Connect with us

Politica

Liberalii au explicat la Constanța nominalizarea lui Rareș Bogdan în fruntea listei pentru PE!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Numirea realizatorului TV Rareș Bogdan în fruntea listei de candidați ai PNL pentru alegerile europarlamentare a surprins pe toată lumea. Prezent la Constanța pentru campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, Siegfried Mureșan (europarlamentar) a explicat în cadrul unei conferințe de presă care au fost criteriile care au stat la baza nominalizării lui Rareș Bogdan pentru a deschide lista de candidați ai PNL pentru PE. Europarlamentarul liberal a explicat că s-au făcut cercetări sociologice la nivelul partidului, care arată că realizatorul TV se bucură de o încredere foarte ridicată în rândul votanților partidului, mai ales prin prisma luptei sale cu PSD. La rândul său, prezent în cadrul aceleiași conferințe de presă, președintele Organizației Județene Constanța a PNL, deputatul Bogdan Huțucă, a declarat că atunci când se întocmește o listă de candidați trebuie atenție la ce calități, competențe profesionale și capacități de comunicare are fiecare candidat.

„Rareș Bogdan a fost ales de președintele PNL, Ludovic Orban, pentru abilitățile sale de comunicare. Un alt motiv pentru care a fost ales a fost acela că în toate cercetările sociologice Rareș Bogdan are o încredere și o notorietate foarte mare. Un alt motiv este poziționarea sa constantă împotriva PSD“, a afirmat Huțucă.

În altă ordine de idei, Siegfried Mureșan a comentat și includerea pe lista de candidați pentru PE și a celor doi primari ai municipiilor Alba Iulia – Mircea Hava (pe poziția a doua din listă) și Arad – Gheorghe Falcă (pe poziția a opta din listă). Mureșan a spus că nominalizarea acestora nu este la voia întâmplării și nu a fost făcută doar pentru că ei au notorietate. Europarlamentarul a punctat că Hava și Falcă au o vastă experiență în atragerea fondurilor europene, pe care o pot folosi cu brio din postura de europarlamentari. Siegried Mureșan a dat asigurări că cei doi primari își vor da demisia din funcțiile pe care le dețin în prezent și vor alege să devină europarlamentari.

„Cele mai multe fonduri europene sunt absorbite de primari și președinți de consilii județene, iar cei doi, Falcă și Hava, sunt campioni la atras fonduri. Pentru că au dovedit ceea ce pot în țară, Falcă și Hava au spus vor să arate ceea ce pot și de la Bruxelles. Experiența lor este extrem de benefică și esențială și ne pot spune ce trebuie să îmbunătățim la nivel european pentru a atrage și mai mulți bani europeni. Odată ajunși europarlamentari, Mircea Hava și Gheorghe Falcă vor rămâne pe funcții, iar orașelor Alba Iulia și Arad nu vor avea de suferit“, a punctat Falcă.

Evident că liberalii Mureșan și Huțucă nu i-au uitat nici pe adversarii lor politici, PSD și ALDE, despre care au spus că nu sunt capabili să aducă un plus României de la Bruxelles.

„PSD și ALDE sunt izolate în familiile lor europene. De asemenea, guvernarea PSD-ALDE e izolată în Uniunea Europeană din cauza atacurilor la Justiție, din cauza situației economice și a felului cum se raportează la propriul popor… Dacă PSD iese cu un rezultat bun la aceste alegeri europarlamentare, ne vom trezi și cu alte ordonanțe privind Justiția. De aceea, e important ca PSD să iasă înfrânt la scrutinul pentru PE“, a afirmat Mureșan.

„Toate cercetările sociologice arată că românii sancționează actuala guvernare, iar 78% dintre cetățenii țării sunt îngrijorați de direcția pe care a luat-o România“, a subliniat Huțucă.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a mai spus în cadrul conferinței de presă faptul că ținta PNL la alegerile europarlamentare este de a obține 25 – 30% din voturi, ceea ceea ar însemna aproximativ 9 – 10 posturi de europarlamentari.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Alegeri europarlamentare 2019. Tot ce trebuie să știm despre scrutinul de duminică

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Românii cu drept de vot sunt așteptați la urne duminică, 26 mai, între orele 7 și 21, pentru a-i alege pe cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. În paralel cu scrutinul pentru PE se va desfășura și referendumul pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă avem două scrutine în același timp, alegătorii pot opta să voteze fie pentru Parlamentul European, fie pentru referendumul pentru justiție sau pentru ambele tipuri de scrutin. În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele secţiei de votare sau un membru desemnat va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii la tipul de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul votează pe lista suplimentară, acesta va fi înscris doar în lista corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat. Alegătorii care a ales, iniţial, o singură opţiune, dar apoi se răzgândeşte şi vrea să-şi exercite şi a doua opţiune, o poate face, până la ora 21,00, ora închiderii secţiilor de votare. Preşedintele secţiei va scrie în dreptul acestuia menţiunea “revenire”. Procesul de votare se încheie la ora 21, însă pot vota după această oră doar cei care la nouă seara se află în sala în care sunt cabinele de vot.

Cum se votează

Au dreptul să participe la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Alegătorii pot vota la secțiile de votare la care sunt arondați pe listele electorale permanente. Cei care se află în altă localitate decât în cea de domiciliu pot vota la orice secție de votare, fiind înscriși pe listele suplimentare. De subliniat este faptul că alegătorii care se află în localitatea de domiciliu nu pot vota decât la secția de votare în care sunt înscriși. Cetățenii altor state din Uniunea Europeană care au reședința sau domiciliul în România pot vota pentru desemnarea europarlamentarilor români în aceleași condiții ca și cetățenii români, singura cerință suplimentară fiind să depună în prealabil o solicitare de a fi înscriși pe lista electorală specială.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare). IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus. Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie.

CONTRAVENȚII

Constituie contravenții, potrivit art. 53 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, următoarele fapte:

  1. a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
  2. b) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiții necorespunzătoare;
  3. c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente și în listele electorale speciale;
  4. d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente și în listele electorale speciale de către persoane neautorizate;
  5. e) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie;
  6. f) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor art. 18;
  7. g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1);
  8. h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, o alianță politică, alianță electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent;
  9. i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
  10. j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepțiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c);
  11. k) nerespectarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (4) și ale art. 40 alin. (3) -(7); afișarea listelor electorale și a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
  12. l) acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleași alegeri pentru Parlamentul European;
  13. m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente;
  14. n) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;
  15. o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;
  16. p) refuzul de a primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (17);
  17. q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
  18. r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»; nerespectarea dispozițiilor art. 46 alin. (8);
  19. s) neaplicarea ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

ș) nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

  1. t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori candidat independent;

ț) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

  1. u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
  2. v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;
  3. w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

Contravențiile prevăzute se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei.

INFRACȚIUNI ELECTORALE PREVĂZUTE DE CODUL PENAL

Constituie infracțiuni electorale, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani; atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi; coruperea alegătorilor; oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice; frauda la vot.

Fapta persoanei care votează: a) fără a avea acest drept; b) de două sau mai multe ori; c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Violarea confidențialității votului. Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Premierul Dăncilă s-a sucit: NU mai votează la referendum!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Viorica Dăncilă a transmis, într-un mesaj adresat social-democraţilor, că a reanalizat contextul politic şi a decis că nu va vota la referendumul convocat de Klaus Iohannis.

“După cum știți, eram pregătită să votez la referendum. Nu pentru că aș fi fost de acord cu domnul Iohannis, ci pentru că sunt un om al dialogului, care a dovedit, de fiecare dată, deschidere pentru a asculta argumentele tuturor. Ultimele intervenții publice ale președintelui au arătat că acțiunile domniei sale nu au nicio legătură cu binele românilor și al României, ci doar cu interesele politice ale partidului pe care il reprezintă și cu ambițiile sale personale care l-au îndepărtat total de la rolul său constituțional! Acțiunile părtinitoare ale președintelui Iohannis din ultimul timp denotă disperare în speranța că mai obține un mandat! Am fost in teritoriu si am vorbit cu oamenii. Românii s-au săturat de scandal, ură și dezbinare, românii vor proiecte și soluții. Rămân fidelă convingerilor mele politice și partidului din care fac parte cu mândrie de 23 de ani și vreau să le transmit românilor că nu voi vota la referendum”, precizează Dăncilă.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Radu Mazăre se întoarce la jurnalism. Vrea să scrie în revista penitenciarului

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Închis în penitenciarul Rahova pentru o perioadă de carantină de 21 de zile, Radu Mazăre nu duce lipsă de vizitatori. Fratele său a dat declaraţii la ieşirea din penitenciar şi a spus că fostul primar al Constanţei ştie deja ce activităţi vrea să aibă pe perioada detenţiei.

“Radu este bine, mai ales că aici chiar sunt condiţii faţă de cum era în Madagascar. Este optimist, chiar spune că vrea să scrie la revista penitenciarului. Foarte mulţi prieteni vor să îl viziteze”, a declarat Alexandru Mazăre.

Radu Mazăre a fost extrădat pe 20 mai din Madagascar, după ce a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje din Constanţa.

Sursa: dcnews.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: