Connect with us

Politica

Noua conducere a CSM va fi aleasă astăzi. Preşedintele Iohannis participă la şedinţă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Preşedintele Klaus Iohannis va participa vineri, începând cu ora 10.00, la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în care va fi aleasă noua conducere şi se va discuta raportul de activitate pe anul 2017. Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an. Pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii candidează judecătoarea Simona Camelia Marcu, membru al CSM din partea instanţei supreme, iar pentru postul de vicepreşedinte şi-au depus candidatiurile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon.

Anunţul privind participarea lui Klaus Iohannis la şedinţa CSM a fost făcut joi de către Administraţia Prezidenţială. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot. Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an.

În şedinţa de vineri, CSM va alege preşedintele şi vicepreşedintele pentru anul 2018, mandatele acestora fiind de un an.

În 2017, preşedintele CSM a fost judecătoarea Mariana Ghena, iar postul de vicepreşedinte a fost ocupat de procurorul Cristian Ban. Din Consiliu mai fac parte judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Annamaria Chiş, Simona Camelia Marcu, Mihai Bogdan Mateescu, Evelina Mirela Oprina, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Ţînţ şi procurorii Florin Deac, Codruţ Olaru, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader. De asemenea, preşedintele ICCJ, Iulia Tarcea, procurorul general Augustin Lazăr şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader sunt membri de drept ai CSM. Din CSM fac parte şi Victor Alistar şi Romeu Chelariu, ca reprezentanţi ai societăţii civile.

Pentru funcţia de preşedinte al CSM candidează judecătoarea Simona Marcu, iar pentru funcţia de vicepreşedinte şi-au depus candidaturile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon, conform informațiilor transmise de news.ro.

Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru “echilibrul sistemului judiciar”, arătând că “CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.

De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că “aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.

Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti.  În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil – o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.

În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, “a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.

Codruţ Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu şi contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruţ i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. În 17 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruţ Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.

Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: reprezintă CSM în relaţiile interne şi internaţionale; coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; prezidează lucrările plenului CSM, cu excepţia cazului în care la lucrări participă preşedintele României; propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; semnează actele emise de plen; sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii CSM, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a CSM şi de plen.

Comments

comments

Politica

Stelian Ion (USR-PLUS): „Avem nevoie de „O Românie fără hoție“ ca să nu mai muncim degeaba“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Stelian Ion, candidat din partea USR-PLUS Constanța pentru un nou mandat de deputat, a fost printre cei mai activi parlamentari români. Avocat de profesie, Stelian Ion a fost unul dintre cei aprigi apărători ai justiției. Acum, Stelian Ion spune că este nevoie de un imbold pentru a pune punct hoțiilor care au avut loc în ultimii 30 de ani. „O Românie fără hoție“, „DNA-ul pădurilor“, „Un Cod al urbanismului“ și anularea pensiilor speciale sunt doar câteva dintre temele pe care USR-PLUS și le-a propus să le abordeze în următorii patru ani. Stelian Ion spune că deviza „O Românie fără hoție“ trebuie să fie literă de lege, iar cei care au furat trebuie sancționați de electorat.

„Eu mă refer la partidul (PSD, n.r.) ăsta, la dinozaurul ăsta, care își trage seva din vechiul Partid Comunist. Lucrează ca un grup infracțional organizat. Asta a făcut în ultima perioadă. A creat mafii, numai pe interesul lor. Ca țară, ca bogății, avem resursă umană și muncesc de le sar capacele. Se fură prea mult, de asta avem nevoie de o Românie fără hoție. Și dacă nu facem puțină ordine, muncim ca proștii, degeaba.“, a spus Stelian Ion.

Parlamentarul constănțean aduce în atenția opiniei publice una dintre cele mai răsunătoare hoții din România. Este vorba de celebrele retrocedări ale lui Mazăre și compania.

„Nu mulți poate știu că atunci când dai căutare pe Google – retrocedări, pe primul loc îți apare Constanța. S-au furat peste un milion de metri pătrați de teren, plaje, faleză, spații verzi. Acest dosar a durat 10 ani. Inadmisibil de mult pentru orice justiție din orice colț al lumii. Este foarte important pentru justiție să avem termene rezonabile și procese care să se întindă pe o durată cât mai scurtă, astfel încât la final să avem o soluție cât mai rapidă, dar nu în defavoarea calității soluției. Pe de altă parte, un alt obiectiv pe care mi-l propun este acela de recuperare a prejudiciilor. De curând s-a adoptat o lege care se referă la confiscarea extinsă a averilor ilicite. Nu este o lege proastă, dar nici foarte bună. Noi avem o lege mai bună, dar nu a existat în această legislatură voință politică pentru a fi adoptată. Noi ne raportam la standardul de viață nu la bunurile pe care le dețin pentru că se știe că acești infractori își trec bunurile pe numele altora.“, a afirmat Stelian Ion.

Un Cod al urbanismului

Candidatul USR-PLUS a abordat în interviul acordat pentru Ordinea.ro și de ANABI – Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție care trebuie sprijinită și care trebuie să aibă specialiști și toate elementele pentru a-și putea continua activitatea în mod eficient. Stelian Ion spune că sunt multe de apărat. Inclusiv pădurile, care sunt un alt obiectiv important pentru el. Constănțeanul spune că DNA-ul pădurilor trebuie să fie o structură în cadrul Parchetului General.

„S-a furat și se fură în continuare. O structură specializată pe parte de mediu ar fi foarte importantă, așa cum a fost DNA pe parte de corupție. Am trei domenii pe care am să activez foarte mult: Justiție, Mediu și Urbanismul. E nevoie în România de un Cod al urbanismului, astfel încât anomaliile pe care le-am văzut frecvent în Constanța să nu mai aibă loc. Zona asta pe care o gândim este foarte corectă, pentru a proteja interesele în primul rând ale locuitorilor, a celor mulți, astfel încât să nu fie supra aglomerate orașele României și să se construiască fără respectarea unor reguli.“, a subliniat Stealian Ion.

Anularea pensiilor speciale

Anularea pensiilor speciale este o altă temă importantă pe care Stelian Ion vrea să o tranșeze în viitorul mandat.

„În 2015, Parlamentul, înainte de Crăciun, ce s-a gândit a fi bine să facă decât să voteze o lege care să le acorde indemnizații speciale. Cred că nu mai trebuie să explic că am dovedit prin fapte concrete că nu ne dorim aceste pensii și că ele sunt incorecte pentru majoritatea oamenilor. Este un angajament pe care îl fac în fața cetățenilor că ne vom lupta să desființăm cât mai repede pensiile speciale.“, a punctat Stelian Ion.

ZERO taxe pe salariu minim

Candidatul USR-PLUS a afirmat că vrea să promoveze ideea de a avea ZERO taxe pe salariul minim. Adică acea parte din salariu de 2.230 să nu fie taxată de niciun fel, pentru că nu este normal, mai ales în vremea asta a pandemiei să iei oamenilor din puținul pe care îl realizează o parte, astfel încât să te gândești tu stat cum să îi ajuți după aceea.

„Cea mai bună formă să îi ajuți este să le lași chiar lor acei bani. Zero taxe pe salariul minim este o idee pentru care ne vom bate în următorul Parlament. România este o țară bogată și românii nu sunt deloc mai proști decât alții. Nu sunt mai slab pregătiți li nu sunt mai hoți. Clasa politică a fost mult mai hoață și a furat în ultimii 30 de ani foarte mult. Îi chem pe toți românii să facă un efort pe 6 decembrie. E pandemie, avem multe impedimente, dar respectând toate regulile, trebuie să facem acest efort pentru a nu lăsa la voia întâmplării următorii patru ani din viața noastră. Suntem la o răscruce. Să nu fie în zadar nici momentele acelea în care am ieșit în stradă; mulți dintre noi ne-am revoltat față de ceea ce doreau să facă cei care au furat atâta vreme; să nu fie în zadar umilințele pe care le-am îndurat în 10 august și nici umilințele pe care le îndură românii zi de zi. Haideți să facem un efort și să împingem lucrurile astea înainte să ieșim din poticneala asta.“, a spus deputatul de Constanța.

Mai multe detalii despre angajamentele USR PLUS pentru justiție și reforma statului:

https://www.usrplus.ro/un_stat_reformat

https://www.usrplus.ro/o_romanie_fara_hotie

Comandat de Uniunea Salvați România – filiala Constanța

Executat de Asociația Puterea Civică – portal: ordinea.ro

CUI mandatar financiar coordonator: 11200021

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Răzvan Filipescu (PRO România): „La 100 de ani de la recunoașterea României Mari, riscăm să pierdem de sub control sistemul de educație”

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Candidatul PRO România la Senat, Răzvan Filipescu, spune că problemele școlii românești sunt mai grave decât acum 100 de ani, când se făcea reforma educației, pe modelul introdus de Spiru Haret.

„Speram să ne putem dezvolta țara, în cei 102 de ani de la recunoașterea României Mari. Mulți dintre noi am crezut și credem în posibilitatea ca țara noastră să aibă unul dintre cele mai bune sisteme de educație. Dar situația dezastruoasă în care ne-au adus măsurile guvernului, în acest an, duce școala românească înapoi cu 100 de ani“, spune candidatul PRO România la Senat.

Răzvan Filipescu subliniază nevoia de a se redeschide școlile, respectându-se toate măsurile necesare.

„Nu ne permitem, ca țară, să distrugem generațiile tinere. Analfabetismul și abandonul școlar vor crește, dacă școlile vor rămâne închise. Asta înseamnă distrugerea României, deși Educația a fost legată de siguranța națională. Noi, PRO România, cerem redeschiderea școlilor, pentru toți copiii și tinerii. La mulți ani, România!“, spune Răzvan Filipescu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

La mulți ani, România! 102 ani de la Marea Unire

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Sărbătorim cu toţii, astăzi, Ziua Naţională a României, o zi împărţită între celebrarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi comemorarea eroilor care s-au jertfit pentru reîntregirea neamului. În urmă cu 102 de ani, pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, peste 100.000 de români din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Regatul Român strigau într-un singur glas: „Unire”. Şi unire a fost. Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare, în fața a 1.228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate românești. Au fost prezente toate păturile sociale din toate ramurile de activitate. Însă ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular era afluența poporului. Din toate unghiurile țărilor române, cei ce vorbeau aceeași limbă au sosit la Alba Iulia cu trenul, cu căruțele, călare ori pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte și cu table indicatoare a comunelor ori a ținuturilor. Au fost peste o sută de mii de oameni în acea zi de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia pentru a fi de față la semnarea celui mai măreț act al istoriei românilor. În timp ce mulțimea imensă se aduna pe Câmpul lui Horea, în sala Cazinei militare, delegații țineau adunarea în care lua ființă România cea Mare. După adoptarea acestui act istoric, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia aprobau cu aclamații hotărârea de unire a Transilvaniei cu România, care consfințea procesul de făurire a statului național unitar român, început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat cu alipirea Dobrogei în 1878, unirea Basarabiei cu România în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918.

Manifestări doar pentru VIP-uri

Anul acesta, evenimentele dedicate Marii Uniri se desfășoară în condiții aparte. Paradele militare sunt reduse la minimum de participanți, la evenimente urmând să ia parte doar oficialitățile. Măsurile sunt luate ca urmare a restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Ceremonia de 1 Decembrie, care avea loc în fiecare an la Arcul de Triumf, va fi extrem de restrânsă, fără paradă militară şi fără participarea publicului larg, a anunţat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: