Connect with us

Justitie

Oficial de la CCR: “Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I (comunicat de presă Curtea Constituțională a României)

Comments

comments

Justitie

Liviu Dragnea RĂMÂNE în spatele gratiilor. Instanța i-a respins recursul

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Liviu Dragnea, fostul lider al PSD rămâne în spatele gratiilor, la Penitenciarul Rahova, după ce Inalta Curte de Casatie și Justiție a respins ca nefondat recursul în casație depus de acesta în dosarul angajarilor fictive de la Direcția de Protecția Copilului Teleorman.

În acest caz, Dragnea  a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare.

Decizia a fost luata în unanimitate de completul de 5 judecători de la Înalta Curte.

Foto: Aktual24

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Preot constănțean acuzat de pornografie infantilă, trimis în judecată

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Un preot constănțean a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT sub acuzația de pornografie infantilă. Procesul a început astăzi, la Tribunalul Constanța, în fața unui judecător de cameră preliminară. În această fază procesuală, se verifică regularitatea și legalitatea actului de sesizare a instanței de judecată. Dacă aspectele formale sunt în regulă, Tribunalul ar putea dispune începerea procesului pe fond împotriva inculpatului.

Preotul trimis în judecată se numește Florinel Apostol. El are 34 de ani, a terminat Facultatea de Teologie a Universității Ovidius și slujește la Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. În trecut, preotul a slujit la o biserică din Techirghiol, oraș în care a locuit alături de soția sa. Cei doi erau căsătoriți din anul 2009.

În vara anului trecut, soția preotului a depus o plângere împotriva sa la Poliția din Techirghiol, pentru infracțiuni de amenințare, loviri și alte violențe. Ulterior, femeia a deschis un proces de divorț.

De altfel, pe fondul acestui conflict domestic, în luna mai 2019, procurorii DIICOT au deschis un dosar penal împotriva lui Florinel Apostol, după ce soția sa a prezentat înregistrări video cu un caracter pornografic, stocate pe computerul acestuia. Imaginile au fost făcute publice de soția preotului. Aceasta a susținut că, timp de 3 ani, slujitorul Domnului și-ar fi înregistrat cumnata – o fată în vârstă de 15 ani, la acel moment – cu o cameră de filmare montată în baie. Fata ar fi fost surprinsă în timp ce făcea duș.

Versiunea Bisericii: ”Preotul filma dulăpiorul cu medicamente”

La scurt timp după declanșarea scandalului, Arhiepiscopia Tomisului a prezentat un punct de vedere oficial, în care a luat apărarea bărbatului acuzat de pornografie infantilă. Purtătorul de cuvânt al instituției, preot Eugen Tănăsescu, a precizat atunci următoarele:

”Urmare a acuzelor de pornografie infantilă aduse preotului Apostol Florinel, Arhiepiscopia Tomisului precizează că a efectuat o cercetare internă asupra situației, din care au rezultat următoarele:
În familia preotului există un conflict casnic, regretabil, ce durează de ceva timp, pe rol fiind și un proces civil de divorț. Având suspiciuni de adulter la adresa soției, preotul a instalat camere în toată casa, nu doar în baie, cum eronat s-ar înțelege, cu scopul de a obține dovezi în apărarea lui.
Preotul era îngrijorat că soția ar fi putut să-i facă un rău, prin intermediul unei medicații, soția sa fiind medic. Așa se explică prezența unei camere și în baie, deoarece acolo exista dulăpiorul cu medicamente. Camera din baie avea deci rolul de a supraveghea dulăpiorul cu medicamente.
Preotul nu a avut niciodată intenția de supraveghere a sorei minore a soției, așa cum este acuzat. Imaginile obținute de camere erau destinate exclusiv protejării preotului în situația de adulter al soției. Ele nu au fost niciodată prezentate public sau postate pe medii publice de comunicare. Erau stocate în calculator doar cu acest scop unic, de a se proteja în procesul de divorț.
Soția preotului este cea care a folosit imaginile în mod ilegal, deoarece ea le-a scos din mediul privat în cel public, în mod fraudulos, accesând, tot ilegal, calculatorul preotului. Din cauza obținerii în mod fraudulos, imaginile au și fost respinse ca probă în procesul civil.
Astfel, soția preotului este cea care, de fapt, ar comite pornografia infantilă, difuzând spre public imagini cu minori.” – a spus Tănăsescu.
”Arhiepiscopia Tomisului vede plângerea soției ca un mijloc ilegal de a introduce un procuror în rezolvarea unui conflict casnic. Este regretabil că această problemă internă a familiei preotului a ajuns să ne afecteze și pe noi.”, preciza Biroul de Comunicare al Arhiepiscopiei Tomisului într-un comunicat de presă.
Florinel Apostol nu a fost suspendat din slujirea preoțească.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

LOVITURĂ pentru Radu Mazăre. Cererea fostului primar al Constanței privind executarea pedepsei cu închisoarea, RESPINSĂ

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanța, primește o lovitură grea din partea Curții de Apel București. Fostul edil a contestat pedeapsa cu închisoarea, condamnat fiind într-un dosar privind restituirea şi atribuirea ilegală a terenurilor din Constanța.

Ieri, magistrații de la Curtea de Apel București AU RESPINS cererea formulată de fostul primar al Constanței, însă decizia NU este definitivă. Radu Mazăre susține că procedurile prin care care a fost adus în țară au fost încălcate

„Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul-condamnat M.R-Ș. În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de către stat. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.12.2019”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Radu Mazăre, despre extrădarea sa

De fiecare dată când a avut ocazia să vorbească despre extrădarea sa, Radu Mazăre a spus că este “în neregulă” și că a fost adus în România “cu încălcarea tuturor drepturilor mele”.

“M-am tot întrebat dacă se poate realiza o dreptate, nu vreau sa discut cuantumul pedepsei, eu discut modul de punere în executare și ma întrebam dacă se poate face o dreptate prin nedreptate. Am simțit pe toată perioada în care am fost arestat în Madagascar, am simțit că e în neregulă. 6 zile am fost într-un birou Interpol. Nu mi-au fost arătate acte. Șeful Interpol a venit la mine și m-a amenințat să semnez să mă întorc în România de bunăvoie. Nu mi-am dat acest consimțământ. (…) M-au luat pe sus ca pe un pachet și m-au adus în România cu încălcarea tuturor drepturilor mele. Consider că mă aflu într-o detenție nelegală, cu încălcarea procedurilor”, susținea Mazăre.

De altfel, avocații fostului primar al Constanței au lansat o serie de atacuri la adresa fostului ministru al Justiției, Ana Birchall. În replică, aceasta se apără și a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj pe marginea acestui subiect susținând că nu a făcut altceva decât datoria aducându-l pe Radu Mazăre în țară pentru a-și executa pedeapsa.

“Ziua și atacul la Ana Birchall! Și ghiciți cine mă atacă de data asta! Nimeni altul decât Radu Mazăre, cel mai cinstit edil pe care l-a avut vreodată România! Aflu că se continuă atacul și campaniile de defăimare și denigrare la adresa mea, fiind acuzată mai nou că „printr-un exces de zel l-am adus, într-un timp record pe Radu Mazare, un nume sonor, să execute pedeapsa în România”! Cu alte cuvinte, faptul că mi-am îndeplinit cu responsabilitate și profesionalism obligațiile de ministru al justiției și l-am adus în țară, într-un timp scurt, este adevărat, pe fugarul Radu Mazăre să-și execute pedeapsa este de condamnat și trebuie sa o punem la zid pe Birchall. Așa e, poate era mai bine să-l mai fi lăsat la plajă, să-și exercite talentele de salvamar. P.S. Pe lângă decredibilizarea mea, acest nou atac are și o altă miză, una importantă pentru dl Mazăre… Dar vom vorbi despre asta într-o postare următoare”, scria Ana Birchall pe Facebook.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: