Connect with us

Politica

Începe audierea miniștrilor propuși pentru Guvernul Orban II

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Miniştrii Guvernului Orban II sunt audiaţi de comisiile de specialitate, în zilele de luni, marţi şi miercuri. Premierul desemnat, Ludovic Orban, nu a făcut nicio modificare în structura Cabinetului, aşa că actualii miniştri interimari sunt propuşi pentru aceleaşi portofolii.

Florin Cîţu, propus la Finanţe, este primul care apare în faţa parlamentarilor, audierea sa fiind programată luni, de la ora 12.00.

Lucian Bode este ultimul programat, miercuri, de la ora 15.00.

De asemenea, luni vor mai apărea în faţa comisiilor Marcel Boloş, propus la Fonduri Europene, Nicolae Ciucă, propus la Apărare, şi Marcel Vela, propus la Afaceri Interne.

Şedinţele comune ale comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru audierea candidaţilor propuşi pentru funcţia de membru al Guvernului încep luni, de la ora 12.00.

Amintim că Florin Cîţu a primit aviz negativ după audierea din octombrie, înainte de învestirea Guvernului Orban.

NOTĂ! Ludovic Orban a anunţat că nu va mai participa la audierile miniştrilor, aşa cum a făcut în octombrie.

Votul pentru învestirea Guvernului Orban II este programat în 24 februarie, dar majoritatea partidelor au anunţat deja că nu vor vota noul Cabinet.

IMPORTANT! PSD a atacat la CCR desemnarea lui Ludovic Orban pentru funcţia de premier şi a anunţat că ia în calcul să nu participe la vot, până când nu se stabileşte dacă nominalizarea este sau nu constituţională. CCR nu a stabilit încă data dezbaterii sesizării, iar părţile au avut timp, până în 14 februarie, să transmită judecătorilor consituţionali punctele de vedere.

PNL îşi doreşte alegeri anticipate, iar respingerea Guvernului Orban II este o condiţie esenţială pentru a se atinge acest obiectiv. Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că PNL nu va vota împotriva Guvernul Orban II, ci nu va participa la vot.

Comments

comments

Politica

Inevitabilul s-a produs. Mai mulți bugetari, în ȘOMAJ TEHNIC. Măsura nu este pentru toată lumea

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Ludovic Orban a anunțat, ieri seară, la postul B1 TV, că mai multe categorii de bugetari vor intra în șomaj tehnic câte 15 zile pe lună, iar celelalte 15 zile vor fi lucrătoare. În schimb, vor fi sectoare ale economiei unde nu se va aplica șomajul tehnic. Orban se referă în acest caz la salariații de la stat, cadrele medicale, în special, care sunt în prima linie în lupta cu virusul ucigaș. Interesant este că măsura șomajului tehnic va fi aplicată atât în administrația publică centrală, cât și locală.

„Pregătim o reglementare în domeniu (domeniul public – n.r.). Sunt zone publice care nu pot fi afectate, în care avem nevoie de fiecare efectiv, ba chiar avem nevoie de resurse umane suplimentare. Nu putem afecta zona de sănătate, care înseamnă spitale, direcţii de sănătate publică, ambulanţe, unităţi primiri urgenţe. De asemenea, nu putem afecta zona Ministerului Afacerilor Interne, cu toate efectivele de jandarmi, de pompieri, de poliţişti, nu putem afecta zona militară. De asemenea sunt mai greu de afectat zone ca, de exemplu, zona Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru ANOFM e implicată în procesarea și oferirea șomajului tehnic, casele de pensii. Deci, sunt sectoare publice care sunt extrem de încărcate şi unde nu putem să luăm astfel măsuri oarecum similare cu şomajul tehnic.

În alte sectoare publice ne-am gândit la un mecanism pe care îl vom introduce într-o reglementare, care ţine oarecum şi de o evitare a riscului de răspândire a virusului, un mecanism relativ simplu, în care împărţim angajaţii, să spun, în două. Angajaţii sunt gândiţi în cele două părţi egale, fiecare parte să poată să menţină funcţionalitatea instituţiei publice, şi jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de şomaj tehnic, plătiţi la fel cum se plăteşte şomajul tehnic, cu 75%. Restul de 15 zile vin la muncă ceilalţi care au stat în şomaj tehnic perioada respectivă. Ăsta este mecanismul pe care l-am gândit. (…) Facem o analiză pe fiecare domeniu de activitate, vedem exact cum urmează să fie implementată o astfel de măsură, dar deja măsura este gândită şi urmează să fie implementată, restul sunt chestiuni de detalii şi de modul în care va fi structurată ordonanţa de urgenţă prin care vom stabili această măsură. Această măsură va fi valabilă nu numai pentru administraţia centrală, ci şi pentru administraţia locală şi pentru toate entităţile publice, inclusiv entităţile publice care nu sunt în subordinea Guvernului de la nivel naţional, entităţi publice care sunt în subordinea Parlamentului sau unităţi autonome. Nu vom acorda tichete de masă celor în șomaj tehnic și doresc ca șomajul tehnic să dureze cât mai puțin și să se încheie cu reîntoarcerea la muncă. Dorim ca firmele să își reia activitatea și să cheme oamenii la muncă.”, a declarat Ludovic Orban. Sursa: stiripesurse.ro

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru a venit, la rândul său, cu explicații despre acest proiect.

„Trecem printr-o perioadă în care multe lucruri s-au schimbat. Într-o bună parte a sistemului public s-a redus activitatea. De la mediul privat, din datele pe care le văd zilnic despre contractele suspendate sau încetate, am cel mai clar semnal. Se vede tendința de a se rămâne acasă. Este și o perioadă în care autoritățile competente insistă, spre binele nostru, să se ia în continuare toate măsurile de prevenție. În fața acestei realități, am pregătit un proiect de act normativ pentru a legifera o stare de fapt din sistemul public. Acum este momentul organizării unui sistem de lucru în instituții, autorități, companii publice, regii cu capital de stat care să le asigure funcționalitatea pe durata stării de urgență dar care să țină cont și de dorința evidentă a multor angajați de a rămâne la domiciliu și, binențeles, de necesitatea asigurării unui raport just între muncă și plată. “Șomaj tehnic” în instituțiile publice, o decizie care asigură posibilitatea tuturor angajaților de a rămâne acasă în această perioadă, prin rotație, într-un număr egal de zile dintr-o lună, cu 75% din salariul de bază. Este o propunere asumată. După consultări, inclusiv cu autorități locale și după evaluări. Da, după toate acestea și după ce am citit toate mesajele primite, este o propunere asumată.“, a spus Violeta Alexandru.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PMP propune partidelor un pact național pentru Sănătate

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Partidul Mişcarea Populară a lansat, astăzi, un apel către toţi liderii politici din România pentru elaborarea şi adoptarea unui Pact Naţional pentru Sănătate.

„Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe ale sistemului de sănătate din România. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară, politizarea excesivă sau tradiționala practică românească a ascunderii gunoiului sub preş”, se menționează în scrisoarea trimisă liderilor politici de președintele PMP, Eugen Tomac.

Pactul Național pentru Sănătate va reprezenta „foaia de parcurs pe care decidenţii guvernamentali, indiferent de culoarea politică, se vor angaja să o respecte cu stricteţe, astfel încât sistemul sanitar din țara noastră să reuşească să ofere servicii de calitate cetățenilor, dar mai ales, să poată face față unor crize similare sau mai grave decât cea pe care o avem de înfruntat astăzi”, se precizează în documentul amintit.

Concret, PMP propune 10 măsuri care ar garanta îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România: o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante, sustenabilitate”. Pactul Naţional pentru Sănătate propus de PMP va avea în vedere:

Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE);

Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea și funcționarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialiști în Sănătate pe care îi are România (proiectul se anexează);

Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027;

Investiţii substanțiale în modernizarea spitalelor;

Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialități medicale;

Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;

Instruirea și perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor științifice realizate în domeniu;

Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;

Finanțarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;

Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.

Liderul PMP, Eugen Tomac, vine și cu o soluție de finanțare a acestor măsuri: „Partidul Mişcarea Populară atrage atenţia asupra faptului că, la nivelul UE, s-a decis suspendarea Pactului de Stabilitate şi de Creştere până la 31 decembrie 2020. Aceasta înseamnă că România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, considerat drept o prioritate în obiectivele stabilite de Comisia Europeană, deci pentru realizarea punctelor prevăzute în propunerea de Pact Naţional pentru Sănătate. În aceste condiții, pentru prima dată avem șansa să ne împrumutăm pentru a finanța investiții în sănătate (cum ar fi construirea și modernizarea spitalelor, operaționalizarea Institutului Cantacuzino etc), deci nu pentru consum.”

Potrivit PMP, cele 10 măsuri menționate trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialiști de renume în domeniul sănătății, cu asociații patronale și sindicale, cu universități, ONG-uri și companii care acționează în domeniul sănătății.

„Pentru a reuși este nevoie de voință politică, de respect și asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătății cetățenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, mai spune liderul PMP, Eugen Tomac, în scrisoarea trimisă președinților PNL, PSD, USR, UDMR, ALDE, ProRomânia și PLUS.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ordonanța privind ratele la bănci, modificată substanțial în Senat

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Senatul a adoptat, miercuri, ordonanța care prevede amânarea plății ratelor la bănci cu amendamente importante. Astfel, potrivit ordonanței românii vor putea cere amânarea plăţii ratelor la credite chiar dacă au restanţe. Ei vor putea amâna plățile până la sfârşitul anului şi nu vor mai plăti dobândă la dobândă. Ordonanţa de Urgenţă modificată în Parlament mai prevede că nu este nevoie ca solicitanții să facă dovada că au fost afectați economic de criza COVID-19. Actul normativ a fost votat de 85 de senatori, iar 26 au votat împotrivă. Acesta urmează să fie dezbătut şi votat şi în Camera Deputaţilor. Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: