Connect with us

Politica

Nereguli grave descoperite de ministrul Sănătății în PNRR: “15 obiective din listă nu au studii de fezabilitate”

Publicat

la

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a explicat într-un interviu acordat News.ro cum vor fi folosiţi banii din PNRR în domeniul sănătăţii, la capitolul spitale. Astfel, explică Rafila, 1,1 miliarde de euro vor merge spre finanţarea construcţiei de clădiri noi sau reabilitarea de clădiri deja existente în cazul a 25 de spitale care vor fi alese conform unor criterii obiective dintr-o listă de 49 pe care ministrul spune că a găsit-o întocmită deja de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii, informează News.ro. Alte 600 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru dotarea spitalelor din lista finală cu echipamente de specialitate.

Ministrul Sănătăţii spune însă că cele 49 de unităţi spitaliceşti nu sunt distribuite uniform în ţară, în 22 de judeţe neexistând niciun obiectiv sanitar trecut în listă şi că nu a reuşit să afle criteriile pe baza cărora a fost întocmită lista cu cele 49 de unităţi spitaliceşti. Ministrul a mai explicat că a încercat să ceară completarea acestei liste la Bruxelles, dar că acest lucru este puţin probabil să se întâmple. Mai mult, susţine Alexandru Rafila, 15 obiective din cele 49 trecute pe listă nu aveau niciun fel de studiu de fezabilitate, iar unul, Spitalul Municipal din Bacău, nu exista din punct de vedere juridic, pentru că fusese desfiinţat în 2020.

„Anul trecut, la scurt timp după ce am venit la Ministerul Sănătăţii în luna decembrie am început să investigăm să vedem care este situaţia PNRR în domeniul Sănătăţii şi un capitol important revenea investiţiilor spitaliceşti.

Există pentru acest tip de investiţii două surse: o sursă prin care se va finanţa construcţia de clădiri noi sau reabilitarea de clădiri deja existente, în valoare de 1,1 miliarde de euro, şi o sumă de circa 600 de milioane de euro care reprezintă investiţii în echipamente, în aparatură. Practic, suma totală disponibilă este de 1,7 miliarde de euro şi am găsit la Ministerul Sănătăţii o listă preselectată şi aprobată de către Comisia Europeană de 49 de obiective.

Din această listă de 49 de obiective, noi trebuie să alegem 25 de obiective care să se încadreze în această limită de 1, 7 miliarde de euro. Asta ar însemna, dacă am împărţi suma totală de 1, 7 miliarde la 25, o sumă medie pentru un spital sau pentru un corp de clădire dintr-un spital, de 68 de milioane de euro.

În momentul de faţă, ne aflăm într-o etapă în care trebuie să stabilim prin Hotărâre a Guvernului României câteva criterii care să facă posibilă alcătuirea acestei liste de 25 din totalul de 49 care fuseseră aprobate în urma acordului dintre România şi Comisia Europeană”, a explicat Ministrul Sănătăţii.

Profesorul Alexandru Rafila spune că a încercat, imediat după ce a preluat conducerea Ministerului Sănătăţii, să afle criteriile după care au fost alese cele 49 de unităţi spitaliceşti şi că nu a reuşit acest lucru. Acesta spune că 15 dintre ele nu au niciun fel de studiu de fezabilitate şi că unul dintre spitale nu există din punct de vedere juridic. Două obiective nu trebuia să fie trecute pe listă pentru că nu sunt spitale, ci ambulatorii de specialitate, mai spune ministrul.

„Nu am reuşit să găsim nici măcar un criteriu pe baza căruia a fost alcătuită această listă, din păcate, am încercat să aflăm inclusiv de la Comisia Europeană care sunt criteriile şi nu am reuşit, ne-am gândit noi că ar trebui să fie pe baza unor studii de fezabilitate avansate sau încheiate, ei bine, cel puţin 15 dintre obiectivele incluse pe lista de 49 nu aveau niciun fel de studiu, absolut nimic, era doar un titlu.

Eu nu vreau să acuz pe nimeni de absolut nimic, există dorinţa unor polemici publice şi a politizării acestui subiect, eu vreau să-l aduc în zona tehnică. Noi nu am găsit aceste criterii, nimeni nu a putut să ni le comunice şi lipsa criteriilor este dovedită de 3 exemple, aş spune, din lista de 49: unul dintre spitalele existente pe listă nu există din punct de vedere juridic, mă refer la Spitalul Municipal din Bacău care fusese desfiinţat în anul 2020, şi de asemenea două dintre obiective erau ambulatorii de specialitate, ori acestea nu sunt spitale, există un program separat, chiar în aceste zile noi am lansat procedura pentru selectarea acestor 30 de ambulatorii, este clar că cele 2 prezente pe lista de spitale nu aveau ce să caute acolo.

Nimeni din Ministerul Sănătăţii, mă refer la aparatul care există în acest moment, nu a lucrat la realizarea tehnică a acestui plan PNRR din zona de sănătate. Am încercat să fac acest lucru (n.red întrebat dacă lista poate fi schimbată), am fost la Bruxelles şi am fost atât cu colegi europarlamentari de la PSD, cu dl Victor Negrescu, cu dl europarlamentar Cristian Buşoi de la PNL să încercăm nu să schimbăm această listă ci să o completăm, să mai includem câteva obiective încât să putem să facem o selecţie care să răspundă şi unor cerinţe legate de repartiţia teritorială echilibrată a obiectivelor noi din sănătate”, a declarat Prof. Rafila.

Obiectivele de investiţii prin PNRR, repartizate inegal în ţară. Ministrul Sănătăţii spune că în 22 de judeţe nu a fost inclus nici măcar un obiectiv pe listă, iar în altele sunt câte 4. Obiectivul trebuie să fie accesul la servicii de sănătate de bună calitate tuturor pacienţilor din ţară, spune ministrul.

„De ce spun acest lucru, în lista de 49 erau de exemplu judeţe, vă dau două exemple, Alba şi Cluj, care aveau câte 4 obiective de investiţii, în schimb erau 22 de judeţe care nu aveau nici măcar un singur obiectiv inclus pe această listă. Sigur că lucrul acesta ne deranjează într-o anumită măsură pentru că scopul dezvoltării unor servicii de asistenţă medicală spitalicească de bună calitate este să echilibrezi situaţia între diversele judeţe din România, să oferi acces la servicii de sănătate de bună calitate tuturor oamenilor din ţară, nu să dezvolţi de exemplu în mod excesiv centrele universitare, pentru că acestea, după cum ştiţi, au deja o infrastructură destul de bună şi unele dintre ele chiar sunt beneficiarele unor spitale regionale, mă refer la Craiova, Iaşi şi Cluj.

Şi atunci sigur că te gândeşti să faci unităţi sanitare noi şi în alte zone unde acest lucru lipseşte. Am luat situaţia, aşa am găsit-o, nu vreau să fac comentarii, nu vreau să polemizez, nu vreau să fac niciun fel de acuzaţii, dar acum noi ne găsim în situaţia în care noi suntem obligaţi să stabilim câteva criterii care să facă posibilă alegerea din setul de 49 pe care l-am găsit, a minimum 25, aşa spune PNRR, de unităţi spitaliceşti”, a spus ministrul Sănătăţii.

Comments

comments

Politica

Cu tezele de doctorat la vedere! Stelian Ion cere ca lucrările premierului Ciucă și ministrului Cîmpeanu să fie analizate de urgență

Publicat

la data de

Scris de

Fostul ministru al Justiției Stelian Ion îi solicită public președintelui Iohannis să intervină în acest conflict cel puțin moral, în care sunt implicați decidenții importanți în elaborarea și promovarea legilor educației – premierul Nicolae Ciucă și ministrul Sorin Cîmpeanu, care sunt acuzați că au plagiat în lucrările de doctorat.

„Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că se bucură că „Guvernul întreprinde în această perioadă pași concreți pentru implementarea proiectului meu de suflet, România Educată”. O Românie educată cu adevărat nu se poate construi pe suspiciuni de plagiat la cel mai înalt nivel de decizie. De aceea, îi solicit președintelui să nu permită să fie adoptate aceste proiecte în forma lansată în dezbatere publică, ale căror prevederi îi albesc pe cei cu doctorate plagiate. Îi solicit, de asemenea, să se asigure că în aplicarea „proiectului său de suflet” nu intervin interese personale ale unor decidenți politici.

Tezele de doctorat ale premierului Ciucă și ministrului Cîmpeanu trebuie să fie publice și de urgență analizate de CNATDCU, iar rezultatele să fie comunicate public, împreună cu măsurile decise. Orice încercare de a ține ascunse aceste lucrări și de a împiedica, inclusiv prin procese în instanță, evaluarea lor de către specialiștii CNATDCU este o lovitură dură pentru credibilitatea reformei în educației și o subminare a proiectului România educată.“, a declarat Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Explicațiile lui Ciolacu despre schimbarea șefului Portului Constanța: Am găsit un dezastru acolo!

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a încercat să explice de ce a fost schimbat directorul liberal din Portul Constanța cu un PSD-ist. Ciolacu a susținut că mult discutata schimbare a șefului Portului Constanța nu a avut substrat politic, dar că atât el, cât și premierul au fost de mai multe ori la fața locului și au găsit ”un dezastru”. Mai mult, Ciolacu arată faptul că Portul Constanța nu era deloc pregătit pentru a primi un flux mare de mărfuri, așa cum s-a întâmplat după izbucnirea războiului din Ucraina.

”Eu nu am avut niciodată vreo discuție privind împărțirea Portului Constanța. Din ce știu acolo nu sunt posturi politice. Acolo a expirat un mandat și s-a efectuat o înlocuire. Eu îmi aduc aminte că am fost de două ori cu ministrul Transporturilor în Portul Constanța, premierul a fost acolo, am fost cu toții și am văzut cu toții că ne-a prins nepregătiți situația din Ucraina. Era Portul Constanța vreo oglindă? Nu! Am găsit un dezastru acolo!”, a spus Marcel Ciolacu.

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Guvernul a majorat prognoza de creștere a inflației

Publicat

la data de

Scris de

Comisia Naţională de Prognoză a îmbunătăţit estimările de creştere economică din acest an de la 2,9% la 3,5% pe fondul unei evoluţii mai bune a economiei în prima parte a anului, scrie Ziarul Financiar. PIB-ul în valoare nominală a fost majorat la 1.372,5 miliarde de lei. Inflaţia va creşte la 12,9% în acest an, peste estimarea anterioară de 9,7%. Deficitul comercial, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri, se va majora la 32,3 miliarde de euro, un nivel total nesustenabil, arată sursa citată. Exporturile ar urma să crească la 91,1 miliarde de euro, plus 22%, în timp ce importurile ar creşte la 123,4 miliarde de euro, plus 25,5%. Soldul contului curent, care include deficitul comercial plus surplusul înregistrat pe partea de servicii, ar urma să atingă 22 de miliarde de euro, reprezentând 7,9% din PIB. Cursul valutar este estimat la 4,95 lei/euro, evoluţie stabilă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: