Connect with us

Societate

”Orice secție de psihiatrie este o bombă cu ceas!”, spune dr.Cîrjaliu, fostul șef al Clinicii de Psihiatrie Palazu Mare

Maria Ionescu

Publicat

la

În noaptea de sâmbătă spre duminică, un pacient de la Spitalul de Neuropsihiatrie şi Măsuri pentru Siguranţă Săpoca, judeţul Buzău, a omorât patru pacienţi şi a rănit alţi nouă cu un stativ de perfuzie. Un alt pacient și-a pierdut viața în scurtă vreme, la spitalul Floreasca din București, unde fusese transferat pentru tratament de specialitate.

Bărbatul, în vârstă de 38 de ani, din comuna Săgeata, județul Buzău fusese internat, în cursul zilei de joi, cu sevraj etilic.

„Am finalizat ancheta în ceea ce privește abordarea actului medical și respectarea condițiilor pentru pacienții internați la Săpoca. Azi dimineață am prezentat concluziile managerului spitalului care și-a dat demisia. De asemenea, măsurile pe care Ministerul Sănătății le-a decis în ceea ce privește spitalul de la Săpoca sunt legate de o plângere penală pe care noi o vom depune privind activitatea medicului de gardă, a asistentelor care au fost în tura de noapte, atunci când s-au produs crimele.

Din păcate vorbim despre cinci decese, pentru că azi noapte unul dintre pacienții aflați la Spitalul Floreasca, de 88 de ai, tarat, pacient cu multiple comorbidități, a decedat în cursul nopții. Voi avea o întâlnire cu membrii Colegiului Director pentru că, în afară de responsabilitățile celor care au fost de gardă și au lucrat în tura de noapte, în noaptea de sâmbătă spre duminică, exstă responsabilități, conform fișei postului, a celor care conduc Spitalul Săpoca”, spunea ministrul Sănătății Sorina Pintea, luni dimineață.

Un comentariu foarte amănunțit vine de la un reputat medic psihiatru constănțean, respectiv dr. Diana Cârjaliu Meliu, fostul șef al Clinicii de Psihiatrie de la Palazu Mare, funcție din care și-a dat demisia în urmă cu trei săptămâni.

Îndată după ce au fost publicate informații despre ceea ce s-a întâmplat la Săpoca, dr. Cîrjaliu scria pe pagina sa de facebook: ”Stativul nu trebuia să fie acolo! Dar masa, scaunele, oglinda de deasupra chiuvetei, geamul de la ușă, lingura sau pernele?”.

În scurt timp, dr. Cîrjaliu făcea o radiografie a sistemului, extrem de riguroasă și cu citarea articolelor din lege. Iată postarea:

”Filistinii

Folosesc termenul cu titlu de înjurătură, ca de la o doamnă medic, unei doamne economist care este momentan și întâmplător ministrul sănătății. Dă bine pe sticlă, are un ton convingător și un aer onest și găsește imediat vinovatul de la baza sistemului. Pînă și eu am crezut-o când, în 2018 jura, împreună cu ministrul Teodorovici că pînă la sfârșitul lui 2020 va fi gata spitalul regional Constanța. Mai aveam puțin și o aplaudam în picioare la scenă deschisă.
După ce am demisionat din funcția de șefă a secției de psihiatrie din Constanța, epuizată de minciunile, ipocrizia și indiferența managerului și a consiliului judetean, după ce imaginile spitalului, de care presa era oricum plină de zeci de ani, au ajuns și la domnia sa, a informat că va trimite corpul de control. În al treisprezecelea ceas, ar fi putut fi începutul unor măsuri corective și profilactice. Pentru că doamnei ministru îi place cuvântul”prevenție”. Evident că nu a venit și nu a trimis niciun corp de control, că nu ne convine să luam oficial act de mizeria pe care o tutelam.

A mai venit o dată președintele consiliului județean, același care, în 2016 a caracterizat situația secției ca fiind “dezorganizare”. Apoi a dat comunicate de presă prin care informa că va construi o clădire nouă și modernă în locul celei existente, care va fi demolată. După trei ani, înaintea unei inspecții interjudețene pe linie epidemiologică, managerul spitalului a revenit cu picioarele pe pământ:”mai fetelor, nu sunteți gospodine, puneți și voi mână de la mână și mai dați un var, o vopsea, e posibil să arate așa?” Am scos din buzunar, ca și alte dăți, am sapat și defrișat, ne-am pregatit pentru inspecție. Timp de două zile, niciun pacient nu a avut voie să facă pe el și ne-am epuizat stocul de pijamale noi.

Orice secție de psihiatrie, indiferent că este de ev mediu românesc sau din occident, este o bombă cu ceas. Explozia se produce într-o secundă și niciodată nu poti face față cu mâinile goale.
Dar doamna ministru a descoperit din nou esența problemei: asistenta uitase stativul, deci nu a respectat fișa postului, deci trebuie cercetată penal. Și inventează reguli noi, cum ar fi obligația personalului de a cere acordul aparținătorilor pentru a muta pacientul în alt salon sau existenta unui salon de “terapie intensivă”.

O invit să muncească o zi într-o secție de psihiatrie. Vreau să vad dacă are curaj să intre în sectorul cu pacienți sau să se apropie de un bolnav. Știu foarte bine ce spun, pentru că tuturor celor care vin în inspecții le este frică, indiferent ce vin să controleze. Stau la câțiva metri de ușa sectorului și încercă să vada ceva prin geam, dacă nu cumva a fost înlocuit de mult cu o bucată de carton. Trebuie să ne rugăm de ei să intre să-și facă treaba, să-i înconjurăm și să-i apărăm de propria repulsie și frica. Ii ajutăm să-și facă treaba în speranța că ne vor ajuta să schimbăm ceva.

Să încercăm să prevenim. Dar nu se întâmplă niciodată nimic pentru că ordinul este “sa iasă bine”. Se dau termene de conformare de care nu stă nimeni în loc, cât să treaca momentul. Se elaborează procedurile și protocoalele pe care le cere ANMCS, dar numai pe hârtie, cât să treacă acreditarea. Capul șefului de secție va sta unde îi stau picioarele dacă nu-și face bine treaba. Totul e frumos planificat pînă când decidenții trebuie să aloce fonduri. Atunci încep minciunile.

Minciuna este premeditată și elaborată la minister. O astfel de minciună este legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice -Legea 487/2002, care iată ce spune in art.22:
“Serviciile specializate de sănătate mintală se realizează prin următoarele structuri:
centrul de sănătate mintală;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie şi consiliere psihologică, de psihoterapie şi de logopedie;
c) centrul de intervenţie în criză;
d) servicii de îngrijire la domiciliu;e) spitalul de psihiatrie
staţionarul de zi;
f) secţia de psihiatrie din spitalul general;
g) compartimentul de psihiatrie de legătură din spitalul general;i
h) centre de recuperare şi reintegrare socială;
i) ateliere şi locuinţe protejate;
j) centrul de consultanţă privind violenţa în familie.”

S-a făcut ceva din toate astea? Absolut nimic în 17 ani. Secțiile de psihiatrie din spitalul general sunt aceleași clădiri de 100 de ani și sub denumirea pompoasă de Centru de sănătate mintală funcționează cabinetele de psihiatrie din policlinică.
Oricum, Normele de aplicare au fost elaborate abia în 2006 și actualizate în 2016.

Iată ce spune psihiatrul Eugen Hriscu despre “reforma” din 2006 :
În 2006, înaintea intrării în Uniunea Europeană, guvernanţii vremurilor îşi luau angajamentul în faţa oficialilor europeni că vor realiza o reformă structurală a sistemului psihiatric învechit şi barbar. În 2007, o mică echipă de psihologi şi psihiatri (din care făceam parte) stătea la o masă cu ministrul Sănătăţii de atunci, domnul Nicolaescu, acuzând faptul că toate propunerile noastre de reformare a felului în care se făcea (şi se face) psihiatrie în România erau blocate sau respinse de oficialii ministerului. Sărmanii de noi (în apărarea mea pot spune că eram încă foarte tânăr pe atunci) încă nu înţelesesem că scopul nostru era să mimăm reforma, nu să facem reforma[i].Câteva săptămâni mai târziu, ne-am dat cu toţii demisia, domnul Nicolaescu a bălmăjit ceva de interese politice ostile, apoi în locul lui a venit un domn care vindea maşini Ferrari şi lucrurile s-au prăvălit în uitare.

