Ministrul Justiției, Stelian Ion, susține că avizul negativ al CSM pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este o dezamăgire.

”Pentru mine, avizul negativ al CSM este o dezamăgire. Nu am fost niciodată obtuz la ideile venite din partea magistraților, dar din partea CSM nu au venit soluții, altele decât cele deja eliminate din proiectul de lege. În contextul în care societatea românească discută despre eliminarea tuturor imunităților, nu pot să fiu de acord cu așa numitele super-imunități pentru magistrați.”, a spus Stelian Ion.

Comments

comments

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis joi, 11 februarie, cu majoritate de voturi, să avizeze negativ proiectul de lege al Ministerului Justiţiei cu privire la desfiinţare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Potrivit unor surse din CSM, au fost 11 voturi pentru aviz negativ şi 8 voturi pentru aviz pozitiv.

Dezbaterile care au precedat voturile au durat şase ore. Judecătorii din CSM, în frunte cu preşedinta ÎCCJ, au criticat dur proiectul ministrului Stelian Ion. Intraţi în direct în timpul şedinţei pentru a susţine desfiinţarea SIIJ, reprezentanţii unor asociaţii profesionale au fost şi ei aspru criticaţi de judecători pentru afirmaţii fără acoperire. Critici la adresa proiectului a fost şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, acesta pledând pentru o cale de mijloc: în cazul desfiinţării SIIJ, să fie asigurate garanţii de independenţă pentru magistraţi, nu să se revină pur şi simplu la situaţia anterioară înfiinţării SIIJ, când competenţa de anchetare a magistraţilor era la DNA.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 20 martie 2021, un memorandum care prevede, printre altele, ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat de către Executiv proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esenţiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecinţă a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiţia pe drumul cel bun şi de a consolida statul de drept şi democraţia din România”, spunea Stelian Ion, într-un comunicat al MJ. (sursa: stiripesurpse.ro)

Comments

comments

Înalta Curte de Justiție a României: Deschiderea unui cont pe rețelele de socializare cu numele altei persoane, pe care sunt postate fotografii, clipuri video sau alte informații despre aceasta, constituie “infracțiune de fals informatic” și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

INFO! Asta înseamnă că o persoană care își însușește un cont cu numele, fotografiile și clipurile unei alte persoane ajunge la închisoare pentru până la 5 ani. Cu alte cuvinte, NU faceți conturi în numele unei persoane!

Decizia a fost luată de Înalta Curte, la solicitarea Curții de Apel Brașov, care solicitase “dezlegarea unei chestiuni de drept” într-un dosar cu această speță.

Comunicatul Înaltei Curți:

“Înalta Curte admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această  persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează  condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” și stabilește că:

Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.”

Articolul 325 din Codul penal, la care face referire Înalta Curte, prevede: Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Punctul de pornire

Un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare  pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private. Bărbatul deschis un cont fals şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Bărbatul în cauză şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii. În imagini o înfăţişau dezbrăcată. Dar ce-i mai grav a urcat filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii intime. Și bărbatul nu s-a oprit aici, a creat un profil pe un site pentru adulți pe numele fostei iubite… Pe acel site, bărbatul a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el. Iar pe contul fals pe Facebook cu numele femii a postat fotografii cu ea dezbrăcată.

„Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Comments

comments