Exclusiv Slide

Judecătorul constănțean care s-a luat la trântă cu Masoneria, Curtea Constituțională și Ordonanța 13

feb. 14, 2018 Adrian Cârlescu

Consiliul Superior al Magistraturii a amânat pentru a doua oară pronunțarea în dosarul disciplinar al judecătorului Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanța. Noul termen de pronunțare a fost fixat pentru 28 februarie 2018.

Ciprian Coadă a fost suspendat timp de 3 luni din magistratură și trimis în comisia de disciplină a CSM-ului în martie 2017, pentru afirmații făcute în spațiul public prin intermediul unui editorial publicat pe site-ul Juridice.ro, sub titlul ”Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut”. Textul începea cu motto-ul ”Viața noastră unde e? Viața noastră ce-ați făcut cu ea?” și continua apoi, în tehnica piramidei răsturnate, direct cu o concluzie amară, care rezuma întreaga intenție a autorului:

”Aşadar, am fost cu toţii contemporanii unei decizii istorice, prin care Curtea Constituţională, în rezolvarea unui presupus conflict de natură constituţională între puterile statului, a statuat că Ministerul Public nu are competenţa legală de a desfăşura activităţi de cercetare penală privind legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de către legiuitor, ca şi când acţiunile procurorilor nu ar fi fost exercitate în baza unor competenţe proprii, atribuite prin lege, iar în activitatea de legiferare totul ar fi permis, oricând şi oricum.”

Situația la care se referea Ciprian Coadă era aceea în care ancheta începută de DNA împotriva autorilor Ordonanței 13 pentru modificarea legilor justiției a fost blocată la Curtea Constituțională, pe ideea conflictului dintre puterile statului. Curtea a fost sesizată de Călin Popescu Tăriceanu. Cu excepția Liviei Stanciu, toți ceilalți judecători ai Curții Constituționale au apreciat că ancheta începută de DNA împotriva autorilor Ordonanței 13 era, simplist vorbind, neconstituțională. Această decizie a dat foc societății civile angajate în lupta pentru apărarea justiției. În acest context a scris judecătorul constănțean editorialul menționat. Acesta a adus critici devastatoare la decizia obligatorie și universal valabilă a Curții, vorbind chiar de un ”derapaj de la competențele funcționale conferite prin lege și Constituție”. De asemenea, și-a spus verde părerea că motivarea deciziei CCR ”abundă în generalități de tot felul, concluzii fără sustenabilitate juridică și inovații care mai de care mai năstrușnice”.

Textul magistratului constănțean continua cu răspunsul acestuia față de manipularea existentă atunci, potrivit căreia protestele de stradă și ”intervențiile abuzive ale procurorilor” ar fi o încercare de lovitură de stat.

”… mi se pare mai potrivit ca în loc să discutăm despre o lovitură de stat, ar trebui să discutăm despre un complot împotriva statului de drept, cu ample şi multiple ramificaţii în aparatul de stat sau despre o veritabilă acţiune conspirativă, aflată încă în desfăşurare, dar care, spre deosebire de evenimentele din anii 1989-1990, este îndreptată împotriva justiţiei şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi politicii externe, bazată pe un amplu mecanism de manipulare, dar mai ales pe o mişcare programatică, întemeiată pe o profundă schimbare de macaz.”

La finalul articolului, Ciprian Coadă își exprima speranța că organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale vor face anumite dezvăluiri. Ba chiar le indica și o pistă de urmat:

”Le ofer chiar eu un punct de plecare: încălcarea de către diferiţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului a regimului incompatibilităţilor prevăzute de lege şi neconsemnarea în propriile declaraţii de interese a apartenenţei unora la unele forme de asociere, care ar putea fi asimilate organizaţiilor secrete interzise prin Constituţia României.”.

În mod normal, opinii de acest fel sunt îmbrățișate și de alte persoane în spațiul public. Însă vocea judecătorului de la Constanța a deranjat peste măsură. Criticii săi au numit editorialul său drept un ”afront sinistru la adresa CCR” și o încălcare gravă a statutului de magistrat. Pe 28 martie 2017, Inspecția Judiciară a decis, răspunzând sesizării CCR, să îl suspende pe Ciprian Coadă timp de trei luni din magistratură. Totodată, împotriva magistratului constănțean a fost pornită o acțiune disciplinară. Pe 17 august 2017, Inspecția Judiciară a constatat că:

”judecătorul, prin afirmații acuzatoare, ofensatoare și defăimătoare a adus atingere onoarei și probității profesionale a judecătorilor Curții Constituționale a României și judecătorilor – membrii ai unor asociații profesionale, prestigiului justiției, precum și instituției Curții Constituționale a României”.

Acțiunea disciplinară a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul disciplinar nr. 25/J/2017. Pronunțarea inițială în acest dosar trebuia să aibă loc pe 31 ianuarie 2018, însă a fost amânată pentru 14 februarie. Astăzi, CSM-ul a amânat din nou pronunțarea, pentru data de 28 februarie 2018 (vezi aici). Vom reveni!

 

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.