Connect with us

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Justitie

Adina Florea a câștigat concursul de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Adina Florea a obţinut cel mai mare punctaj la interviul susţinut marţi, la CSM, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Potrivit tabelului de clasificare a candidaților, aceasta a obținut 9,86 de puncte, fiind urmată de Sorin Eugen cu un punctaj de 8,85 și de Bogdan Pîrlog, care a obținut 3,25.
Potrivit Hotnews.ro, procurorul Bogdan Pîrlog a fost audiat prin videoconferință fiind plecat în vacanță.
Iniţial, candidatura lui Bogdan Ciprian Pîrlog a fost respinsă, motivul fiind ”lipsa de vechime efectivă de 18 ani în funcţia de procuror”, ca, ulterior, pe 4 iunie, plenul CSM să admită contestaţia formulată de acesta şi să permită susţinerea interviului pentru conducerea SIIJ.
Secția specială pentru anchetarea magistraților, a cărei înființare a fost contestată inclusiv de către organismele internaționale, este condusă la acest moment de Adina Florea, procuror-șef adjunct. Procurorul șef al Secției, Gheorghe Stan, a fost numit judecător al Curții Constituționale, la propunerea PSD.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

După ce l-a achitat pe ÎPS Teodosie în dosarul “Nazarcea”, Cristian Deliorga are liber să plece la CCR

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Cristian Deliorga, judecătorul care l-a achitat pe ÎPS în dosarul “Nazarcea”, este liber să plece la Curtea Constituțională.

ÎPS Teodosie, ACHITAT de judecătorul Deliorga în dosarul în care era acuzat că a obţinut ilegal fonduri europene

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 13 iunie, decretul privind eliberarea din funcția de judecător la Curtea de Apel Constanța a lui Cristian Deliorga – pensionare, la data de 14 iunie 2019, scrie Mediafax.

Amintim că pe data de 7 mai a.c., Senatul a votat pentru numirea fostului vicepreşedinte al CSM Cristian Deliorga în funcţia de judecător al CCR, propus de PSD. Acesta o va înlocui pe Simona-Maya Teodoroiu la Curtea Constituţională, al cărei mandat expiră pe 15 iunie. De asemenea, în aceeași zi, Camera Deputaţilor a votat pentru numirea lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în funcţia de judecător al CCR, în locul lui Ştefan Minea, al cărui mandat expiră tot pe 15 iunie.

Secția pentru judecători a CSM a aprobat, la începutul lunii, eliberarea din funcție, prin pensionare, a lui Cristian Deliorga, judecător la Curtea de Apel Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Elan Schwartzenberg a scăpat definitiv de mandatul de arestare.

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a scăpat, marţi, definitiv de mandatul de arestare preventivă în lipsă şi de urmărire internaţională după ce procurorul DNA a anunţat la termenul de la Curtea de Apel Bucureşti că îşi retrage contestaţia depusă.

”Şi-au retras contestaţia. Azi (marţi -n.r.) am avut măsura preventivă, contestaţie, ştiţi că pe cameră preliminară s-au constatat mai multe nereguli pentru care a dispus Tribunalul să se întoarcă dosarul la DNA. Contestaţia a fost pe măsura preventivă şi pe restul dispoziţiilor. Astăzi (marţi -n.r.) a fost contestaţie numai pe măsura preventivă şi, într-adevăr, DNA şi-a retras contestaţia. Şi atunci a rămas să se revoce mandatul, se retrage cererea de urmărire internaţională şi e liber să se mişte”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Cojocaru, avocatul lui Elan Schwartzenberg.

Apărătorul a explicat, pentru MEDIAFAX, că procurorul DNA a retras contestaţia deoarece pe 6 iunie infracţiunile de care este acuzat Elan Schwartzberg s-au prescris.

Pe 16 ianuarie 2019, avocaţii omului de afaceri au cerut revocarea mandatului de arest preventiv, însă decizia a fost respinsă atunci de instanţă. Decizia din prima instanţă, a Tribunalului Bucureşti, a fost aceea de revocare a arestului preventiv pe numele lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat soluţia.

Elan Schwartzenber a primit arest preventiv în dosarul disjuns din cel al lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”. Însă, instanţa supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre şi pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecaţi alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”. „În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, precizează DNA în comunicatul de presă.

”Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, mai explică procurorii.

Foto: Adevărul

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: