Connect with us

Politica

Ministrul Educației: “Doar 7% din școli s-ar fi deschis dacă se lua în calcul rata de infectare”

Publicat

la

Aproximativ 1,8 milioane de elevi și preșcolari din cei 2,9 milioane au început școala fizic de luni, după vacanța forțată de două săptămâni. Asta înseamnă că s-au deschis 4.847 de unităţi de învăţământ de stat şi privat, adică 67,79% din numărul total, fiind vorba despre școlile unde rata de vaccinare a personalului depășește 60%, acesta fiind noul criteriu luat în calcul pentru deschiderea școlilor cu prezență fizică. Potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, doar 7% dintre școli s-ar fi deschis dacă se lua în calcul rata de incidență a bolii, respectiv pragul sub 6 la mie.

Sorin Cîmpeanu a explicat, duminică seară, la Digi 24, că Ministerul Educației a făcut o simulare și a constatat că în acest scenariu, în care prezența fizică ar fi fost condiționată de rata de infectare, doar 7% dintre școlile din România și-ar fi putut relua activitatea față în față.

  • “Dacă legam funcționarea școlii doar de rata de incidență, pentru că putea fi o variantă, nu am fi putut evita pragul de 6 la mie. Am făcut o simulare. Am fi deschis doar 7 la sută.
  • În toate orașele mari, rata de incidență este de peste 6 la mie, deci nu ar fi putut fi deschise mâine (luni – n.r.).
  • Dacă mergeam pe rata de incidență, am fi fost întrebați de ce nu luăm în considerare vaccinarea. Dacă luăm în considerare vaccinarea profesorilor, de ce nu luăm în calcul rata de incidență”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Declarațiile de vaccinare ale angajaților din școli vor fi verificate

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că criteriul stabilit pentru reluarea cursurilor școlare cu prezența fizică – și anume o rată de vaccinare anti-Covid-19 de minimum 60% în rândul personalului din școli – este unul “de compromis”, care “protejează mai mult profesorii”.

După ce a fost anunțat acest criteriu, în intervalul 29 octombrie – 5 noiembrie, rata de vaccinare a salariaților din școli a crescut de la 54 la sută la 68 la sută, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului interimar al Educației, de luni, echipe ale Corpului de control de la minister vor merge în şcoli pentru a verifica raportarea ratei de vaccinare anti-CCOVID și, acolo unde aceasta este una scăzută, care sunt cauzele.

“Îmi place să cred ca au fost corecte creșterile”, a spus el, explicând că există semne de întrebare pentru că au fost și situații în care au existat vinerea trecută raportări de 70% și vinerea aceasta de 20%. Cum va fi făcută concret verificarea? “Pe baza unui acord cu cei care gestionează Registrul național de vaccinare, ministrul Educației, fiind angajatorul tuturor celor din sistemul de învățământ universitar, evident că are toate datele personale. Vom avea această situație direct din RENV. Și îmi place să cred că nu vor fi diferențe”, susține Cîmpeanu.

Evocând cazul grădiniței numărul 111 din Capitală, cu o rată de vaccinare de 100%, “un exemplu absolut remarcabil” – spune el, Sorin Cîmpeanu a subliniat că “directorul de școală are un rol foarte important” în demers.

“Acolo unde directorul este antivaccinist, vom găsi o rată foarte scăzută de vaccinare, acesta este adevărul. Și nu este normal să fii cadrudidactic, să fii un exemplu pentru elevi și să nu înțelegi importanța și necesitatea vaccinării”, a afirmat el.

Sorin Cîmpeanu a reiterat că, luni, Corpul de control “va merge și va vedea la fața locului cazuri concrete”.

Întrebat și ce măsuri poate lua totuși Corpul de control împotriva unui director de școală care e antivaccinist, ministrul Sorin Cîmpeanu a răspuns: “Am colegi foarte pricepuți în domeniul juridic, vor propune exact acele măsuri care se încadrează în limitele legii”.

Structura anului școlar 2021-2022 (cum ar urma să arate după modificările anunțate)

Anul școlar 2021 – 2022 a început la data de 1 septembrie 2021 și se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează:

Semestrul I:

– 14 săptămâni de cursuri: 13 septembrie 2021 – 14 ianuarie 2022

Semestrul al II-lea:

– 20 săptămâni de cursuri: 17 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022

Când au elevii vacanță

Vacanțele elevilor și preșcolarilor ar urma să fie programate astfel, după aceste modificări anunțate:

  • Vacanță „forțată” pentru toți elevii: învățământ preșcolar și primar: 25 octombrie – 5 noiembrie 2021;
  • Vacanța de iarnă:
  • pentru preșcolari și elevii din ciclul primar: 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022;
  • pentru elevii de gimnaziu, liceu, postliceală: 23 decembrie 2021 – 2 ianuarie 2022
  • Vacanța de primăvară: 15 aprilie 2022 – 1 mai 2022;
  • Vacanța de vară: 11 iunie 2022 – până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023

Când intră elevii în vacanța de Crăciun

Semestrul întâi se va finaliza pe data de 22 decembrie, astfel că 23 decembrie este prima zi a vacanței de iarnă. Vacanța de Crăciun era programată să fie și vacanța intersemestrială, însă după decalarea semestrului al doilea, acest lucru nu mai este valabil.

Vacanța de Sărbători se încheie pe 9 ianuarie pentru copiii de grădiniță și clase primare și pe 2 ianuarie pentru elevii de gimnaziu și liceu.

Când se ia vacanța de Paște

Vacanța de primăvară include și perioada de Paște și sărbătoarea „Ziua muncii” – 1 mai.

Paștele ortodox pică în 2022 pe 24 aprilie, iar cel catolic pe 17 aprilie. Ambele sărbători sunt cuprinse în intervalul de vacanță de primăvară – 15 aprilie – 1 mai.

Ce se întâmplă cu „Școala Altfel”

Programul „Școala Altfel” era programat în perioada 8 – 14 aprilie, însă această săptămâna va fi transformată în săptămână de școală normală, pentru a se recupera cursurile din prima săptămână de semestrul 2 la care se renunță, în vederea recuperării zilelor din vacanța forțată.
În săptămâna Școala Altfel urmau să se organizeze și olimpiadele școlare.

Când termină școala elevii din clasele terminale

  • Prin excepție de la prevederile anterior menționate, pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.
  • Pentru clasele a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 3 iunie 2022, în timp ce pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică (exceptând clasele terminale anterior menționate), respectiv pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri.
  • Când dau elevii teze

Tezele la gimnaziu și liceu vor putea fi susținute începând cu data de 6 decembrie 2021.
„Va fi la latitudinea fiecărui cadru didactic așa încât elevilor să le rămână timp pentru corectarea situației”, afirma ministrul Educației pe 1 noiembrie.
Tot atunci, acesta a anunțat că s-a redus numărul de teze. La clasa a opta: în loc de trei teze, doar două teze. La liceu, am redus numărul de teze, de la patru, la trei.
Pentru elevii care nu vor putea să susțină teze cu prezență fizică din motive independente de voința lor, cazuri de infectare și carantinare, acest lucru se va putea face, există bază legală, după revenirea la școală, chiar dacă revenirea se va face în semestrul al II-lea.
Prin reducerea numărului de note necesare pentru încheierea mediei la două, nota la teză va avea o pondere mai mică în raport cu oricare dintre notele pe care elevul le va primi. Fiecare notă va avea o pondere de 37,5%, nota la teză – 25%.
sursa: hotnews.ro

Comments

comments

Politica

Secția Specială este reinventată. Stelian Ion: „Proiectul lui Predoiu știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție“

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat, în dezbatere publică, proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Noul organism va intra în subordinea Parchetului General, iar cei 43 de procurori care vor face parte din noua Secție vor fi desemnați de către plenul CSM. Noua secție va fi construită pe modul Parchetului European și va, conform lui Predoiu, respectă toate recomandările venite de la nivel european. De asemenea, Predoiu a precizat că a prezentat proiectul liderilor coaliției de guvernare, iar aceștia l-au aprobat.

Pohta lui Iohannis, PSD, PNL și UDMR

Noul proiect al Secției Speciale este aspru criticat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Parlamentarul constănțean spune că proiectul ministrului Predoiu de desființare a SIIJ știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care ar putea fi implicați magistrați.

„Este ceea ce și-au dorit mereu, de la președintele Iohannis, până la PSD, PNL și UDMR. Care va fi următorul pas, să ia de la DNA și alte competențe de a ancheta fapte de corupție? Ministrul Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție.

Președintele Iohannis și coaliția pe care instalat-o la butoane vor magistrați slabi, timorați, care să răspundă comenzilor politice.

Proiectul de desființare a SIIJ prezentat de Predoiu încalcă flagrant una dintre cerințele principale ale rapoartelor MCV și avizele Comisiei de la Veneția, și anume refacerea competențelor parchetelor specializate, DNA și DIICOT.

Găselnița lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul și asemănarea SIIJ, este ridicolă și nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare și nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desființează, ci se re-înființează. La fel de ridicolă este invocarea modelului organizării Parchetului European pentru a justifica o nouă SIIJ, mutată la Parchetul general.

În plus, desemnarea procurorilor de la parchetele de pe lângă Curțile de Apel și cei de la nivel central, de la Parchetul General, de către plenul CSM, nu doar de Secția pentru procurori, va transfera și asupra selecției acestora lipsa de credibilitate și suspiciunile care planează acum asupra CSM, aflat într-o situație de blocaj.

În primele săptămâni la minister, Cătălin Predoiu a fost preocupat să câștige liniștea unor magistrați și a unor reprezentanți CSM: a majorat prin ordin salariile din sistem, deși putea să mai aștepte cât timp mai sunt procese pe rol, a asigurat cvorum la ședințele CSM, în ciuda semnalelor de alarmă transmise de câțiva reprezentanți ai CSM privind suspiciuni de nelegalitate la nivelul Consiliului. Este imaginea clară a politicianului gata să tranzacționeze orice pentru liniștea lui și a prietenilor politici.

De fapt, ministrul Predoiu a revenit la ceea ce l-a consacrat în mandatul trecut: băiatul de mingi al președintelui Iohannis.“, spune Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dorinela Irimia și Reșit Taner, primarii din Saraiu și Tuzla, noii vicepreședinți ai PSD Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Biroul Permanent Județean al PSD întrunit în data  de 12.01.2022 a hotărât convocarea Consiliului Politic Județean pentru astăzi, 19.01 2022, orele 13.00.  Ședinta CPJ a fost statutară și a avut loc online.

În cadrul CPJ s-a votat în unanimitate numirea ca vicepreședinți interimari în BPJ al PSD Constanța a următorilor primari: Irimia Dorinela, primarul comunei Saraiu, și Taner Reșit, primarul comunei Tuzla.

“Numărul primarilor care fac parte din BPJ a ajuns la nouă, ceea ce înseamnă că este asigurată o bună reprezentativitate în luarea deciziilor din cadrul Organizației Județene a PSD Constanța”, informează Biroul de presă al PSD Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis a făcut un Plan Național de Combatere a Cancerului

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri cu ocazia lansării Planului Naţional de Combatere a Cancerului, că acest plan „fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”.

„Vă urez „Bun venit!” la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, pe care îl găzduim astăzi la Palatul Cotroceni. Un Plan care, ţin să subliniez de la început, este mai mult decât binevenit, fiind îndelung aşteptată o strategie coerentă şi unitară de luptă împotriva acestei temute maladii. Prezenţa dumneavoastră aici este importantă, având în vedere sprijinul şi implicarea pe care le-aţi demonstrat în dezvoltarea acestui plan şi, pentru toate acestea, vă mulţumesc! Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că „Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”.

„Ca să dau doar câteva exemple, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a completat preşedintele Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: