Connect with us

Justitie

Jurnalista Feri Predescu câștigă la CEDO procesul cu statul român

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că România i-a încălcat dreptul la liberă exprimare jurnalistei Feri Predescu, din Constanța, condamnată în 2007 de o instanță din România pentru că l-a criticat pe primarul Radu Mazăre într-o emisiune televizată. Mazăre a cerut și primit despăgubiri de peste 50.000 de RON de la jurnalistă, după o decizie a justiției române care, așa cum a stabilit azi CEDO, încalcă Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pledoaria avocatului APADOR-CH, care a reprezentat-o la CEDO pe Feri Predescu, a făcut apel printre altele și la precedentul Mazăre și Cumpănă contra României, în care CEDO i-a recunoscut fostului jurnalist Mazăre libertatea de exprimare, în 2004.

Faptele

Feri Predescu, jurnalistă în Constanța, a fost reclamată de Radu Mazăre, fost primar al orașului, pentru o serie de afirmații făcute de jurnalistă în cadrul unei emisiuni TV din august 2006. În urma unor incidente care au avut loc în Mamaia, în care un hotel deținut de o firmă a primarului fusese incendiat, Feri Predescu a afirmat la postul de televiziune că municipiul Constanța e împărţit între „oamenii lui Mazăre şi oamenii care sunt împotriva lui Mazăre”. În urma acestei emisiuni, Radu Mazăre a solicitat instanţei obligarea jurnalistei la prezentarea unor scuze publice şi la plata unor daune în valoare de 200.000 RON.

Acţiunea i-a fost respinsă ca neîntemeiată de judecătoria Constanţa, în octombrie 2007, unde jurnalista și-a dovedit afirmațiile, dar Mazăre a făcut apel, iar Tribunalul Constanța  a condamnat-o pe Feri Predescu să-i prezinte scuze primarului, prin intermediul unei scrisori publice, să publice decizia respectivă pe cheltuiala sa într-un ziar de largă circulaţie din Constanţa şi într-unul central, precum şi să-i plătească daune morale în valoare de 50.000 RON, şi cheltuieli de judecată în valoare de 7197 RON. Decizia Tribunalului a fost susținută și de Curtea de Apel, iar jurnalista a achitat integral toate dispozițiile instanței.

În mai 2009, Feri Predescu a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arătând că i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare (articolul 10 din Convenţie). Pentru acoperirea daunelor, familia sa a fost nevoită să facă un credit bancar, pe care îl va termina de achitat abia în 2018, și care în final, prin dobânzi, aproape a dublat suma la care a obligat-o instanța. Suma plătită primarului – 58.197 RON – a fost oricum o amendă excesivă în contextul în care salariul minim brut pe economie în 2008 a fost de 500 de RON, iar cel mediu brut de 1.550 RON, deci reprezinta 116,4 salarii minime brute sau 37,5 salarii medii brute.

Avocatul APADOR-CH

Reprezentată de avocatul APADOR-CH, Diana Hatneanu, jurnalista a arătat că în cadrul emisiunii TV a furnizat informaţii de interes public despre posibile activităţi ilegale ale unui om politic. Predescu a insistat că relatările sale nu au avut un caracter singular deoarece şi alţi jurnalişti sau organizaţii ale societăţii civile au investigat aceeaşi chestiune şi că nu au avut nici caracter de noutate, deoarece aceste anchete jurnalistice începuseră anterior, deci erau chestiuni de notorietate publică.

Avocata Diana Hatneanu și-a bazat pledoaria pe numeroase precedente CEDO, unul dintre ele fiind chiar Cumpănă şi Mazăre contra României, caz pronunțat în 17 decembrie 2004. În 1994, Radu Mazăre era redactor șef al cotidianului Telegraf, și a fost condamnat la închisoare împreună cu redactorul semnatar al unui articol incriminator la adresa viceprimarului de atunci al Constanței. CEDO a constatat încălcarea Articolului 10 din Convenție, întrucât condamnarea penală a jurnaliștilor la un an de închisoare pentru calomnie și insultă a adus o atingere disproporționată dreptului la liberă exprimare.

Diana Hatneanu, avocat APADOR-CH: „Cazul de față reamintește autorităților române, inclusiv instanțelor de judecată, că limitele criticii acceptabile sunt mai largi cu privire la politicieni și funcționari publici, și că nu trebuie să sancționeze opinii cu bază factuală la adresa acestora, fără o justificare extrem de solidă. De asemenea, Curtea a apreciat că valoarea daunelor acordate de instanțe în favoarea fostului primar al Constanței, de 50.000 de lei, la care s-au adaugat cheltuielile de judecată și costurile pentru publicarea hotărârii, a fost disproportionată și nejustificată. Este un element care ar trebui luat în considerare în cauzele asemănătoare ce se află pe rolul instanțelor civile române, unde există tendința de a se solicita și chiar acorda sume mult mai mari decât cea în discuție.”

Guvernul

În apărarea sa, Guvernul României a spus la CEDO că ingerința în libertatea de exprimare a unui jurnalist este admisibilă atunci când afirmațiile sale nu au fundament real, jurnalistul nu întreprinde toate demersurile pentru documentarea și fundamentarea acestora sau nu le face cu bună credință. Reprezentantul Guvernului a arătat Curții că afirmațiile jurnalistei în timpul dezbaterii televizate nu au avut legătură cu poziția publică a domnului Mazare, ci cu viața privată și, mai concret, cu afacerile sale și că acestea s-ar baza pe articole de presă care ar face parte dintr-o campanie împotriva domnului Mazare.

CEDO

Prin decizia publicată azi, CEDO constată că România a încălcat articolul 10 din Convenție, în cazul Predescu, și obligă statul român să-i plătească jurnalistei suma de 14.000 de euro daune materiale, plus suma de 4500 de euro ca prejudiciu moral.

Jurnalista Feri Predescu: „Decizia CEDO a demonstrat că am avut dreptate. Radu Mazăre mi-a făcut mult rău. După procesul în România, nu am fost lăsată să-mi desfășor activitatea nici pe plan profesional, reușindu-se, prin pârghiile politice la îndemână, înlăturarea mea din două instituții de presă. Numai că eu nu sunt ușor de doborât, plus că am avut parte și de sprijinul familiei mele, al prietenilor și al multor colegi din presă: Agenția de Monitorizare a Presei ActiveWatch, Ziua de Constanța, Evenimentul zilei, Cristian Tudor Popescu, Simona Ionescu, Rodica Culcer, Cătălin Tolontan, Mircea Toma. Nu am fost singură. Mazăre a dispărut între timp sub avalanșa de dosare penale de corupție, eu nu. Atâta timp cât statul român mai are în sistemul judiciar reprezentanți care dau verdicte după cum le cântă alții, se face de râs în continuare. Mulțumesc APADOR-CH și Dianei Hatneanu care în toți acești ani mi-au oferit ajutorul de care aveam nevoie.”

sursa: apador.org

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Curtea Supremă a desființat sentința de condamnare în cazul Alinei Bica

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, magistraţii instanţei supreme au admis contestaţia în anulare depusă de fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.

Precizăm că Alina Bica a contestat decizia penală din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, care este o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

În același timp, magistraţii au hotărât desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea  procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Iată ce se precizează, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de  rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.”

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și:

Ministerul Justiției a început selecția pentru numirea noului procuror general

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sentință definitivă: Nicușor Constantinescu NU va fi eliberat condiționat

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, Tribunalul Constanţa a respins cererea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu de eliberare condiţionată din penitenciar, în dosarul ”Centrul Militar Zonal”, în care a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Precizăm că el a solicitat, încă din luna ianuarie a.c., Judecătoriei Medgidia acest lucru dar cererea sa a fost respinsă ca nefondată. La acel moment, el a spus în fața judecătorilor că este bolnav. Instanța a precizat că stabilește ca termen de reînnoire a propunerii după cinci luni de la rămânerea definitivă a prezentei. Sentința  a fost pronunțată în 23 ianuarie, în camera de consiliu.

Ulterior, Nicușor Constantinescu a făcut recurs la Tribunalul Constanța, care s-a judecat în cursul zilei de azi. Cererea sa de eliberare condiționată a fost respinsă definitiv.

Reamintim că Nicuşor Constantinescua mai fost condamnat printr-o sentinţă definitivă la cinci ani de închisoare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din staţiunea Mamaia.  El a cerut contopirea celor două condamnări definitive, iar solicitarea se află pe rolul Tribunalului Constanţa.

Pentru mâine, 19 martie,  a fost stabilit primul termen al acestui proces.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: