Connect with us

Justitie

Oficial de la CCR: “Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I (comunicat de presă Curtea Constituțională a României)

Comments

comments

Justitie

Nicușor Constantinescu, 4 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în dosarul prăbușirii elicopterului SMURD în lacul Siutghiol

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost, astăzi, condamnat definitiv la 4 ani în închisoare, de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, în dosarul legat de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol.

Magistrații Curții de Apel au respins ca nefondat apelul declarat de Nicușor Constantinescu, fostul șef al CJ Constanța urmând să rămână cu pedeapsa de patru ani de închisoare, cu executare, la care fusese condamnat în primă instanță de Tribunalul Constanța.

NOTĂ! Magistrații l-au mai condamnat pe fostul șef al CJ la plata, către partile civile Județul Constanța şi Consiliul Judetean Constanta, a sumei de 1.082.031,62 lei, despăgubiri civile. In baza art. 397 alin.4 C.p.p. in referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, până la concurenta sumei de 1.082.031,62 lei, retinută prin prezenta, drept prejudiciu.

Prin ordonanţa de punerea în mişcare a acţiunii penale, procurorii au precizat că, în cursul anului 2011, în cadrul unui proiect finanţat de Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România, Consiliul Judeţean Constanţa, prin el, a achiziţionat un elicopter în scopul eficientizării activităţii de salvare în cazul situaţiilor de urgenţă din zona de graniţă, din judeţul Constanţa, România şi Districtul Dobrich, Bulgaria.

Conform anchetatorilor, la data de 29 martie 2013, Constantinescu a atribuit unei societăţi comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de operare elicopter multifuncţional, medicalizat”, „Servicii de transport ocazional” şi „Servicii de reparare şi întreţinere a elicopterelor”, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă şi în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită şi conform scopurilor programului (salvare de vieţi şi intervenţii de urgenţă) a elicopterului respectiv. La data de 01 iulie 2013, Constantinescu ar fi pus elicopterul achiziţionat din fonduri publice la dispoziţia persoanei juridice respective, care nu a fost niciodată parte semnatară a Acordului de parteneriat în baza căruia a fost obţinută finanţarea nerambursabilă şi achiziţionat elicopterul, schimbând astfel beneficiarii direcţi ai investiţiei, precum şi destinaţia aparatului de zbor respectiv. Pe această cale, mai arată procurorii, inculpatul a angajat, lichidat, ordonanţat şi plătit, în mod nelegal, în perioada 05.07.2013 – 30.10.2014, din fondurile publice ale Judeţului Constanţa, suma de 1.082.031,62 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreţinere şi operare a elicopterului.

INFO! Un elicopter SMURD cu patru persoane la bord – doi piloţi de la Inspectoratul General de Aviaţie şi două cadre medicale ale SMURD Constanţa – s-a prăbuşit pe 15 decembrie 2014 în lacul Siutghiol din municipiul Constanța. Toţi membrii echipajului au murit. Din informațiile existente la dosar, în momentul accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune aeromedicală, după ce transportase un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Radu Mazăre va fi transferat la penitenciarul de la Slobozia. Vezi de ce

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi,  avocatul Lizeta Haralambie a declarat pentru ziarul Ordinea.ro că a fost aprobată cererea de transfer a fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, de la penitenciarul Rahova la cel de la Slobozia.

Transferul se va produce în cursul săptămânii viitoare, ca urmare a  depunerii unei cereri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Avocat al lui Mazăre, Lizeta Haralambie a precizat că transferul nu putea fi făcut la Poarta Albă sau la Valu lui Traian deoarece aici este regim semideschis, respectiv deschis, iar el trebuie să rămână într-un penitenciar cu regim închis.

“Cererea am depus-o în luna ianuarie la o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor pentru a fi transferat la cel mai apropiat penitenciar cu regim închis de municipiul Constanţa, respectiv cel de la Slobozia. Motivul transferului a fost familia. Radu Mazăre a cerut acest lucru dat fiind faptul că mama şi cei doi fraţi ai lui locuiesc la Constanţa, iar până la penitenciarul de la Rahova făceau 4-5 ore. Până la Slobozia va fi mult mai simplu să ajungă. Cu maşina se face o oră şi jumătate, cel mult două ore.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Ea a ţinut să sublinieze faptul că NU instanţa de judecată a luat această decizie, ci Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

De asemenea, avocatul lui Radu Mazăre a specificat faptul că nu a ales penitenciarul de la Slobozia pentru că aşa a vrut el.

“Trebuia ales penitenciarul care este cel mai aproape de adresa din buletin a persoanelor care se ocupă de deţinut.”, a precizat Lizeta Haralambie.

Foto: Antena3

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Din 2 martie, judecătorii constănţeni ÎNTRERUP protestele

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, 25 februarie, la sediul Curţii de Apel Constanţa a avut loc şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor, convocată de către preşedintele Curţii de Apel Constanţa.

Pe ordinea de zi a fost un singur punct, respectiv discutarea încetării/modificării protestului stabilit prin Hotărârea nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor şi menţinut prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor.

După dezbateri şi supunere la vot,  Adunarea Generală a Judecătorilor a hotărât:

,,1. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 26 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest stabilite potrivit Hotărârii nr. 2 din 29 ianuarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, menţinute prin Hotărârea nr. 3 din 13 februarie 2020 a Adunării generale a judecătorilor, respectiv: a. amânarea cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente; b. încetarea desfăşurării şedinţelor de judecată la ora 16:00.

2. Cu majoritate de voturi (exprimate de către 21 de judecători din totalul celor 29 de judecători prezenţi) Adunarea generală a judecătorilor hotărăşte întreruperea formelor de protest menţionate la art. 1 din prezenta hotărâre începând cu data de 2 martie 2020.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: