanța a decis să încheie un contract cu un avocat care, potrivit unor surse, a fost coleg de clasă al viceprimarului Dumitru Babu și se află în relații de prietenie cu acesta. Prietenul lui Mitică de la Primărie a depus o nouă plângere penală, în numele Primăriei, împotriva președintelui Clubului Metalul.

Cum să câștigi un proces cu excavatorul

Cum procesul în care s-a cerut suspendarea autorizație de demolare bătea la ușă, același avocat a condus o nouă acțiune în forță la stadionul Metalul. Gardul metalic re-sudat a fost tăiat de muncitorii cu flexuri. Ulterior, avocatul a pătruns primul pe teren, urmat de agenții unei firme private de pază. Acesta i-a somat verbal pe antrenori să părăsească zona. Copiii care au venit la antrenament au fost de asemenea alungați de pe teren. Pe repede înainte, în incinta stadionului au pătruns utilaje specifice, care au ras gazonul și stratul fertil, iar apoi au demolat tribuna de spectatori și clădirea cu vestiare și birouri. Un film al evenimentelor puteți vedea mai jos:

Procesul sub presiunea căruia au avut loc aceste intervenții în forță s-a desfășurat la 4 zile după demolare. La mijloc au fost chiar zilele de week-end. La termenul cu pricina, cererea de suspendare a autorizației de demolare a fost respinsă ca rămasă fără obiect. Ce să mai suspende magistrații, dacă demolarea fusese deja făcută de avocatul adus de Babu?

Plângeri penale reciproce. Primăria trebuie să găsească o soluție pentru sportivi

Situația cu privire la stadionul Metalul este în continuare una foarte tensionată. Astfel, clubul sportiv și Primăria și-au făcut plângeri penale reciproce. De asemenea, Comisia de Abuzuri a Senatului României, sesizată de Clubul Metalul, a cerut prefectului județului Constanța, George Niculescu, să facă o analiză a situației. Acesta a convocat o ședință cu părțile implicate, însă Primăria Constanța a refuzat să delege un reprezentant.

Independent de cursul acestor proceduri, Primăria Constanța trebuie să găsească o soluție pentru copiii de la Metalul. Să înghesui toți copiii Constanței pe ternul sintetic de la Farul nu este o soluție, ci, așa cum am spus, o simplă diversiune menită să camufleze cinismul uriaș din spatele acestei afaceri.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fostul prefect Nicolaescu, trimis în judecată în scandalul terenului de lângă Tom-Carrefour

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

DNA Constanța l-a trimis în judecată pe fostul prefect al județului, Adrian Nicolaescu, pentru abuz în serviciu în legătură cu refuzul acestuia de a emite un titlu de proprietate pentru un teren de 19 hectare de pe malul lacului Siutghiol, zona Tom-Carrefour. Procurorul de caz a reținut că fostul prefect s-a opus emiterii titlului de proprietate în favoarea unei persoane din comuna Mihail Kogălniceanu, deși aceasta deținea o hotărâre judecătorească irevocabilă. Așa cum vom explica mai jos, hotărârea judecătorească pentru încălcarea căreia este acuzat acum Nicolaescu se bazează pe aprecierea total falsă că terenurile din zona Tom-Carrefour ar fi aparținut cândva comunei Mihail Kogălniceanu.

Nicolaescu mai este acuzat că ar fi refuzat să avizeze propunerea Comisiei Locale din Mihail Kogălniceanu pentru punerea în posesie pe teritoriul administrativ al Constanței. De asemenea, fostul prefect este acuzat că, prin neemiterea titlurilor de proprietate în favoarea persoanei din Mihail Kogălniceanu, ar fi împiedicat-o pe aceasta să beneficieze de despăgubirile calculate de Primăria Constanța pentru exproprierea unei părți din acest teren în vederea amenajării pasajului rutier de la Tom-Carrefour.

Cum a schimbat o ștabă țărănistă un teren din drumul Cogealacului în Municipiul Constanța

Despre retrocedarea terenului de pe malul lacului Siutghiol, din zona Tom-Carrefour, am publicat în Ordinea.Ro mai multe articole. Din capul locului, trebuie să știți că persoana din Mihail Kogălniceanu se numește Zoea Rădulescu, iar pe vremea guvernării CDR a ocupat o funcție importantă în Guvern și în principalul partid de guvernământ, PNȚCD. Ea a moștenit de la autorii ei două terenuri agricole în comuna ei natală, în suprafață cumulată de  19 hectare. Vorbim de terenuri situate în partea de nord a comunei, pe drumul Cogealacului.

După revoluție, terenurile agricole din Mihail Kogălniceanu au fost oprite în mare parte de la retrocedare, întrucât făceau obiectul exploatării fostului IAS Ceres. În aceste împrejurări, moștenitorii suprafețelor agricole, așa cum era și Zoea Rădulescu, au primit acțiuni la Ceres Mihail Kogălniceanu SA, iar după o perioadă li s-a recalificat statutul ca locatori de terenuri. La finalul guvernării țărăniste, a fost adoptat cadrul legislativ ca terenurile lucrate de fostele IAS-uri să fie predate comisiilor locale de fond funciar constituite la nivelul unităților administrativ-teritoriale, acestea urmând să facă demersuri în vederea retrocedării suprafețelor către locatori. În acest context, Zoea Rădulescu a obținut o promisiune din partea directorului Ceres Mihail Kogălniceanu SA că i se va retroceda, nu terenul bunicilor ei din drumul Cogealacului, ci terenul situat pe malul lacului Siutghiol, în Municipiul Constanța. De asemenea, femeia a obținut o schiță în pix, cu ștampila Oficiului de Cadastru,  în care era conturat terenul pe care îl râvnea în marginea Constanței.

Însă Ceres nu era autoritate de restituire a pământului. Prin urmare, terenurile situate pe raza Constanței au ajuns la dispoziția comisiei locale de fond funciar de la Primăria Constanța, care le-a retrocedat unor constănțeni. De asemenea, cererile de retrocedare depuse de Zoea Rădulescu au fost analizate de comisia locală din comuna ei. La începutul anului 2000, comisia comunală a emis două procese-verbale de punere în posesie pentru Zoea Rădulescu. În documentele întocmite atunci, suprafețele nu au fost individualizate exact, în sensul că nu au fost trecute vecinătățile de tarla.

Speculând această scăpare, Zoea Rădulescu a deschis mai multe procese, în care a cerut ca instanțele să constate că terenul primit de la comisia comunală nu se află pe raza comunei, ci în Municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Ea și-a ales singură judecătoarea. Astfel, Zoea a depus mai multe cereri identice de chemare în judecată, care au fost repartizate aleatoriu către judecători diferiți. Ulterior, a păstrat acțiunea care a ajuns la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, închizând restul dosarelor. Într-un prim proces, judecătoarea aleasă a anulat titlurile de proprietate emise la propunerea comisiei locale de fond funciar din Primăria Constanța. În acest litigiu, proba principală a fost un raport de expertiză tehnică extrajudiciară, întocmit de un expert din Medgidia ales de parte, iar nu numit de instanță. Expertul ales a făcut un fel de analiză gramaticală a actelor care i-au fost puse la dispoziție de avocata Zoei Rădulescu, concluzionând la final că terenul primit de Zoea de la comisa comunală se află pe teritoriul Municipiului Constanței. Mai departe, judecătoarea Jianu a interpretat raportul de expertiză și alte probe din dosar, apreciind că terenul de pe malul lacului Siutghiol s-a aflat cândva pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu. În realitate, cele două localități sunt situate la zeci de kilometri distanță, fiind despărțite de orașul Ovidiu.  Pe baza acestor halucinații care reinventează geografia patriei, Jianu a golit terenul de proprietarii puși în posesie de Comisia Locală din Constanța. Titlurile acestora au fost anulate, iar în acest fel terenul a devenit liber și numai bun de retrocedat pentru a doua oară.

Extras din hotărârea judecătorească, prin care fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu a reinventat geografia patriei.

Profitând de eliberarea terenului, Zoea Rădulescu a repetat manevra, a depus iarăși cereri clonate de chemare în judecată, alegând să fie judecată tot de Jianu. În noul proces, Jianu a obligat Comisia Județeană de la Prefectură să-i emită femeii din Mihail Kogălniceanu titluri de proprietate pentru terenurile din Constanța. După cum am arătat, la baza poveștii se află aprecierea total contrafactuală că terenurile de pe malul lacului au făcut cândva parte din aria administrativă a comunei Mihail Kogălniceanu.

Deși vorbim de o apreciere care desfigurează geografia patriei și siluiește logica, bunul-simț și legile țării, hotărârile date în acest temei sunt încă în vigoare. O încercare de anulare a situației profund injuste a fost făcută de Parchetul Curții de Apel Constanța, care l-a trimis în judecată pe expertul din Medgidia. Condamnat pe fond, acesta avea să fie achitat în calea de atac, în mod inexplicabil. În acest fel, hotărârile obținute de Zoea Rădulescu în această manieră scandaloasă au rămas în vigoare.

Trebuie să mai spunem că judecătoarea Corina Eugenia Jianu, cea care a creat întreaga situație, a fost între timp dată afară din magistratură. Jianu este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București, după ce procurorul DNA Andrei Bodean a pus-o sub acuzare că vindea hotărâri de retrocedare pe șpagă. Procesul durează de ani de zile. Până la finalizarea acestuia, Jianu se bucură de prezumția de nevinovăție. Iar cei care nu aplică hotărârile ei sunt chemați să răspundă penal.

Două cazuri identice, tratate diferit

Adrian Nicolaescu a fost prefect al județului Constanța în perioada guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș. În mandatul său, Nicolaescu s-a confruntat cu două dosare grele de retrocedare. Ne referim aici la dosarul Tom-Carrefour pe care l-am prezentat mai sus, dar și la dosarul cariera Sibioara. În ambele spețe a fost vorba de punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești pronunțate de fosta judecătoare Jianu. Cariera de la Sibioara, ca toate carierele din această țară, era exceptată de la retrocedare. Cu toate acestea, un expert din Brăila a atestat în fals că exploatația minieră ar fi de fapt un teren liber de sarcini. Așadar, al doilea element comun a fost caracterul nereal al expertizelor pe care s-au fondat hotărârile judecătorești. În sfârșit, al treilea element comun: ambele hotărâri trebuiau puse în aplicare de comisia județeană condusă de Nicolaescu. Fostul prefect a tratat cele două cazuri gemene în mod diferit. Însă o analiză detaliată pe acest subiect puteți citi în curând în Ordinea.Ro. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum au fost inventate din pix niște ”victime” în folosul procesual al Asociației Constanța Altfel

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Asociația Constanța Altfel, fondată și condusă de senatorul Vergil Chițac, este beneficiara unor acte false care au legitimat-o să continue un litigiu în care nu avea calitate procesuală activă. Pentru a putea duce lupta împotriva unei companii serioase, pe care a târât-o în procese și a defăimat-o pe toate căile, asociația avea nevoie de persoane dispuse să reclame încălcarea unor interese personale. În acest context, ”victimele” au fost inventate din pix.

Un grup politic pe o trambulină civică

Înainte să intrăm pe firul poveștii, trebuie să amintim cititorilor că Asociația Constanța Altfel a fost înființată de un grup de politicieni constănțeni, în frunte cu senatorul Vergil Chițac și fosta candidată PNL la Consiliul Local, Felicia Ovanesian. Asociația a luat ființă în anul 2017, la scurt timp după ce exponenții acestui grup politic au fost excluși din PNL. La acel moment, presa locală a susținut că asociația este un simplu paravan folosit în scopul adunării de capital electoral. Dovadă că interpretarea jurnaliștilor nu a fost o simplă fantezie, de curând trei persoane fizice reprezentate de casa de avocatură a Feliciei Ovanesian, au cerut acordul instanței pentru înființarea Partidului Constanța Altfel.

Retorica urii

Încă de la bun început, asociația civică a fostului militar Chițac a propagat în spațiul public o retorică a urii împotriva ”rechinilor imobiliari”. Ideea a prins foarte bine la public, mai ales că, în Constanța, există un curent de opinie împotriva celor care au furat proprietatea publică prin retrocedări frauduloase, mutilând apoi orașul cu tot felul de construcții aberante. Însă, în mod paradoxal, asociația lui Chițac nu prea a deschis procese împotriva acestor beneficiari ai jafului din epoca Mazăre. Mai mult, așa cum am arătat într-un articol mai vechi, Felicia Ovanesian a avut raporturi profesionale, în calitatea sa de avocat, cu marele tunar de la retrocedări, Georgică Giurgiucanu. Tot Ovanesian i-a reprezentat convențional pe italienii de la FINCOGERO, care au concesionat un teren în Faleză Nord, executând lucrări de consolidare a taluzului în contul Primăriei Constanța, de peste 14 milioane de euro. Municipalitatea achită și acum rate anuale de aproximativ un milion de euro pe an către o firmă din Luxemburg, care a cesionat creanța de la Fincogero.

Felicia Ovanesian, mâna dreaptă a senatorului Vergil Chițac în Asociația Constanța Altfel, a fost avocata celui mai mare tunar de la retrocedările frauduloase din Constanța, actualul pușcăriaș Georgică Giurgiucanu.

Războiul stârnit din senin împotriva Comprest Util

În timp ce marii tunari nu prea au fost deranjați, asociația lui Chițac a pus tunurile pe Comprest Util SRL, aparținând antreprenorului constănțean Grigore Comănescu. Vorbim aici de una din cele mai serioase firme din România, care continuă o activitate economică începută în anul 1991 și care a fost în mod repetat premiată de Camera de Comerț.  Comprest Util a ridicat un singur bloc de locuințe în Constanța, și probabil cel mai frumos, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu. Compania a cumpărat terenul de la Primărie, în anul 2004. Prețul pe care l-a plătit a fost de două milioane de euro, fiind cel mai mare din istoria de până atunci a orașului. Cu toate acestea, proiectul Comprest Util a fost atacat în instanță de Asociația Constanța Altfel.

Un prim proces pierdut de-ai lui Chițac

Vorbim de două procese distincte. În primul, asociația a atacat o autorizație de supraetajare din anul 2018. Iar în al doilea, a atacat PUZ-ul Lăpușneanu. Printre argumentele utilizate în prima acțiune a fost și acela că dezvoltatorul nu a obținut aviz arheologic. Or, la supraetajare, nu se cere aviz arheologic, de vreme ce, până acum, nu s-au mai descoperit vestigii suspendate în cer. Sofismele asociației nici nu au fost analizate pe fond, acțiunea fiind respinsă pe lipsa calității procesuale active. Cu alte cuvinte, instanța a apreciat că senatorul și colegele sale n-au calitatea de ”victime” și nu pot sta într-un astfel de proces. Aprecierea instanței nu este vreo chestiune subiectivă, ci reprezintă o aplicare a Deciziei nr. 8/2020 pronunțată de ÎCCJ într-un deja celebru recurs în interesul legii. Înalta Curte a stabilit că asociațiile, în calitate de organisme sociale interesate, au calitatea să conteste un act administrativ doar dacă invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat. Cu alte cuvinte, asociațiile de genul Constanța Altfel pot sta în astfel de procese doar alături de ”victimele” actelor administrative contestate.

Cum să ceri demolarea unei construcții de 20 de milioane de euro

Pe aceeași logică juridică, era previzibil că asociația lui Chițac ar fi urmat să piardă și al doilea proces, în care contestase PUZ-ul Lăpușneanu, alături dde asociația Verde Urban. În acest context, în dosarul PUZ-ului au fost depuse două cereri de intervenție principale formulate prin avocat de două asociații de proprietari învecinate blocului Comprest Util. Iată victimele: locatarii din zonă, afectați în mod direct de investiția imobiliară finalizată încă de anul trecut și evaluată la aproximativ 20 de milioane de euro. Având acest drept, ”victimele” au cerut, prin avocata lor, extinderea cadrului procesual, contestând în mod direct toate autorizațiile de construire, toate hotărârile locale, din 2004 încoace, și toate reglementările urbanistice adoptate în această perioadă istorică pentru investitorul care a îndrăznit să strice înfățișarea comunistă a zonei. Consecința finală: să se dărâme cu totul.

Doar locatarii, și nu altcineva, puteau decide prin vot intrarea în proces

Pe avocata ”victimelor” o cheamă Dumitra Daon. La termenul de judecată din 15 iunie 2020, reprezentanții procesuali ai Comprest Util au cerut ca aceasta să facă dovada calității în care reprezintă ”victimele”. De asemenea, au cerut ca avocata Daon să depună la dosar procesele-verbale adoptate de cele două asociații, prin care locatarii, și nu altcineva, ar fi decis să intre în acest proces. Dacă nu știați, asociațiile de locatari au reglementări legale specifice, potrivit cărora orice litigiu și mandat de reprezentare convențională în instanță trebuie să fie aprobate în prealabil de adunarea generală a locatarilor. Legea îngrădește posibilitatea ca șefii de asociații să facă aranjamente doar de ei știute, fiind injust ca locatarii neconsultați să fie apoi trași la răspundere financiară, în cazul în care s-ar pierde respectivele procese. Solicitările Comprest Util au venit în urma observației că una din cererile de intervenție nu era semnată de președintele respectivei asociații de proprietari. Răspunsul avocatei Daon a fost un serial de ironii, aceasta încercând astfel să decredibilizeze ideea că cineva, vreodată, și-ar permite să depună cereri de intervenție fără mandatul celor băgați în proces, care, în caz că ar cădea în pretenții, ar fi ținuți să achite întregul prejudiciu. Un fel de: hai, domne, că doar nu credeți în astfel de conspirații! Tehnica avocatei nu a impresionat instanța de judecată, care a acordat un termen scurt pentru depunerea dovezilor.

Dovezi, ioc. ”Victimele” au fost inventate din pix

La împlinirea acestui termen scurt, care a avut loc săptămâna trecută, avocata Daon a dat din colț în colț, declarând instanței că nu se mai găsesc procesele-verbale prin care locatarii (și nu altcineva) ar fi hotărât să intre în proces. În realitate, conform verificărilor noastre efectuate la una dintre asociațiile în cauză, nu a fost convocată nicio adunare generală. Cu alte cuvinte, cererea de intervenție se sprijină pe un mare fals și nu reprezintă voința procesuală a locatarilor. Trebuie să știți că vecinii blocului Comprest Util nu s-au plâns niciodată în spațiul public de această investiție, mai ales că societatea a urbanizat zonele învecinate pe cheltuiala sa, a înlocuit transformatorul electric pentru întregul cartier, a creat rețeaua de canalizare pluvială, iluminatul public din zonă, parcarea publică a locatarilor, trotuarele și aleea carosabilă.

Un angajat al Mogulului preia intervenția pe persoană fizică

După ce s-a vădit că cererile de intervenție nu se sprijină pe voința locatarilor, avocata a găsit o variantă scurtă de a salva pe moment situația. Aceasta a adaptat sumar și cu multe greșeli cererea de intervenție pe numele soțului ei, Sorin Daon. Ca să fie clar, vorbim de un copy and paste ordinar, prin care aceeași cerere a fost preluată, pe persoană fizică, de consortul ei, care are domiciliul într-un bloc învecinat proiectului Comprest Util.

La o căutare simplă pe internet, aflăm că Sorin Daon lucrează la compania Grup Servicii Petroliere, aparținând mogulului Gabriel Comănescu. La rândul său, Mogulul a fost studentul actualului senator Vergil Chițac, în vremea în care acesta era cadru universitar la Academia Navală Mircea cel Bătrân. Legăturile dintre Mogul și Amiral au fost tema campaniei electorale din anul 2016. Atunci, presa locală constănțeană a acreditat ideea că Vergil Chițac este servantul intereselor lui Gabriel Comănescu.

Tot de pe Google aflăm că angajatul lui Gabriel Comănescu a mai participat alături de asociația senatorului Chițac într-un proces de mare răsunet, având ca obiect anularea regulamentului de parcări al Constanței. Potrivit multor opinii exprimate în spațiul public, regulamentul era foarte bun, având o singură hibă, respectiv inexistența modalităților alternative de plată în parcările cu taxă de pe marile bulevarde. În loc să ceară remedierea acestei deficiențe, cei de la Constanța Altfel au cerut anularea întregului regulament. 

Omul lui Machiavelli

Ca să fie foarte clar, nu avem dovezi directe că invenția victimelor este opera Constanța Altfel și a senatorului Chițac. Însă, această mizerie ordinară, ca și preluarea cererilor pe persoană fizică de angajatul Mogulului, sunt chestiuni care au apărut fix în folosul procesual al Asociației Constanța Altfel. Pozând în deontolog și mare militant pentru corectitudine, Amiralul ar trebui să-și aleagă mijloace de acțiuni la fel de corecte și de morale. Or, până acum, o instituție a statului afirmă că asociația sa a discriminat, incitând la ură, iar acum aflăm că aceeași asociație beneficiază de invenția din pix a unor victime ireale. În acest ritm, am putea afla într-o bună zi că Amiralul nu este omul lui Gabriel Comănescu, ci omul lui Machiavelli, cel care teoretiza, în Principele, că scopul scuză mijloacele. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: