Connect with us

Justitie

Oficial de la CCR: “Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I (comunicat de presă Curtea Constituțională a României)

Comments

comments

Justitie

Procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează! Va încasa aproape 30.000 de lei lunar

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, căruia îi expiră mandatul în 27 aprilie, a luat o decizie radicală în ceea ce privește viitorul său. Lazăr a depus dosarul pentru a se pensiona. Decizia pare surprinzătoare în condițiile procurorul general al României își depusese candidatura pentru un nou mandat în fruntea Parchetului General. Potrivit Mediafax, Secţia pentru procurori a CSM a suplimentat ordinea de zi a şedinţei de joi cu solicitarea procurorului general, Augustin Lazăr, de eliberare din funcţie prin pensionare, cererea fiindu-i aprobată.

Sursa citată amintește că Augustin Lazăr a fost acuzat, în ultima perioadă, că a refuzat de două ori eliberarea condiţionată a disidentului anticomunist Iulius Filip, închis la Aiud în anii 80. La vremea respectivă, Lazăr era procuror în Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud. Actualul procuror general a explicat că atribuţiile sale erau doar să constate dacă cei care cereau eliberarea condiţionată şi-au făcut fracţia de pedeapsă, conform legii, şi că nu decide eliberarea sau nu a deţinuţilor.

Potrivit unor surse, potențiala pensie a lui Augustin Lazăr se ridică la aproximativ 27.000 de lei lunar.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

OFICIAL – Nicușor Constantinescu, urmărit penal într-un nou dosar al DNA

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

DNA a anunțat astăzi, prin intermediul unui comunicat, că fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu a fost pus sub învinuire pentru abuz în serviciu într-un nou dosar.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus efectuarea urmăririi penale față o persoană, la data faptelor președinte al unei autorități din administrația publică locală, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitatea menționată, suspectul și-a îndeplinit, cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, respectiv a dispus, cu încălcarea normelor în materia finanțelor publice, efectuarea, de către Regia Județeană de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, a unor lucrări asupra unor obiective care nu erau administrate de către instituția pe care o conducea, unul dintre aceste obiective aparținând unei persoane juridice de interes privat, iar altul aparținând unei regii autonome de stat (Romsilva).

Ca urmare a acestor demersuri s-au achitat, în mod nelegal, cu bani din bugetul Consiliului Județean Constanța, lucrări în valoare de 1.792.370,19 lei la un obiectiv privat, respectiv de 3.778.451,09 lei la un obiectiv aparținând unei regii autonome.

La data de 15 aprilie 2019, suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

La aceeași dată, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în cauza mediatizată la punctul 1) din prin comunicatul:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, în trei dosare distincte, față de suspectul CONSTANTINESCU NICUȘOR-DANIEL, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Constanța, în prezent aflat în stare de detenție, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, din care două în formă continuată. În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2011 – 2013, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitățile de președinte al Consiliului Județean Constanța și ordonator principal de credite, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în sensul că a achitat în mod nelegal, către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța, suma totală de 40.780.316 lei. Această sumă de bani, ce reprezenta contravaloarea unor lucrări de modernizare și reabilitare a unor drumuri județene și de consolidare a sistemului rutier, a fost achitată de suspect, în următoarele împrejurări:

– fără a exista vreo procedură de atribuire dintre cele prevăzute de lege – în absența documentelor justificative legal întocmite, din care să rezulte efectuarea în realitate lucrărilor,

– fără ca lucrările să fie recepționate de către Consiliul Județean Constanța (întrucât acestea nu îndeplineau cerințele de calitate – într-unul dintre cazuri drumul era deteriorat în proporție de 100%.

În cursul anului 2013, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, a încălcat prevederile legale în legătură cu adoptarea și punerea în aplicare a H.C.J. nr.313/2013 (privind alocarea unei sume de bani R.A.J.D.P. Constanta în vederea ducerii la îndeplinire a Programului cu obiectivele si lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2013 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța). În concret, prin hotărârea respectivă, suspectul a acordat R.A.J.D.P. Constanța, cu titlu de subvenții, importante sume de bani, deși potrivit prevederilor legale, regiile autonome puteau primi subvenții doar în cazul în care înregistrau pierderi și doar pentru acoperirea deficitelor respective. Acest lucru nu era valabil și pentru R.A.J.D.P. Constanța care, în exercițiul financiar anterior, înregistrase profit.

În perioada decembrie 2009 – noiembrie 2010, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, și-a îndeplinit cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, în sensul că a plătit, în mod nelegal, către o firmă de publicitate „agreată” suma de 401.700 lei. Acești bani au fost achitați societății respective în condițiile în care serviciile de publicitate au fost achiziționate cu încălcarea normelor în materia achizițiilor publice și finanțelor publice. Suspectului Constantinescu Nicușor-Daniel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.“

În dosarul ultim menționat, inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“, se arată întrun comunicat al DNA.

Cotidianul Ordinea a scris azi că fostul președinte al CJC Nicușor Constantinescu, care are o condamnare de şapte ani şi patru luni de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Mamaia, este cercetat de procurorii DNA în alte două dosare. Într-un dosar el este urmărit penal, iar în cel de-al doilea are calitatea de suspect. Unul dintre dosare este legat de firma Tel Drum. Constantinescu spune că este şantajat pentru a face denunţuri împotriva lui Liviu Dragnea. De altfel, Constantinescu a fost audiat marți, 15 aprilie a.c., la DNA Constanța. Anunțul l-a fost făcut, luni, chiar de fostul șef al administrației județene, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

„Mâine, 15 aprilie 2019, la ora 10:00 sunt chemat de același procuror DNA Bodean Andrei la DNA Constanța în calitate de suspect și inculpat în alte două dosare penale ! Aștept presa care este interesată de aceste noi abuzuri”, a scris Nicușor Constantinescu.

Astăzi, la ieșirea din duba penitenciarului Poarta Albă, chiar în fața sediului DNA Constanța, Nicușor Constantinescu a adus nou acuzații la adresa procurorului Andrei Bodea și a spus că nu este lăsat să vorbească despre tot ce i se întâmplă.

„În loc să fie cercetat dl Bodean Andrei pentru represiune nedreaptă și tortură, tot ce mi-a făcut mie în dosarele, zeci, pe care le-a instrumentat. Sunt cercetat eu pentru că a aflat că este cercetat, alături de doamna Kovesi, la plângerile mele la Secția pentru Investigarea Magistraților. Nu vedeți că nu mă lasă ăștia să vorbesc?”, a spus Nicușor Constantinescu jurnaliștilor prezenți.

După mai bine de jumătate de oră de audieri, Nicușor Constantinescu a declarat, la ieșirea din sediul DNA următoarele:

„Este dosarul în care este vizată firma Tel Drum a domnului Dragnea. Este șantaj pentru că face denunț împotriva domnului Dragnea, cel care deranjează poporul roman.”

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Comision uriaș pentru lucrările de reabilitare a căii ferate București – Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de următorii inculpați:

SZECHELY MIHAELA VASILICA, consilier al ministrului Transporturilor în perioada 10 iulie 2012 – 21 decembrie 2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și instigare la spălare de bani

FAVINO ROBERTO PASQUALE, soțul persoanei anterior menționate, asociat în cadrul firmei TEAM DELTA PROIECT, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și instigare la spălare de bani

MOCANU ALEXANDRA, administrator al firmei TEAM DELTA PROIECT, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani

Controlul judiciar impune celor 3 inculpați o serie de obligații, între care și aceea de a nu părăsi țara decât cu încuviințarea procurorului și de a nu comunica direct sau indirect cu anumite persoane menționate în conținutul ordonanței

În aceeași cauză s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana juridică TEAM DELTA PROIECT, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani

Prezenta cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75 % din fonduri europene și 25 % din bugetul de stat.
În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.
În ordonanțele procurorilor de dispunere a controlului judiciar se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2012, în exercitarea atribuțiilor de consilier al ministrului Transporturilor, inculpata Szechely Mihaela Vasilica a pretins sume de bani de la un reprezentant al companiei de construcții, iar în perioada 2012 –2015 a primit, prin intermediul firmei TEAM DELTA PROIECT pe care o controla, suma de 9.410.375,7 lei.
În schimbul banilor, consilierul a promis că, datorită influenței pe care o are asupra funcționarilor din Ministerul Transporturilor (influență rezultată din calitatea sa de consilier personal al ministrului transporturilor), îi va determina să facă demersurile necesare astfel încât ministerul să aloce CFR SA banii datorați companiei.
O parte din comisionul încasat, respectiv suma de 1.011.550 euro, a fost transferată în contul unor firme belgiene de consultanță, după care a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate prestate în cadrul campaniei electorale ocazionate de alegerile parlamentare din anul 2012.

Ceilalți doi coinculpați au participat la activitățile infracționale, în sensul în care Favino Roberto Pasquale a intermediat discuțiile dintre consilier și reprezentantul companiei de construcții, cu privire la condițiile și la modul de plată a comisioanelor, iar Mocanu Alexandra, care a preluat de la Szechely Mihaela Vasilica administrarea firmei TEAM DELTA PROIECT (prin care s-au plătit comisioanele) după ce aceasta din urmă a devenit consilier al ministrului Transporturilor, a dispus transferul sumei de 1.011.550 euro în conturile firmelor belgiene, cunoscând că suma provine din săvârșirea unei infracțiuni.
Prezentul dosar s-a constituit ca urmare a unei cereri de asistență juridică formulată de autoritățile belgiene, iar ancheta se desfășoară în cadrul unei echipe comune de investigații (Joint Investigative Team), instrument de cooperare judiciară internațională în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din care fac parte DNA și autorități de aplicare a legii din Belgia. Investigația a fost realizată cu sprijinul OLAF și al Eurojust.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: