Exclusiv Slide

Moștenirea noului prefect, Ioan Albu

Iul 06, 2017 Adrian Cârlescu

Județul Constanța are, de azi, în mod oficial, un nou prefect. Un prefect cu o moștenire grea. Și ne referim aici nu atât la moștenirea de familie. Căci în această direcție lucrurile sunt clare. Ioan Albu este fiul fostului secretar de stat de la Agricultură, Gheorghe Albu. Care, înainte de funcțiile politice și de recunoașterea publică, este unul din cei mai bogați oameni din județul Constanța, cultivând prin firmele lui aproape 6.000 de hectare de teren agricol. În plus, acesta mai deține o plantație viticolă premium de 200 de hectare la Viișoara și o secție de vinificație cu o capacitate de 1,2 milioane de litri de vin pe an, în aceeași localitate. Cheia succesului în afaceri al lui Gheorghe Albu este nostalgia. Căci după terminarea facultății de agronomie de la Iași, în 1979, acesta a ajuns să lucreze, întâi, la Viișoara, localitatea în care își are acum bazele economice prin firma Nostagic SRL. Așa cum spuneam, moștenirea pe linie de familie a noului prefect e clară și relativ simplă. Nu însă la fel de clară și simplă este moștenirea pe care o preia de la fostul prefect al județului Constanța, Adrian Nicolaescu, o dată cu funcția.

Gazele din Marea Neagră

În linii mari, ceea ce mișcă, și putem spune chiar că răscolește acest județ, este clocotul energetic al Mării Negre. Milioane de metri cubi de gaze naturale urmează să fie extrase de pe platoul continental. Doi giganți ai energeticii mondiale se află, deja, în stadii avansate pentru a pregăti viitoarea exploatare. Vorbim aici de consorțiul Exxon Mobil-OMV și de Black Sea Oil&Gas, care urmează să ”descarce” gazele din mare la Tuzla, respectiv la Vadu. Transgaz Mediaș va construi în perioada următoare un gazoduct între Tuzla și Podișor, județul Giurgiu, pentru a pregăti ruta de livrare a gazelor din Marea Neagră pe piețele europene. În zona Tuzla-Costinești au apărut deja primele contestații, deocamdată firave, ale proiectului de amplasare a unei stații industriale în zona adiacentă plajei, la mijlocul distanței dintre epava Evanghelia și Farul din Tuzla. Cu siguranță, pe viitor vor exista diverse hotărâri și acte administrative, locale și județene. Or, toate acestea vor trece prin filtrul controlului de legalitate al viitorului prefect.

Dosarul Mangalia

În plan administrativ, Ioan Albu va trebui să gestioneze și situația de la Mangalia, unde există o inițiativă de organizare a unui referendum local pentru demiterea primarului în funcție, liberalul Cristian Radu. La vrema lui, fostul prefect Adrian Nicolaescu afișase o atitudine favorabilă actualei administrații de la Mangalia. Potrivit opoziției politice din acest oraș, Nicolaescu ar fi atacat hotărârile CL Mangalia care încălcau legea… cu mare întârziere și doar în situația în care au existat poziții guvernamental împotriva acestora, așa cum a fost proiectul de desființare a ADPP și a Muzeului de Arheologie Callatis (prin înglobarea lui într-o direcție a Primăriei). Așadar, sub acest aspect, situația de la Mangalia reprezintă o ”moștenire” importantă.

Retrocedarea ilegală a carierei Sibioara

O altă problemă fierbinte a județului o reprezintă retrocedarea ilegală a carierei de piatră de la Sibioara. În acest caz, hotărârea judecătorească de retrocedare a fost pronunțată în anul 2008, în favoarea unor clienți ai cunoscutului avocat Ionel Hașotti, fost sponsor de campanie al PNL și frate al fostului președinte Puiu Hașotti. Abia în anul 2016, aceștia au fost puși în posesia amplasamentului minier, care, legal vorbind, nu putea fi retrocedat, fiind exceptat prin articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 de la astfel de proceduri. Titlul de proprietate, în acest caz, a fost semnat de fostul prefect Adrian Nicolaescu. Moștenitorii au cerut instanțelor de judecată să oblige Prefectura să le achite lipsa de folosință a terenului, pentru toată perioada de întârziere, evaluând-o la jumătate de milion de euro. Fostul prefect Nicolaescu a inițiat un proces împotriva clienților lui Hașotti, cerând instanței să constate nulitatea titlului de proprietate. Concomitent, a depus o plângere penală împotriva lui Claudiu Palaz, considerând că acesta, la rândul său fost prefect al județului, s-ar fi făcut vinovat pentru întârzierea procedurii de punere în posesie și mai ales pentru daunele solicitate de moștenitori. Solicitate, dar nu și încuviințate de instanțele de judecată, procesul fiind încă pe rol! După cum este de largă notorietatea, Claudiu Palaz a fost trimis în judecată la sfârșitul anului 2016, însă a reușit să obțină desființarea actelor de urmărire penală. Un argument decisiv a fost acela că Palaz nu avea dreptul să le predea terenul minier, neretrocedabil, clienților lui Ionel Hașotti, întrucât proprietarul de drept al carierei Sibioara, firma Somaco Construct SRL, deținea în acea perioadă o altă hotărâre definitivă și irevocabilă, care îi recunoștea dreptul de proprietate și de folosință asupra carierei. Ulterior, hotărârea irevocabilă a fost revocată în mod paradoxal și probabil unic în istoria justiției. Însă Claudiu Palaz deja nu mai era prefect al județului Constanța. Situația este în continuare fierbinte După cum arătam mai sus, pe rolul instanțelor de judecată există un litigiu pentru anularea titlului de proprietate emis asupra terenului din inima perimetrului minier. Adrian Nicolaescu a fost criticat în presă, inclusiv de noi, că nu a trimis juriștii Prefecturii la termenele de proces. Rămâne de văzut cum va gestiona noul prefect, Ioan Albu, această situație.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.