Connect with us

Actual

Lipsa educației financiare va duce la crearea unei mase largi de cetățeni ușor manipulabili. Este necesar ca educația financiară să fie predată de la vârste fragede

Claudiu Vuță

Publicat

la

Problemele actuale ale României reprezintă un efect direct al lipsei de educație. Vorbim atât despre educația școlară, nivelul acesteia este unul aflat în neconcordanță cu realitatea zilelor noastre. Școala românească lasă impresia că este o navă aflată în derivă, care cu greutate ajunge la destinație.
În ceea ce privește educația financiară, conform Standard&Poor’s, aproximativ 80% din populația României nu este alfabetizată din punct de vedere financiar.
Dacă efectele educației școlare precare vor duce, pe termen mediu și lung, la crearea unei mase largi, ușor manipulabile a populației, care va îmbrățișa orice discurs populist, demagogic, lipsa educației financiare va priva pe copii, viitori adulți, de informații cheie în ceea ce privește gestionarea propriilor resurse.

Îți recomandăm:

Explicația pentru care unii oameni își cumpără SUV-uri, telefoane scumpe și își fac concediile în locuri exotice, deși „nu-și permit”

Educația financiară este aceea care îți arată cum să îți gestionezi resursele, cum să îți administrezi banii bine, cum sa îi investești pentru a produce un randament și cum să-i cheltuiești inteligent.
În principiu, educația școlară și financiară ar trebui să meargă pe același drum, împreună. Este important ca educația financiară să fie predată copiilor de la vârste fragede, astfel încât aceasta să își producă efectele pozitive când fiecare dintre absolvenții de liceu sau facultate va intra în câmpul muncii și va lua decizii în ceea ce privește gestionarea bugetului propriu, accesarea unui credit și structurarea costurilor acestuia sau decizii despre economisirea.

În legătură cu bugetul propriu, în România, cei mai mulți dintre cetățeni nu își gestionează cheltuielile astfel încât la finalul lunii să rezulte un sold pozitiv, adică veniturile să acopere cheltuielile lunare. Gestionarea unui buget lunar este un lucru banal. Este simplu să facem asta. Anumite cheltuieli le efectuăm lună de lună. Putem gestiona evidența cheltuielilor precum chiria, plata întreținerii, a electricității, plata facturii de internet și cablu TV sau ratele la un credit, cu ușurință, dacă folosim, de exemplu, un fișier cu două coloane, una de cheltuieli, cealaltă de venituri, surplusul rămas îl putem investi sau economisi. Exemplul de mai sus este unul banal, dar pe care mulți dintre noi eșuează a-l urma.

În legătură cu creditele, este eronat a ne cheltui banii pe bunuri care ne vor aduce o satisfacție de moment, o mașină scumpă, de exemplu. Care este motivația pentru care vrei să achiziționezi o ditamai mașina, în timp ce locuiești într-un oraș aglomerat, unde cu greutate poți găsi locuri de parcare, pentru această achiziție, apelând la un credit? Aceasta nu este o decizie inteligentă.

Îți recomandăm:

Ce dobânzi plătește România pentru împrumuturile pe termen lung și cum se poziționează țara noastră față de celelalte țări din Uniunea Europeană?

Afirmația „mi-am investit banii în mașini” este una eronată. Singurele automobile care reprezintă o investiție sunt cele de epocă sau cele ce au aparținut unor vedete. Ar fi hilar să vedem în vreo mahala din Ferentari, Rolls Royce-ul lui Marlon Brando sau BMW-ul Z3 din seria James Bond – Golden Eye, pe vreo stradă neasfaltată, dar orice este posibil în România. Achiziția unui astfel de bun induce posesorului o falsă impresie de vizibilitate socială sau statul social ridicat. De fapt, achiziția unui autoturism este o cheltuială, nu o investiție.

Lipsa educației financiare se vede nu doar la generația tânără, dar și la cei cu vârste de peste 50 de ani.
Cel mai la îndemână exemplu pe care îl pot da, este cel al promisiunilor electorale demagogice, prin care oamenilor li se promit diferite avantaje bănești sau măriri ale veniturilor, fără a indica sursa de finanțare. La întrebarea – „De unde veți avea bani pentru a mări pensiile?”, politicienii răspund că de la buget.
Însă nu există politicieni generoși, care deschid larg sacul cu bani și politicieni răi, care nu vor să împartă bunăstare.
Mulți politicieni manipulează grav masele prin promisiuni pe care nu le pot îndeplini. De fapt, tot noi plătim pentru aceste promisiuni. Cel mai recent exemplu este cel al legii majorării pensiilor cu 40%. În cazul în care această lege ar fi fost pusă în practică, veniturile statului ar fi fost utilizate în proporție de 100% pentru plata pensiilor și salariilor. Efectul ar fi fost zero lei pentru investiții.

Aș dori să văd că politicienii promit investiții și acestea se și realizează, nu doar promisiuni de creșteri din pix.

Banii aceștia, promiși cu generozitate de către politicieni, nu sunt ai lor, nu sunt aduși de acasă. Sunt banii noștri, ai tuturor, iar această alba-neagra electorală, are potențialul de a ne sărăci pe toți prin suprataxare, inflație și devalorizarea monedei naționale. Acestea sunt efectele punerii în funcțiune a tiparniței.
Nu, nu au fost bani în niciun moment pentru aceste fantasmagorii. Oamenii au fost mințiți și continuă să fie mințiți și exploatați electoral, iar unii dintre ei cred, foarte multi de altfel, aceste minciuni. Unul dintre motive pentru care se întâmpla acest lucru este pentru că pe vremea lui Ceaușescu nu au deprins o minimă educație financiară. De aceea, acum mulți sunt manipulabili.

Aud în spațiul public afirmația: „Am contribuit 35 de ani la fondul de pensii, s-au strâns o grămadă de bani la fond, să ne mărească pensiile cu 40%”. Oricât de cinic ar suna, adevărul trebuie spus. Din păcate, banii pe care oamenii i-au plătit, în perioada în care au fost în activitate, nu au fost virați către un fond de pensii, ci au fost redistribuiți de la cei aflați în activitate, către cei ieșiți la pensie, prin intermediul statului. La fel cum cei aflați acum în activitate plătesc pensiilor celor ieșiți din activitate, la fel au procedat și aceștia la rândul lor atunci când erau în activitate.
Nu a fost acumulat niciun leu în vreun fond de pensii pentru că nu a existat un fond de pensii. Îndrăzniți să credeți asta. De aceea promisiunile de majorare cu 40% reprezintă doar demagogie. Singurele fonduri de pensii sunt Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii, însă nu și Pilonul 1. Trebuie să avem grijă de bătrânii acestei țări, dar fiecare dintre noi trebuie să știe exact cu ce situație ne confruntăm.

Educația financiară este la fel de necesară ca matematica, limba română, învățarea unei limbi străine sau educația fizică. Este necesar ca aceasta să devină o materie obligatorie, predată de la vârste fragede.
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este dacă ne dorim să fim manipulați și să devenim masă de manevră sau vom avea posibilitatea de a lua acele decizii care ne vor aduce beneficii pe termen lung?

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Actual

Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR, 5 ani de ÎNCHISOARE. Decizia este definitivă!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Bogdan Olteanu, fost deputat PNL și fost viceguvernator al Băncii Naționale, a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

Bogdan Olteanu a fost reținut în urmă cu mai mulți ani și a fost acuzat că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vântu astfel încât să sprijine numirea unei persoane într-o funcție publică. El a fost condamnat astăzi, 29 octombrie 2020, la cinci ani de închisoare. Sentința este definitivă.

Solutia pe scurt:

Decizia penală nr.1129/A din data de 29 Octombrie 2020 – În temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul OLTEANU BOGDAN împotriva Sentinţei penale nr.1960 din data de 24 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucure?ti – Sec?ia I Penală, în Dosarul nr.20082/3/2017. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând: Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului OLTEANU BOGDAN pentru infrac?iunea de trafic de influen?ă, prev. de art.291 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal, de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare, men?inând pedepsele complementare ?i accesorii aplicate aceluia?i inculpat prin sentin?a apelată. În temeiul art.424 alin.3 Cod de procedură penală rap. la art.72 Cod penal, deduce din pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului perioada re?inerii, a arestării preventive ?i a aretului la domiciliu, de la 29.07.2016 la 20.10.2016, inclusiv. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. În temeiul art.275 alin.6 rap. la art.272 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul parţial cuvenit avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cuantum de 220 lei, rămâne în sarcina statului, fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2020.”

NOTĂ! La ultimul termen al procesului reprezentantul DNA a declarat că la dosar există numeroase probe care dovedesc vinovăţia lui Bogdan Olteanu, printre care declaraţiile date de Sorin Ovidiu Vîntu, ale unor oameni de afaceri şi ale fostului guvernator al Deltei Dunării, Liviu Mihaiu, dar şi înscrisuri bancare şi interceptări telefonice şi ambientale.

“Inculpatul Bogdan Olteanu a cerut şi primit un milion de euro şi sprijin electoral de la Sorin Ovidiu Vîntu. Martorul Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut săvârşirea faptelor, el fiind trimis în judecată pentru săvârşirea faptelor de cumpărare de influenţă (…) O altă declaraţie este cea a lui Sorin Enache, directorul general al Realitatea Media. El spune clar că la acea vreme Sorin Ovidiu Vîntu urmărea ieşirea lui Mihaiu de la “Academia Caţavencu” şi promovarea pentru postul de guvernator al Deltei Dunării. Aceste declaraţii sunt dublate de documente bancare ale unor autorităţi străine. Din interceptările făcute în cauză, reiese că Sorin Ovidiu Vîntu era interesat de numirea lui Mihaiu. Martorii cheie din dosar au fost testaţi cu aparatul poligraf pentru verificarea gradului de disimulare a sincerităţii. Rezultatul a fost ca aceşti martori au fost sinceri în cele declarate. Bogdan Olteanu a refuzat proba cu testarea la aparatul poligraf. Mai există un raport economic ce arată că Bogdan Olteanu a avut cheltuieli mai mari decât suma veniturilor legale”, a spus procurorul.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Bogdan Olteanu a negat acuzaţiile procurorilor DNA şi a spus că nu a primit bani de Sorin Ovidiu Vîntu sau de la alte persoane, neexistând nicio comunicare cu privire la numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. El a declarat că toată lumea îl susţinea pe Liviu Mihaiu pentru funcţia de guvernator al Deltei Dunării, iar decizia de numire a fost luată de PNL şi Guvern.

INFO! Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2016, fiind acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, pe când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de Olteanu, Mihaiu a fost numit, la data de 18 septembrie 2008, în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, susţin procurorii. Potrivit acestora, suma de un milion de euro a fost transferată dintr-un cont din Cipru în contul din Bulgaria al unei societăţi înregistrate în SUA şi apoi retrasă în numerar în trei zile consecutive. Ulterior, la solicitarea lui Vîntu, banii i-au fost remişi lui Olteanu la biroul unde acesta îşi desfăşura activitatea în sediul PNL.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Controale în trenurile de călători, în județul Constanța. Vezi ce amenzi au fost aplicate

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Polițiștii de la transporturi  au desfășurat, în cursul zilei de ieri, o acțiune în trenurile de călători, stațiile de cale ferată și aeroporturi, pentru limitarea efectelor pandemiei SARS COV-2 și creșterea siguranței călătorilor.

La acțiune au participat peste 70 de polițiști din cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Constanța, sprijiniți de forțe ale I.J.J. Constanța și G.J.M. Tomis Constanța, dar și de reprezentanți ai C.F.R. Călători.

Echipele de control au fost prezente în trenurile de călători, stațiile de cale ferată și aeroporturi, acționând pentru păstrarea măsurilor de siguranță sanitară în rândul călătorilor.

Astfel, au fost verificate 57 de stații C.F. și 62 de trenuri, fiind legitimate 515 persoane.

”În urma acțiunii, polițiștii au aplicat 271 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 109.700 de lei, dintre care 198 la Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și 49 la Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Totodată, au fost constatate 4 infracțiuni la O.U.G. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura.”, au precizat reprezentanții Biroului de presă al IPJ Constanța.

C.F.R. Călători face apel la călători să NU urce în tren, dacă la casa de bilete li se comunică faptul că nu mai sunt locuri. Recomandarea este valabilă și pentru persoanele posesoare de abonamente/autorizații.

Pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport, inclusiv a persoanelor care au abonamente/autorizații și pentru a putea fi, astfel, dimensionată cât mai bine capacitatea trenurilor la numărul de locuri solicitat, recomandăm tuturor călătorilor procurarea biletelor din timp.

Este important ca pasagerii să evite aglomerația și să nu aleagă pentru destinația lor doar trenurile de la orele de vârf. Dacă vor face rezervări din timp, se pot suplimenta în mod operativ trenurile, înainte de plecare.

Purtarea măștii de protecție la bordul trenurilor C.F.R. Călatori este obligatorie pe toată durata călătoriei, precum și în zonele de așteptare a trenurilor – stații de cale ferată, peroane, săli de așteptare.

Foto: Ilustrativ

 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ostrov. Cinci irakieni, depistați de polițiști la frontiera ”verde”

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă în cooperare cu polițiști din cadrul Postului de Poliție Ostrov au depistat în apropierea frontierei de stat, cinci cetățeni din Irak, care au intrat ilegal în România din Bulgaria, pe la frontiera „verde”.

Persoanele în cauză au fost preluate, conform Acordului de readmisie între România și Bulgaria, de către autoritățile de frontieră bulgare, în vederea continuării cercetărilor.

În data de 28.10.2020, acţionând în baza unei informații, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Ostrov, județul Constanța, în cooperare cu polițiști din cadrul Postului de Poliție Ostrov au descoperit în apropierea frontierei de stat, în dreptul localității Esechioi, cinci persoane de sex masculin, fără documente de identitate asupra lor.

Persoanele în cauză au fost conduse la sediul instituției, unde s-a stabilit că cei cinci bărbați sunt cetățeni irakieni, având vârste cuprinse între 19 și 32 de ani. Totodată, în cadrul cercetărilor, cei cinci au declarat că au intrat ilegal în ţară cu scopul de a ajunge într-un stat din vestul Europei.

”În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cetăţenii străini fiind preluați, conform Acordului de readmisie între România și R.Bulgaria, de către autoritățile de frontieră din statul vecin.”, au precizat reprezentanții Compartimentului Purtător de cuvânt.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: