Connect with us

Justitie

Oficial de la CCR: “Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I (comunicat de presă Curtea Constituțională a României)

Comments

comments

Justitie

CSM: Adina Florea, aviz negativ pentru funcția de procuror șef al DNA

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiției de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Adinei Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Hotărârea Secţiei pentru procurori va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei.

Avizul este unul consultativ.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Elena Udrea și Alina Bica, în AREST PREVENTIV în Costa Rica!

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Elena Udrea și Alina Bica vor sta două luni în arest preventiv, perioadă în care autoritățile române trebuie să obțină extrădarea lor. Aceasta nu este împăiedicată de faptul că Elena Udrea a născut un copil în Costa Rica, a declarat șeful Interpol Costa Rica, Gustavo Chinchilla, citat de Digi24.

Udrea şi Bica au depus cerere de azil, dar nici acea cerere nu împiedică operaţiunea de extrădare, potrivit sursei citate.

”Elena Udrea are ordin de reţinere internaţională pentru mită şi abuz în serviciu, Elena Udrea a fost la un moment dat în România ministrul turismului.

La ora 2.00, a fost reţinută Alina Bica, are o notă roşie în baza Interpol, pe Alina Bica au acuzat-o de corupţie, la un moment dat a fost şefa DIICOT.

Ambele sunt reţinute la noi, sunt în detenţie preventivă, se aşteaptă ca procesul de extrădare să fie pus în aplicare imediat.

Odată ce le-am reţinut, Guvernul care aşteaptă să fie extrădate are două luni să facă tot procesul, însă persoanele reţinute acum au şi câteva avantaje pe care le-ar putea folosi pentru ca acest proces să nu fie dus până la capăt.

Cele două sunt reţinute într-un centru penal al Ministerului Justiţiei pentru că acum statutul lor e de persoane care urmează să fie extrădate, au intrat în februarie legal în ţara noastră, avem o solicitare de refuz de exil, vom vedea cum se va duce la capăt procesul de deportare.

Dacă (Elena Udrea – n.r.) are şi un copil nu e un impediment pentru a duce la capăt procedura de extrădare. Cel puţin până acum. Tatăl nu este costarican.
Noi am ştiut despre prezenţa lor aici din momentul în care au venit la noi în ţară. Totuşi, abia la sfârşitul lui august, începutul lui lui septembrie, ordinul internaţional de reţinere a fost omologat de către un judecător din ţara noastră. Şi atunci, de când au venit în ţară şi până la momentul reţinerii, noi le-am supravegheat. Urmăream procedurile de inteligenţă şi supraveghere normale, tipice pentru aceste cazuri”
, a spus oficialul.

(Video): Elena Udrea și Alina Bica au fost reținute în Costa Rica!

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

(Video): Elena Udrea și Alina Bica au fost reținute în Costa Rica!

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Elena Udrea și Alina Bica au fost reținute de Interpol în Costa Rica, în zona Sabana Oeste. Cele două, căutate pentru a ispăși pedepse pronunțate de justiția din România, au fost ridicate de pe stradă, a anunțat Digi24, citând un anunț publicat de Autoritatea de Investigaţii Judiciare din Costa Rica.  Cele două femei au fost plasate în custodie judiciară în San Jose.


Elena Udrea a fost reţinută miercuri, în jurul orei locale 10:00  (19:00, ora României), iar Alina Bica, patru ore mai târziu. Ambele au fost ridicate de pe stradă.
Agenții au arestat două femei străine, la solicitarea autorităților române

În cazul unei persoane, reținerea s-a făcut în baza acuzațiilor de luare de mită și abuz de putere, în timp ce în cazul celei de-a doua persoane pentru infracțiunile de luare de mită și corupție.

Agenții anchetei judiciare, prezentate în Biroul Central Național – INTERPOL Costa Rica, în colaborare cu oficiali ai Direcției de Informații și Securitate Națională (DIS), după o perioadă de supraveghere și monitorizare, au oprit miercuri două femei din România, în vârstă de 44 de ani, la solicitarea autorităților române.

Una dintre femei numită Udrea, a fost dată în urmărire de pentru infracțiuni de luare de mită și abuz de putere, emise de INTERPOL București.

Cealaltă femeie reținută este numită Bica și era căutată pentru infracțiunile de luare de mită și corupție.

Ambele femei au fost plasate în custodia Curții Penale din San José

Presa locală a scris că, din cauza cererilor de azil depuse de Elena Udrea şi Alina Bica, cele două nu pot fi extrădate imediat. Tribunalul ar putea să aprobe măsuri preventive, până când autoritatea pentru migraţie va decide dacă le acordă sau nu statut de azilant.

Elena Udrea, care ar fi dat naștere, recent, unei fetițe în Costa Rica, a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Curtea de Apel Bucureşti tocmai a decis, luni, instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de fostul ministru Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale. Decizia a fost luată de magistraţi într-un alt dosar, cel în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, alături de jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

În ceea ce o privește pe Alina Bica, fosta şefă a DIICOT a cerut încă din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica,  după cum anunţa avocatul său, la ICCJ, la unul din termenele în procesul ANRP.

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare într-un dosar în care era acuzată de favorizarea făptuitorului, a fost dată oficial în urmărire generală de Poliţia Română în luna iunie.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: