Connect with us

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Justitie

Kovesi mai câştigă o bătălie în instanţă cu Inspecția Judiciară! ÎCCJ: „Fosta şefă a DNA nu a săvârșit abateri disciplinare“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Aflată în cursa pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, fost şef al DNA, a mai câştigat o bătălie. De data aceasta cu Inspecţia Judiciară (IJ), care a acuzat-o pe Kovesi că a săvârșit abateri disciplinare în legătură cu desemnarea unui judecător sa efectueze controale la două unităţi ale DNA. Potrivit Agerpres, un complet de cinci judecători de la judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, astăzi, recursul IJ şi a decis că fosta şefă a DNA nu a săvârşit abatere disciplinară când şi-a desemnat consiliera, judecătoarea Dana Tiţian, să efectueze un control la structurile DNA din Suceava şi Iaşi. Decizia instanţei este definitivă. Cu toate acestea, din cei cinci judecători doi magistraţi, Corina Alina Corbu şi Maria Hrudei, au făcut opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare şi sancţionării lui Kovesi cu avertisment. Corina Alina Corbu este preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Instanţei supreme. Ea a fost trimisă în judecată de DNA în 2014 pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, fiind achitată definitiv în mai 2018, mai notează Agerpres. Iniţial, în iunie 2018, Secţia pentru procurori a CSM a decis că Laura Codruţa Kovesi nu a săvârşit o abatere disciplinară în acest caz, însă Inspecţia Judiciară a făcut recurs, respins luni de Instanţa supremă.

„Inspecţia Judiciară susţine că Kovesi a emis un ordin, în anul 2017, prin care consiliera sa, judecătoarea Dana Tiţian, a fost desemnată să facă parte dintr-o comisie de control la structurile teritoriale ale DNA din Iaşi şi Suceava. În opinia Inspecţiei Judiciare, Kovesi nu avea voie să desemneze un judecător să controleze activitatea unor procurori. Inspecţia Judiciară mai are o acţiune deschisă împotriva lui Kovesi la Instanţa supremă, în legătură cu neprezentarea la audierile organizate de Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidenţiale din 2009, acţiune care a rămas în pronunţare. În timpul procesului desfăşurat pe 18 martie, Kovesi a declarat că nu este un om perfect, însă nu a încălcat niciodată legea“, mai arată sursa citată.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Curtea Supremă a desființat sentința de condamnare în cazul Alinei Bica

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, magistraţii instanţei supreme au admis contestaţia în anulare depusă de fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.

Precizăm că Alina Bica a contestat decizia penală din iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.

Contestaţia în anulare, care este o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.

În același timp, magistraţii au hotărât desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra deciziei din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.

Instanţa a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.

Reamintim că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat de procuror general

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, aduce la cunoștința publicului faptul că își va depune candidatura în cadrul procedurii declanșate de ministrul justiției pentru selectarea  procurorului în vederea efectuării propunerii de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019.

Iată ce se precizează, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: ”Obținerea unui nou mandat ar reprezenta posibilitatea continuării proiectelor inițiate, a procesului de modernizare și consolidare instituțională a Ministerului Public în scopul continuării obținerii de  rezultate pozitive în activitate, a reprezentării convingătoare a intereselor generale ale corpului social, apărării necondiționate și de calitate a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Continuarea exercitării funcției de procuror general este utilă și din perspectiva dezvoltării cooperării judiciare internaționale în contextul racordării internaționale la sistemul de valori judiciare europene. În acest sens, reamintim obligația respectării angajamentelor ce decurg din exercitarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Astfel, în cursul lunii octombrie 2018, la Forumul Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor membre ale Uniunii Europene, eveniment anual organizat la sediul Eurojust de la Haga de către statele care dețin președinția Consiliului Uniunii Europene, Ministerului Public din România i s-au încredințat prerogativele organizării celei de-a 14-a întâlniri a Forumului, alături de Finlanda. Manifestarea va reprezenta primul eveniment judiciar organizat de Ministerul Public din România cu impact pentru toate procuraturile din Uniunea Europeană, având un rol esențial în stabilirea agendei și a temelor care vor fi dezbătute.

De asemenea, în perioada următoare Ministerul Public va co-organiza mai multe evenimente internaționale. Astfel, în cursul lunii aprilie 2019, Ministerul Public din România, în colaborare cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), va organiza la București o conferință regională având ca tematică independența procurorilor, respectiv protecția prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național.

Totodată, pe 23 mai 2019, sub egida Eurojust, la Haga, în Olanda, va fi organizată cea de-a 4-a Zi împotriva impunității cu privire la infracțiunile de genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Ziua Împotriva Impunității se organizează anual, începând din 2016, pe 23 mai, fiind prezidată de statul care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene la momentul respectiv, fiind organizată în cooperare cu Rețeaua Europeană de cercetare a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității. Scopul acestei manifestări este acela de a promova cercetarea de către statele membre, la nivel național, a genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, de a recunoaște eforturile făcute în acest scop de a reafirma angajamentul global al Uniunii Europene de a continua lupta împotriva impunității față de aceste crime.”

Nu în ultimul rând, depunerea candidaturii răspunde așteptărilor colegilor procurori care consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public în special în privința promovării valorilor europene, inclusiv prin dialog, cooperare loială și respect reciproc cu celelalte puteri ale statului.

Citește și:

Ministerul Justiției a început selecția pentru numirea noului procuror general

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: