Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au înaintat, ieri, Curții de Apel București un referat cu propunerea de arestare preventivă a inculpatei Elena Burlan-Pușcaș, judecător în cadrul Tribunalului București. Magistratul este acuzat de luare de mită, în valoare de 50.000 de euro, de la persoane acuzate de tentativă de omor, în scopul scoaterii acestora din arestul preventiv și plasării sub control judiciar cu obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Ulterior, judecătoarea a pronunțat soluții de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei față de autorii infracțiunii de tentativă de omor, în contul aceleiași sume de bani.
Elena Burlan-Pușcaș este, totodată, magistratul care a respins două cereri de ridicare a măsurii controlului judiciar, formulate de omul de afaceri constănțean Eduard Martin de la Polaris M. Holding SRL. Reamintim că Martin a fost reținut de DNA București pe 3 octombrie 2017, exact în ziua în care urma să încheie o tranzacție extrajudiciară cu Municipiul Constanța prin primar, prin care se oferea să renunțe la penalitățile datorate de municipalitate conform unei hotărâri judecătorești. Pe 4 octombrie 2017, omul de afaceri a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Procurorii DNA au pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa și a altor persoane din acționariatul și administrarea companiei Polaris, pentru fapte de evaziune fiscală disjunse dintr-un dosar mai vechi, în care omul de afaceri fusese anterior trimis în judecată. În principiu, acuzația se referă la achitarea unor facturi în valoare de 32,6 milioane de lei către societăți afiliate companiei Polaris, având același acționariat, dar și pentru servicii de publicitate prestate de societăți din afara grupului Polaris. Procurorii au apreciat că la baza plăților s-ar fi aflat relații comerciale fictive, derulate în perioada decembrie 2006 – februarie 2017.
Pe 7 decembrie 2017, omul de afaceri a fost eliberat din arest, după ce a făcut dovada că transferul de costuri intra-grup este o operațiune permisă de legislația și practica europeană. Toate companiile occidentale lucrează în acest sistem de management, externalizând activitățile pe baza centrelor de profit în interiorul grupului. Or, de vreme ce aceste societăți afiliate își achită corect taxele către stat, nu poate fi vorba de evaziune. De asemenea, a probat realitatea prestațiilor publicitare prin DVD-uri martor care conțin toate spoturile difuzate. În sfârșit, oportunitatea acestor cheltuieli a fost justificată prin licența de salubrizare în care este inclusă obligativitatea promovării serviciilor. Deși aspectele menționate reprezintă apărări de fond, acestea au influențat eliberarea sa din arestul preventiv. Totuși, în sarcina sa a fost instituită măsura controlului judiciar, prin care i s-a interzis să comunice cu ceilalți inculpați și martori, printre care chiar sora și cumnatul său, și i s-a pus în vedere să NU exercite funcțiile de administrator, director, membru CA sau consilier la nicio societate comercială.
Măsura a fost prelungită în luna ianuarie 2018. În termenul legal, Eduard Martin a contestat-o la instanța de drepturi și libertăți, acest dosar fiind repartizat judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș. Martin a depus acte medicale care dovedeau că părinții săi necesitau îngrijiri medicale și asistență din partea ambilor copii, la spital, motiv pentru care a cerut să poată comunica cu sora și cumnatul său. Cererea sa a fost respinsă. În aprilie 2018, omul de afaceri a constatat din nou măsura controlului judiciar în fața completului condus de judecătoarea Elena Burlan-Pușcaș. De data aceasta, Eduard Martin a arătat că i s-a interzis dreptul la muncă, neputând să se angajeze nici măcar ca șofer în cadrul societății pe care a condus-o și pentru care a plătit de-a lungul timpului impozite la bugetul de stat în cuantum de aproximativ 10 milioane de euro. A mai arătat că presupusa faptă de evaziune a fost făcută de un grup de firme, dar actele contabile ale firmelor afiliate nu au fost ridicate și nu au fost verificate de procuror. De asemenea, a mai spus personal instanței că faptele de evaziune au fost disjunse dintr-un dosar cu prejudiciu mai mare, în care a fost trimis în judecată fără control judiciar, neexistând suspiciunea că ar putea influența martorii. Martin a cerut să fie trimis în judecată, pentru a se afla mai repede adevărul judiciar. Și această cerere a omului de afaceri a fost respinsă de Elena Burlan-Pușcaș. Ieri, DNA București a cerut instanței de judecată arestarea preventivă a judecătoarei, pentru o mită de 50.000 de euro, în schimbul căreia a aprobat ridicarea măsurilor impuse unor persoane acuzate de tentativă de omor. Cu alte cuvinte, criminalii pot sta în libertate, în vreme ce un om de afaceri important nu se poate angaja nici măcar ca șofer pe mașina de gunoi. Cererea de arestare preventivă a judecătoarei a fost respinsă de instanța de drepturi și libertăți, aceasta fiind plasată în arest la domiciliu.
Iată comunicat Direcției Naționale Anticorupție transmis presei:
“Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, iar la data de 17 mai 2018, au înaintat Curții de Apel București referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpatei
BURLAN-PUȘCAȘ ELENA, la data faptelor și în prezent judecător în cadrul Tribunalului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
Anterior, la data de 16 mai 2018, având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Burlan-Pușcaș Elena, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea menționată.
În referatul procurorilor se arată că, în dosarul înregistrat la D.N.A. în anul 2016, au fost identificate date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În contextul judecării unui dosar penal ce privea săvârșirea unor infracțiuni cu violență, inculpata Burlan-Pușcaș Elena, în calitatea menționată mai sus, a primit, în perioada 2009-2010, de la patru dintre inculpații vizați de cercetarea judecătorească (din care doi cercetați pentru tentativă de omor calificat) suma totală de 50.000 euro.
Banii respectivi au fost primiți de magistrat pentru a dispune față de cei doi inculpați cercetați pentru tentativă de omor calificat înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, lucru care s-a și întâmplat în perioada 01 octombrie 2009 – 26 ianuarie 2010. De fiecare dată, aceste soluții au fost desființate de instanța superioară de control judiciar.
În același context, pentru aceeași sumă de bani, printr-o sentință din luna februarie 2010, judecătorul Burlan-Pușcaș Elena a pronunțat pedepse cu suspendarea executării față de toți inculpații din dosarul respectiv.
În faza de apel, în luna decembrie 2010, această sentință a fost desființată în parte, Curtea de Apel București pronunțând pedepse cu executare față de autorii infracțiunii de tentativă de omor calificat, aceste pedepse fiind de 8 ani, respectiv 7 ani și 6 luni.
Inculpatei Burlan-Pușcaș Elena i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
