Connect with us

Actual

Martin nu are voie să fie nici șofer pe mașina de gunoi. Judecătoarea sa a pus în libertate niște criminali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au înaintat, ieri, Curții de Apel București un referat cu propunerea de arestare preventivă a inculpatei Elena Burlan-Pușcaș, judecător în cadrul Tribunalului București. Magistratul este acuzat de luare de mită, în valoare de 50.000 de euro, de la persoane acuzate de tentativă de omor, în scopul scoaterii acestora din arestul preventiv și plasării sub control judiciar cu obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Ulterior, judecătoarea a pronunțat soluții de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei față de autorii infracțiunii de tentativă de omor, în contul aceleiași sume de bani.

Elena Burlan-Pușcaș este, totodată, magistratul care a respins două cereri de ridicare a măsurii controlului judiciar, formulate de omul de afaceri constănțean Eduard Martin de la Polaris M. Holding SRL. Reamintim că Martin a fost reținut de DNA București pe 3 octombrie 2017, exact în ziua în care urma să încheie o tranzacție extrajudiciară cu Municipiul Constanța prin primar, prin care se oferea să renunțe la penalitățile datorate de municipalitate conform unei hotărâri judecătorești. Pe 4 octombrie 2017, omul de afaceri a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Procurorii DNA au pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa și a altor persoane din acționariatul și administrarea companiei Polaris, pentru fapte de evaziune fiscală disjunse dintr-un dosar mai vechi, în care omul de afaceri fusese anterior trimis în judecată. În principiu, acuzația se referă la achitarea unor facturi în valoare de 32,6 milioane de lei către societăți afiliate companiei Polaris, având același acționariat, dar și pentru servicii de publicitate prestate de societăți din afara grupului Polaris. Procurorii au apreciat că la baza plăților s-ar fi aflat relații comerciale fictive, derulate în perioada decembrie 2006 – februarie 2017.

Pe 7 decembrie 2017, omul de afaceri a fost eliberat din arest, după ce a făcut dovada că transferul de costuri intra-grup este o operațiune permisă de legislația și practica europeană. Toate companiile occidentale lucrează în acest sistem de management, externalizând activitățile pe baza centrelor de profit în interiorul grupului. Or, de vreme ce aceste societăți afiliate își achită corect taxele către stat, nu poate fi vorba de evaziune. De asemenea, a probat realitatea prestațiilor publicitare prin DVD-uri martor care conțin toate spoturile difuzate. În sfârșit, oportunitatea acestor cheltuieli a fost justificată prin licența de salubrizare în care este inclusă obligativitatea promovării serviciilor. Deși aspectele menționate reprezintă apărări de fond, acestea au influențat eliberarea sa din arestul preventiv. Totuși, în sarcina sa a fost instituită măsura controlului judiciar, prin care i s-a interzis să comunice cu ceilalți inculpați și martori, printre care chiar sora și cumnatul său, și i s-a pus în vedere să  NU exercite funcțiile de administrator, director, membru CA sau consilier la nicio societate comercială.

Măsura a fost prelungită în luna ianuarie 2018. În termenul legal, Eduard Martin a contestat-o la instanța de drepturi și libertăți, acest dosar fiind repartizat judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș. Martin a depus acte medicale care dovedeau că părinții săi necesitau îngrijiri medicale și asistență din partea ambilor copii, la spital, motiv pentru care a cerut să poată comunica cu sora și cumnatul său. Cererea sa a fost respinsă. În aprilie 2018, omul de afaceri a constatat din nou măsura controlului judiciar în fața completului condus de judecătoarea Elena Burlan-Pușcaș. De data aceasta, Eduard Martin a arătat că i s-a interzis dreptul la muncă, neputând să se angajeze nici măcar ca șofer în cadrul societății pe care a condus-o și pentru care a plătit de-a lungul timpului impozite la bugetul de stat în cuantum de aproximativ 10 milioane de euro. A mai arătat că presupusa faptă de evaziune a fost făcută de un grup de firme, dar actele contabile ale firmelor afiliate nu au fost ridicate și nu au fost verificate de procuror. De asemenea, a mai spus personal instanței că faptele de evaziune au fost disjunse dintr-un dosar cu prejudiciu mai mare, în care a fost trimis în judecată fără control judiciar, neexistând suspiciunea că ar putea influența martorii. Martin a cerut să fie trimis în judecată, pentru a se afla mai repede adevărul judiciar. Și această cerere a omului de afaceri a fost respinsă de Elena Burlan-Pușcaș. Ieri, DNA București a cerut instanței de judecată arestarea preventivă a judecătoarei, pentru o mită de 50.000 de euro, în schimbul căreia a aprobat ridicarea măsurilor impuse unor persoane acuzate de tentativă de omor. Cu alte cuvinte, criminalii pot sta în libertate, în vreme ce un om de afaceri important nu se poate angaja nici măcar ca șofer pe mașina de gunoi. Cererea de arestare preventivă a judecătoarei a fost respinsă de instanța de drepturi și libertăți, aceasta fiind plasată în arest la domiciliu.

Iată comunicat Direcției Naționale Anticorupție transmis presei:

“Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, iar la data de 17 mai 2018, au înaintat Curții de Apel București referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpatei
BURLAN-PUȘCAȘ ELENA, la data faptelor și în prezent judecător în cadrul Tribunalului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.

Anterior, la data de 16 mai 2018, având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Burlan-Pușcaș Elena, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea menționată.

În referatul procurorilor se arată că, în dosarul înregistrat la D.N.A. în anul 2016, au fost identificate date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În contextul judecării unui dosar penal ce privea săvârșirea unor infracțiuni cu violență, inculpata Burlan-Pușcaș Elena, în calitatea menționată mai sus, a primit, în perioada 2009-2010, de la patru dintre inculpații vizați de cercetarea judecătorească (din care doi cercetați pentru tentativă de omor calificat) suma totală de 50.000 euro.
Banii respectivi au fost primiți de magistrat pentru a dispune față de cei doi inculpați cercetați pentru tentativă de omor calificat înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, lucru care s-a și întâmplat în perioada 01 octombrie 2009 – 26 ianuarie 2010. De fiecare dată, aceste soluții au fost desființate de instanța superioară de control judiciar.

În același context, pentru aceeași sumă de bani, printr-o sentință din luna februarie 2010, judecătorul Burlan-Pușcaș Elena a pronunțat pedepse cu suspendarea executării față de toți inculpații din dosarul respectiv.
În faza de apel, în luna decembrie 2010, această sentință a fost desființată în parte, Curtea de Apel București pronunțând pedepse cu executare față de autorii infracțiunii de tentativă de omor calificat, aceste pedepse fiind de 8 ani, respectiv 7 ani și 6 luni.
Inculpatei Burlan-Pușcaș Elena i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Actual

Marile linii de croaziere ar putea reveni în Marea Neagră!

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Vineri, 22 februarie 2019, la sediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, s-a desfășurat întâlnirea Grupului de Lucru pe Marea Neagră din cadrul Asociației MedCruise.

Portul Constanța deține din 2017 directoratul MedCruise pentru zona Mării Negre, și promovează împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna relansarea turismului de croazieră în Marea Neagră, afectat în ultimii ani de situația geopolitică tensionată.

Aceasta este o oportunitate deosebită pentru inițierea și susținerea legăturilor directe cu actori importanți din industria turismului de croazieră, în scopul creării unor noi itinerarii care sa includă Portul Constanța și România ca destinație turistică.

La întâlnirea Grupului de Lucru au participat reprezentanți ai managementului din porturile Varna, Burgas, Odessa, Istanbul, de la Autoritatea porturilor ucrainiene .

A fost prezent și secretarul general al MedCruise, Jordi Caballe, pentru prima oară în Portul  Constanța.

Membrii Grupului de Lucru pe Marea Neagră au discutat măsuri concrete pentru ca marile linii de croaziere să revină în Marea Neagră, un plan de marketing pentru anii 2019 – 2021, s-au prezentat cele mai noi investiții din Marea Neagră în domeniul turismului de croazieră, noutățile anunțate de companiile de croazieră pentru zona Mării Negre.

În prezent, pentru Portul Constanța sunt semnale clare că turismul de croazieră se va relansa, nave maritime de pasageri cu capacitate mare anunțându-și deja escale, pentru următorii 3 ani.

În acest an, marile linii maritime de croaziere vor analiza și testa toate condițiile oferite pentru navele de pasageri în portul Constanța, urmând să schițeze itinerariile pentru anii următori.

În 2019, compania Aegean a inclus Portul Constanța pe lista escalelor pentru nava Aegean Odissey, iar pentru anii 2020 și 2021, compania Azamara Club Cruises a făcut deja rezervări ferme pentru nava Azamara Journey, după o absență de câțiva ani în zonă.

Pentru sezonul de croaziere 2019, în portul Constanța sunt deja anunțate, până la acest moment, 21 de nave, prima navă, fluvială, urmând să sosească pe 24 martie.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța este membră a asociației MedCruise din 2007. Principalul obiect de activitate al MedCruise îl constituie susținerea turismului de croazieră și promovarea intereselor porturilor ce dețin terminale de pasageri.

Delegații au făcut un tur tehnic al Portului Constanța la bordul navei Anghel Saligny.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Fără precedent: Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța își suspendă activitatea

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a recurs la un demers fără precedent: azi,  între orele 16.00 și 16.30, magistrații vor protesta în fața instituției și își vor suspenda activitatea.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, susțin cu fermitate poziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, și a secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, față de modificările legislative aduse legilor justiției prin Ordonanța de urgență a Guvernului din data de 19 februarie 2019.
Totodată, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, susțin declarația de principii a Forului Judecătorilor din România.

Folosindu-se de pretextul necesității modificărilor aduse admiterii la Institutul Național al Magistraturii, modificare absolut necesară, legislația a fost modificată prin ordonanță de urgență fără a justifica vreo urgență, fără nici un fel de consultare cu autoritatea implicată, chiar pe ascuns, cu o lipsă de transparență totală, cu încălcarea recomandărilor Mecanismului de Verificare și Cooperare, obligatorii pentru România, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale a României, cu încălcarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, cu încălcarea art. 125 și art. 131 din Constituția României, cu încălcarea art. 55 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, cu încălcarea principiului cooperării loiale și cu încălcarea flagrantă a principiului separării carierelor, principiu nou instituit în legislația românească exact de cei care l-au încălcat prin prezenta ordonanță.

Totodată modificările sunt de natură să politizeze procedura de numire în funcțiile de la vârful Ministerului Public, întrucât în această procedură au drept de vot toți membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv așa-zișii reprezentanți ai societății civile care de fapt sunt numiți prin votul politic al Senatului României.

În cadrul Adunării Generale a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța s-a decis desfășurarea de activități de protest constând în purtarea de banderole albe la braț, ieșirea în fața instituției și suspendarea activității instituției cu excepția situațiilor care reclamă urgență, respectiv cauzele cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive.

Totodată se suspendă participarea procurorilor în ședințele de judecată penale sau civile, cu excepția cazurilor cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive.

”Invităm pe această cale pe toți care doresc să ni se alăture – procurori din cadrul altor unități sau structuri de parchete, judecători, polițiști, cetățeni obișnuiți – în fața Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, începând cu orele 16:00, pentru a protesta față de măsurile abuzive și care pun în pericol arhitectura instituțională a Statului Român, cu consecințe asupra statului de drept din țara noastră.”, precizează Compartimentul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.

Iată ce comunicat de presă a postat Ministerul Public în data de 19 februarie:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), luând în considerare concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului formulate în cauza Baka c. Ungariei (Hotărârea din 27 mai 2014), văzând proiectul ordonanței de urgență transmis Consiliului Superior al Magistraturii, își exprimă îngrijorarea față de blocajul instituțional al Ministerului Public ce ar putea fi generat de recentele modificări ale legilor justiției și de asemenea față de neconstituționalitatea unora dintre prevederi.

Astfel:

● În ceea ce privește  modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.

– Urgența și situația extraordinară pentru adoptarea acestei soluții legislative nu sunt justificate în expunerea de motive şi în preambulul ordonanței de urgență, Guvernul neexpunând niciun motiv pentru care, în privința funcțiilor de conducere prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 să deroge de la principiul separării carierelor, consfințit prin modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și 317/2004 în cursul anului 2018, potrivit cărora, gestionarea carierei procurorilor se realizează de către Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Intervenția legislativă dă expresie unei abordări inconsecvente a principiului separării carierelor și, sub acest aspect se observă că soluția legislativă ce ar urma să fie adoptată de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictată în scopul de a răspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementării fiind doar acela de a contracara voința Parlamentului, ca organ legislativ suprem.

În același context, se constată că dispozițiile potrivit cărora pot fi numiți în funcțiile de conducere prev. de art. 54 alin. (1) și judecători care au îndeplinit funcția de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu între judecători și procurori, de vreme ce, procurorii nu pot accede în funcții de conducere din cadrul instanțelor judecătorești și nici chiar în funcții de execuție corespunzătoare instanței la nivelul căreia își desfăşoară activitatea.

Se observă că modificarea adusă art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai conține nicio condiție de vechime minimă pentru numirea în funcțiile de conducere la vârful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare.

Sunt ignorate de asemenea și recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneția și GRECO.

● Introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004 și art. 17 din proiectul ordonanței

Introducerea acestor modificări este justificată în expunerea de motive a proiectului ordonanței de urgență prin: „necesitatea consolidării instituționale a acestor structuri de parchet, dându-se eficiență dispozițiilor legale care să reglementeze mecanismele de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situațiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor instituții judiciare generând probleme în ceea ce privește asigurarea unui management de calitate”.

Argumentele constând în lipsa unei conduceri stabile şi a unui management de calitate se plasează exclusiv la nivel de aserțiune, nefiind produsă nicio dovadă factuală în sprijinul acestora.

Arătăm însă, că, aplicarea coroborată a dispozițiilor tranzitorii din art. 17, şi art. 54 alin. 71 este susceptibilă să producă efecte previzibile contrare motivelor indicate de inițiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi înlăturat şi, mai mult, acesta va fi accentuat, în condițiile lipsei unor mecanisme care să permită ocuparea acestor funcţii prin numire în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 17 din proiect.

O asemenea situație, va conduce la blocaj instituțional la vârful Ministerului Public şi al structurilor precizate, ceea ce pune în discuție încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia, ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituțională.Este de preferat o conducere „provizorie” decât absența oricărei conduceri, mai ales în sistemele care funcționează pe principiul controlului ierarhic şi al unității de acțiune.

● Introducerea alin. (6) din art. art. 881 din  Legea nr.304/2004

Potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispoziții se tinde la înlăturarea unor neclarități sau dificultăți legate de funcționarea până în prezent a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Precizarea introdusă nu era necesară, de vreme ce ierarhia funcțiilor rezultă în mod clar din reglementarea acestei structuri (Secțiunea nr. 2din Cap. II- Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror şef secție, procuror şef adjunct secție, procuror), aspect absolut clar şi valabil în tot sistemul Ministerului Public, acolo unde există secții/direcții.

În plus, ea prezintă potențialul de a crea dificultăți de interpretare şi aplicare a dispozițiilor din Codul de procedură penală; de asemenea, în raport cu unele dintre dispozițiile acestui cod, este redundantă, de pildă, art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală.

Soluția legislativă contravine par. 150 teza finală şi par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituționale, ceea ce constituie o încălcare a art. 147 alin. (4) din  Constituție.

Prin efectul lor concret, aceste dispoziții înlătură controlul ierarhic pe care îl exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituție şi principiului constituțional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcționării Ministerului Public.

● Dispozițiile art. 14 pct. 6 care instituie atribuția Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție de a exercita şi retrage căile de atac, coroborate cu disp. art. 888 alin. (2) care prevede participarea la soluționarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei este criticabilă pentru următoarele argumente:

– încalcă independența procurorului de ședință, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în condițiile în care procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeași structură (secție/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluționarea cauzelor;

– lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii menționați creează şi premisele unor disfuncționalități, contrar celor afirmate în expunerea de motive.

Toate aceste modificări pot conduce la apariția unui blocaj instituțional, Ministerul Public putând ajunge în situația de a nu-și exercita corespunzător atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.

 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Update: Patru tineri din Mihail Kogălniceanu, arestați pentru furturi

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Update: În această după-amiază, toți cei patru tineri au fost arestați preventiv pentru o perioadă de 30 de zile de către Judecătoria Constanța și introduși în arestul IPJ Constanța.

Urmare a cercetărilor în cazul săvârșirii unei infracțiuni de furt calificat, polițiștii din cadrul Secției 2 Rurală Mihail Kogălniceanu au identificat patru tineri, cu vârste între 16 și 31 de ani, bănuiți de comiterea faptei.

Astfel, în noaptea de 13/14 februarie a.c., tinerii în cauză ar fi pătruns într-un magazin din localitatea Nicolae Bălcescu, județul Constanța, de unde ar fi sustras mai multe bunuri.

Pentru probarea activității infracționale, polițiștii constănțeni au efectuat două percheziții domiciliare pe raza localității Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, identificând, la locuința unuia dintre tineri, mai multe bunuri sustrase din respectivul magazin.

Totodată, polițiștii au stabilit faptul că cei patru tineri sunt autorii altor infracțiuni ( furt calificat pe raza unei societăți comerciale din localitatea Palazu Mic, furtul unui autoturism de pe raza municipiului Constanța și sustragerea a două plăcuțe de înmatriculare de la un autoturism parcat pe raza localității Cuza Vodă).

De asemenea, tinerii mai sunt cercetați și pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul rutier (conducerea unui autoturism  fără permis și punerea în circulație a unui autovehicul cu numere false).

La data de 21 februarie a.c., polițiștii constănțeni i-au reținut pe cei patru tineri, pe bază de ordonanțe, pentru o perioadă de 24 de ore, fiind introduși în C.R.A.P. al IPJ Constanța, urmând ca la data de 22 februairie a.c. să fie prezentați Judecătoriei Constanța cu propunere de arestare preventivă.

Precizăm că trei dintre ei, respectiv un minor de 16 ani și doi majori, cu vârste de 29 și 31 de ani, sunt recidiviști.

Foto: Ilustrativ

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: