Connect with us

Societate

Mâncarea ne costă foarte mult. Producătorii români sunt încălecați de hipermarketuri!

Published

on

Fiecare om își face cumpărături, zilnic sau săptămânal și cheltuiește o căruță de bani la hipermarketul din care a decis să-și umple coșul. În Constanța, la fel ca și în majoritatea orașelor din țară, există numeroase magazine mari, de unde te poți aproviziona cu tot ceea ce ai nevoie, începând de la carne și produse lactate, pâine și dulciuri, detergenți sau hârtie igienică. Ba poți cumpăra chiar și îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și mobilier. Sunt convinsă că toată lumea știe cum s-au înmulțit mall-urile în oraș, cum s-au triplat supermarket-urile și cum au apărut ca ciupercile după ploaie magazinele de cartier. Dacă vreți să facem o statistică, o facem cu mare drag pentru a veni în sprijinul cumpărătorilor sau pentru a-i avertiza să știe cum și câți bani cheltuiesc acolo. În Constanța avem șase mall-uri, respectiv City Park Mall, centrul comercial Tom, centru comercial Cora, Dorally Mall, Maritimo Shopping Center și Tomis Mall. În plus, există patru unități cash&carry, respectiv Selgros Nord, Selgros Sud, Metro I și Metro II. Mai există și opt hipermarket-uri și peste 40 de supermarket-uri, dar și o căruță mare de magazine mici, de cartier. Știu că orașul Constanța are câteva sute de mii de locuitori, iar aici vin la cumpărături și locuitori ai altor orașe ale județului, dar și foarte mulți turiști care ne vizitează pe parcursul verii. hipermarket3Așadar, cumpărători există, iar reprezentanții magazinelor nu pot să fie decât foarte fericiți la sfîrșitul fiecărei zile, atunci când își fac socotelile și constată că au ieșit pe un mare plus. Mereu ies pe plus! Și asta pentru că lumea cumpără de toate, chiar dacă nu are nevoie. Pentru că, este foarte bine știut faptul că, aflându-te într-un loc cu de toate, ești tentat să cumperi mult, chiar dacă mai ai acasă cine știe ce! Nu contează, lasă să fie! Puțini își fac socotelile și constată câtă mâncare au aruncat pentru că nu s-a mâncat și a fost înlocuită de alta, eventual mai atrăgătoare și mai costisitoare. În ultimii ani, marile magazine au început să sponsorizeze diferite activități locale și să dea impresia că sunt susținătoare ale acestora, fie că vorbim despre activități sportive, fie despre educație sau cercetare. Și probabil aceste oferte financiare îi costă ceva. Dar asta nu înseamnă că veniturile lor se mai subțiază. Nu, ei găsesc mereu noi modalități de a atrage finanțe, suprataxează producătorii locali !

 Ce se vinde în piețe?

Pentru mulți oameni care au obosit să piardă atât de multă vreme la cumpărături în marile magazine există piețele locale. Iar acestea au cam de toate. Vrei carne sau pește? Există magazine. Vrei detergenți sau cosmetice? Există magazine. Vrei legume și fructe? E plină piața, în special acum, că e toamnă și se găsesc de toate. Bani să ai. Diferența uriașă între aceste piețe și marile magazine este că aici există marfă preponderent românească. În plus, sunt și micii piețari care vând la colțul străzii, cu riscul de a fi amendați și goniți de către Poliția Locală. Dar dacă vrei leuștean sau pătrunjel, te oprești la acești oameni și scoți 50 de bani sau un leu pentru cumpărături. Problema nu este însă doar cea a calității produselor, deși există și aceasta.

Modificările aduse legislației ar trebui să fie benefice!

Pe data de 15 iulie, a fost publicat în Monitorul Oficial, adică au intrat în vigoare modificările aduse de către guvernul Cioloș legii 321/2008, care se referă la comercializarea produselor alimentare. Potrivit acestora, ”1. La articolul 2 alineatul (2), după punctul 2^1 se introduc patru noi puncte, punctele 2^2 – 2^5, cu următorul cuprins: “2^2. carne româneasca – carnea provenită de la animale crescute în fermele din România; 2^3. produs alimentar proaspat – aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării; 2^4. produs alimentar congelat – aliment care necesită temperaturi de păstrare conform legislației sanitare-veterinare în vigoare; 2^5. produs românesc – produs obtțnut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România; produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare;”. Concret, această lege obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse românești. În plus, le interzice să încaseze de la furnizori taxe și servicii. Pentru cei care nu știu, este important a se preciza faptul că legea a fost adoptată în luna iunie, dar a fost contestată de patronate de mai multe ori. Însă, într-un final s-a votat și, în termen de șase luni de zile, va trebui să intre în vigoare. Au existat numeroase voci care au spus că schimbările legislative sunt foarte bune, dar și voci care au declarat că este foarte grav ceea ce s-a întâmplat. Cei din urmă afirmau chiar că este posibil ca anumiți mari retaileri să își închidă magazinele și să se retragă din țara noastră. Eu cred că acest lucru nu se va întâmpla! Și asta pentru că ei găsesc soluții întotdeauna! Folosesc în continuare diferite metode: risturna, discount de targhet, note de credit, scontare etc. pentru a suprataxa producătorul român .

Unul dintre patronii SC ”Sultan Prodexim” SRL explică situația existentă

sultanPână nu cu multă vreme în urmă, mall-urile, hipermarketurile și supermarketurile erau pline de mărfuri străine, în detrimentul producătorilor români, care aveau rareori vânzare adecvată. Nu mă refer la prețurile pe care le aveau – și le au în continuare – aceste produse. Unele dintre ele sunt mai scumpe decât în țările occidentale, deși salariile noastre sunt simțitor mai mici decât cele din țările vestice. Cu toate acestea, există și companii românești care au vânzare în marile magazine comerciale. Una dintre ele este ”Sultan Prodexim” SRL, cu sediul în Medgidia, societate care produce dulciuri. Încet-încet, produsele firmei au ajuns să se vândă în foarte multe magazine, atât în cele mari, cât și în cele mai mici. Directorul general al companiei, Feuzi Ismail, ne-a spus că există și foarte multe dificultăți vizavi de vânzările la hipermarketuri. ”Ei au crescut foarte mult discounturile. Să vă dau un exemplu, pentru a mă face înțeles. Produsul meu are prețul de 55 de bani. În urma taxelor, primesc 35 de bani înapoi. La raft, produsul meu se vinde cu 89 de bani. Dar ca să înțelegeți, produsul meu este calculat la prețul fără TVA, iar acei 89 de bani sunt cu TVA. Adică, ar costa vreo 82 de bani fără TVA. Dacă facem calculele cuvenite, 82 /35=2.34*100 veți constata că hipermarketul vinde produsul meu cu 234% mai scump. Cam asta este treaba. În luna august, am fost invitat la sediul Parlamentului pentru a avea o discuție despre modificarea legislativă respectivă. Trebuia să se facă normele de aplicare ale legii. Pentru că legea a intrat în vigoare în luna iulie, iar normele de aplicare ar fi trebuit să fie gata în termen de 60 de zile. Au trecut deja aceste zile, iar normele nu au fost încă date. Undeva se tergiversează, prin vreun minister sau chiar în legislativ. Există probabil ceva implicări politice. Gândiți-vă doar la faptul că, după ce va intra în vigoare această modificare legislativă, marile lanțuri de magazine vor pierde foarte mulți bani. Până acum, îmi luau 32-33% din valoarea produsului. Acum a crescut deja la 43% în conformitate cu legea. Înainte făceau plata către furnizor la 75 de zile, acum legea îi obligă să facă plata la 30 de zile. Diferența este de 45 de zile, iar ei vor acum un comision de scontare 0,05% pe zi. Dacă faceți un calcul, ei câștigă 25% pe an pentru a-mi da mie banii înapoi mai mult de 5 ori dobânda bancară actuală. Gândiți-vă că un producător de roșii, de exemplu, își vinde marfa cu 90 de bani pe kg. Cât costă kg de roșii în hipermarchet? 4-5 lei, iar dacă îl cumpărați direct de la piață este 2,5-3 lei. Vedeți ce mare este diferența?” a declarat Feuzi Ismail, director general al companiei Sultan Prodexim SRL.

A refuzat să-și mute fabrica în Bulgaria

Firma există pe piața din România încă din anul 1994 și a fost înființată de către frații Feuzi și Sinan Ismail. În cei 22 ani de la înființare firma a acumulat multă experiență și cunoștinte în domeniul fabricării dulciurilor. Societatea produce: fursecuri, nuga, halviță, rahat și sărățelele. ”O dovadă a faptului că producem dulciuri de calitate este faptul că avem în palmares numeroase premii, care dovedesc și ascensiunea fabricii, printre care locul 2 în 2002, locul 3 în 2003, locul 1 în 2004, și chiar și locul 1 în perioada 2007-2015 în clasificarea realizată de către Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Constanța.”, ne-a spus Feuzi Ismail. Tot el ne-a declarat că a avut parte de oferte care mai de care mai interesante dar că ”din patriotism” le-a refuzat. ” Societatea Sultan Prodexim a avut parte de-a lungul timpului de oferte variate. În anul 2009 am primit invitație din partea guvernului Bulgariei să mutăm fabrica acolo la Zona Industriala Ruse. Îmi dădeau 3.000 mp într-o hală de producție,  aveam drum de acces,toate utilitatile necesare, timp de 5 ani eram scutit de impozit,si trebuia sa angajez personal din zona. Nu am vrut să părăsesc România, deși poate era mult mai bine din punct de vedere al afacerilor. Am refuzat, pentru că sunt patriot si Romania are nevoie de investitori !”, ne-a declarat Feuzi Ismail. Așa cum el a putut respinge o asemenea invitație și a dezvoltat productia în România, cu siguranță sunt mai mulți români. Și pentru a-i determina să producă în continuare, iar noi să avem tot ceea ce este necesar, nu trebuie decât să ne axăm pe produse românești. Pentru că sunt suficiente, sunt de calitate și în acest fel ne încurajăm producătorii autohtoni și mâncăm și noi sănătos! Dezvoltarea României se poate face numai dacă fiecare dintre noi susținem producătorii români, cumpărând cu precădere produse fabricate în țara noastră !!!


Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!