Exclusiv Slide

Județul Tulcea se desparte de Corina Martin și Cristi Bărhălescu. Probleme tot mai acute la Asociația Litoral-Delta Dunării

Ian 04, 2018 Adrian Cârlescu

Pe 29 decembrie 2017, Consiliul Județean Tulcea a adoptat o hotărâre (cu numărul 209) privind retragerea din cadrul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării. Proiectul a fost inițiat de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu. Potrivit presei locale tulcene, despărțirea de Asociație ar avea la bază nemulțumirea că aceasta s-a ocupat mai mult de promovarea litoralului, în detrimentul Deltei Dunării. Înainte de acest divorț oficial, la nivelul județului Tulcea s-au făcut demersuri pentru înființarea unei structuri asociative distincte cu scopul de a gestiona imaginea turistică a Deltei Dunării. Este vorba de Asociația de Management a Destinației Turistice Delta Dunării, care își propune să reunească operatorii de turism, transportatorii și autoritățile publice din județul vecin, pentru punerea în valoare a turismului din Delta Dunării și Dobrogea de Nord. Toți consilierii județeni din Tulcea au fost de acord cu inițiativa lui Horia Teodorescu. Retragerea CJ Tulcea golește de conținut chiar denumirea asociației.

Excese bulevardiere

Asociația Litoral-Delta Dunării a fost înființată în anul 2007, ca un parteneriat între consiliile județene din Constanța și Tulcea, Camera de Comerț, ANAT și operatori importanți din turismul dobrogean. Încă de la bun început, conducerea executivă a fost încredințată Corinei Martin. Beneficiind de fonduri impresionante, Asociația s-a lansat în diferite activități de promovare turistică, de genul Festivalul Antic Tomis, în centrul cărora s-a plasat de fiecare dată chiar Corina Martin. Mii de fotografii de la acele evenimente împânzesc și acum internetul. Cele mai obsesive o înfățișează pe Corina Martin în diferite activități de tip carnaval, simpliste și bulevardiere, pompos denumite ”ateliere de reconstituire istorică”, fiind costumată ca Regina Tomiris. În spatele acestei apariții stă o teorie dezvoltată de medicul și istoricul amator, dacofil și getofil, Napoleon Săvescu, potrivit căreia cetatea Tomis ar fi fost fondată de Tomiris, o regină masagetă, atât de vitează încât își conducea oștenii în luptă. Excesele Corinei Martin se consumau într-o perioadă plină de excese, în care chiar fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, se costuma vară de vară în Ștefan cel Mare, Ludovic al XIV-lea, faraonul Ramses al II-lea, Nabucodonosor și alte personaje istorice.

Ștefan cel Mazăre și apusul de soare al Reginei Tomiris

După ce Ștefan cel Mazăre a intrat în picaj, având numeroase probleme cu procurorii care nu înțelegeau măreția sa istorică, Regina Tomiris a trăit și ea un apus de soare. La începutul anului 2016, de capul ei și nemandatată de nimeni, aceasta a plecat la Moscova, anunțând oferte extrem de avantajoase pentru turiștii ruși. Vestea a produs un șoc atât de puternic, încât Camera de Comerț și-a anunțat decizia de a se retrage din Asociația Litoral-Delta Dunării. La scurt timp, din Asociație s-au retras operatori importanți din turism, iar o federeație patronală a cerut destituirea Reginei sau desființarea Asociației. Într-un târziu, instituțiile rămase în asociere au organizat o revoluție de catifea, prin care l-au suit pe scaunul de președinte pe Cristian Bărhălescu. Pe Corina au ales-o vicepreședintă. Noua formulă de conducere n-a reușit să recâștige gloria pierdută. Din contră, problemele s-au adunat.

Consiliul Județean Constanța își cere banii înapoi

În 2016, Consiliul Județean Constanța a deschis două procese împotriva Asociației, solicitând restituirea unor finanțări ilegale girate de Nicușor Constantinescu în 2011 și 2012. La baza acestui demers se afla un raport al Curții de Conturi din anul 2013, în care se proba încălcarea flagrantă a Legii 350/2005. Juriștii CJC au atacat Raportul la instanța de contencios-administrativ, însă au pierdut procesul. În schimb, prin tergiversări meșteșugite, au câștigat un răgaz de doi ani de zile, până când n-au mai avut încotro și au deschis cele două procese împotriva Asociației, pentru recuperarea finanțărilor ilegale. Procesul referitor la finanțarea ilegală din 2011 a fost câștigat de Asociație, întrucât HCJ 192/2011 (prin care se aprobase alocarea fondurilor) nu era menționată în raportul Curții de Conturi din 2013. În schimb, HCJ 29/2012 era menționată. Prin Sentința Civilă nr. 2088/09.10.2017, pronunțată în Dosarul nr. 485/118/2016, Tribunalul Constanța a obligat Asociația să restituie 523.017 lei, cu dobânzi, penalități și majorări de întârziere Consiliului Județean Constanța. Hotărârea a fost atacată cu apel de Asociație, însă deocamdată nu a fost stabilit un termen de judecată.

După atâtea probleme, Asociația rămâne acum și fără aportul fondatorului care îi justifica, în parte, denumirea.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.