Normele de aplicare a legii 487 actualizate in 2016 prevad, printre alte conditii utopice:
(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt:
a) paturi repartizate în saloane, inclusiv de supraveghere continuă bărbați și femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare;
b) cabinete de consultații;
c) săli de psihoterapie individuală sau de grup;
d) spații pentru terapie ocupațională, educațională, recreativă;
e) săli de tratament;
f) săli de mese.
(2) Serviciile medicale minime pe care o structură psihiatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice;
b) evaluări psihologice;
c) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
d) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.

Iar

(3) Serviciile medicale minime pe care o structură de psihiatrie pediatrică trebuie să le asigure sunt:
a) diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice acute și cronice la copil și adolescent;
b) evaluarea psihoneurodezvoltării;
c) evaluare psihologică;
d) consiliere și psihoeducație pentru pacienți și familiile lor;
e) programe de terapie ocupațională, educativă și recreativă.

Cu cine, unde si cu ce? Cu un psiholog la 70-90 de pacienți, cum prevede schema de personal?

Art.16 (1) Lista spitalelor de psihiatrie care pot efectua internări nevoluntare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(Suntem în 2019 și acum vreo doi ani am fost întrebați dacă dispunem de condițiile necesare internării nevoluntare, adică izolator; am răspuns că nu; probabil asa au răspuns cele mai multe secții de psihiatrie, așa că Ministerul Sănătății a lăsat-o baltă cu lista; facem și acum internari nevoluntare, că nu se poate altfel. Dar asta înseamnă că nu e legal și orice pacient internat nevoluntar ar putea să dea psihiatrul în judecată.

Evident că dna. Pintea ar decide că medicul e vinovat, pentru că acea secție nu avea autorizare pentru internări nevoluntare.) Spun asta doar preventiv.

Ministerul Sănătății Publice, in Norma privind structura funcțională a compartimentelor și serviciilor din spital din 26.07.2006 prevede ca:
Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au în componență compartimente relativ autonome.
Art. 3. –
În componența unei secții medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spații:
a) saloanele pacienților și dotările sanitare aferente;
b) încăperi pentru asistența medicală;
c) încăperi pentru deservirea pacienților;
d) cameră de gardă cu grup sanitar și duș;
e) diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției.
Art. 4. –
În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților care își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).
Art. 5. –
Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:
a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maximum două paturi în rezerve;
b) arie utilă minimă de 7 m2/pat în saloane curente, 8 m2/pat în rezervă;
c) cubaj de 20 m3/pat de aer, în caz de ventilație naturală.
Art. 6. –
(1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:
a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duș, WC, lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
d) un duș la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri. Sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire.
(2) Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, secția pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.
Art. 7. –
Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:
a) priză de oxigen la două paturi;
b) corp de iluminat, priză și sonerie la fiecare pat;
c) pat și noptieră cu dulap la fiecare pat;
d) o masă cu scaune la fiecare salon.
Art. 8. –
(1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:
a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;
b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vânturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de însorire.
(2) Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
Art. 9. –
(1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere și următoarele criterii:
a) paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
b) distanța dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
c) distanța dintre pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;
d) distanța dintre pat și peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea în cărucior pentru persoanele cu handicap.
Art. 10. –
În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:
a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 m2;
b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 m2, amplasate numai la intrarea în secție;
c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;
d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;
e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective și alte dotări în funcție de specificul specialității.
Art. 11. –
Încăperile necesare pentru deservirea pacienților din componența secției:
a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;
b) camera pentru activități de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile;
c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).
Art. 12. –
Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:
a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente (“ploscar”): un ploscar la 25-30 de paturi;
b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie;

  1. c) depozit de lenjerie curată.
    13. –
    (1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.
    (2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției de zona saloanelor pentru bolnavi.

Aș râde dacă n-ar fi de plâns!!!
Doamna Ministru, domnule președinte al consiliului județean, în secțiile de psihiatrie nu funcționează WC-urile, chiuvetele și dușurile, nu există geamuri, nu se închid ușile, personalul se sufocă în cabinetele de 6 mp, tencuiala cade de pe pereți. Totul e o mare latrină și voi vreți pedepse penale pentru niște femei care nu s-au putut feri cu mâinile goale de un psihotic agitat.

Să vă fie rușine că ați pomenit din nou de salariile mari! Nu diferiți cu nimic de un aparținător care a urlat într-o secție că personalul nu are decât să moară pentru ca nepotul lui autist, după ce a bătut tot personalul, să trăiască.
Filistinilor!

Și mai vreau să îi transmit doamnei ministru că personalul din psihiatrie primește salariu, nu ajutor de înmormântare.”

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Societate

Constanța. Începe plata indemnizațiilor pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Mâine începe plata indemnizațiilor pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din municipiul Constanța, informează Biroul de presă al Primăriei municipiului Constanța printr-un comunicat remis redacției.

Astfel, cei 1758 de membrii ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, care au participat la alegerile prezidențiale din data de 10 noiembrie, sunt așteptați la sediul Primăriei Municipiului Constanța din strada Ștefan Mihăileanu nr.10, miercuri, joi și vineri.

Sunt puse la dispoziție 3 casierii care vor funcționa la după următorul program:

– miercuri, 20.11.2019, între orele 12:00-16:00;

– joi, 21.11.2019, între orele 08:00-16:00;

– vineri, 22.11.2019, între orele 08:00-16:00.

Pentru a evita aglomerația, casieriile vor fi deschise timp de 3 zile, în intervalul orar menționat, astfel încât plata indemnizațiilor să se poată realiza în condiții optime.

Menționăm că indemnizațiile operatorilor de calculator se vor achita după al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale 2019.

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Inspectorii de la Protecția Consumatorului au luat la puricat activitatea furnizorilor de utilități publice

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

ANPC a inițiat o serie de discuții cu furnizorii de utilități publice. Astfel, astăzi, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a demarat o serie de discuții cu reprezentanții furnizorilor de utilități publice, respectiv Distrigaz Sud Rețele, Engie România SA și Enel România etc.

Potrivit unui comunicat remis redacției, în urma centralizării, la nivel național, a sesizărilor primite de la consumatori au fost puse în discuție următoarele probleme:

  • întârzieri nejustificate în efectuarea lucrărilor de execuție ale branșamentelor
  • întârzieri în realizarea branșamentelor din cauza relației dintre entitățiile emitente de avize
  • majorările facturilor făra o informare corectă, completă și precisă în prealabil a consumatorilor, majorări urmate de recalculări
  • necesitatea stabilirii unui grup de lucru la nivelul entităților implicate în domeniul furnizorilor de utilități

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a propus constituirea unui birou unic pe lângă consiliile locale din care să facă parte toate entitățile emitente de avize și autorizații ce vizează debranșarea/bransarea populației de la utilitați publice. De asemenea, ANPC a propus desemnarea unui reprezentant al fiecărui furnizor de utilități la nivel de județ în vederea urgentării soluționării sesizărilor consumatorilor.

“Această propunere a avut la baza proiectul pilot desfășurat la nivelul Județului Constanța în perioada 2018-2019 în cadrul căruia atât Consiliul Județean, cât și furnizorii de utilități din județul Constanța au realizat un grup eficient de lucru în folosul consumatorilor”, a precizat domnul Horia-Miron Constantinescu, Președinte ANPC

 

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Noul inspector școlar general, Mihai Sorin, a trecut de la UNPR la PNL și a renunțat la funcția de consilier local

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de azi, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Constanța a avut loc prima conferință de presă susținută de către noul inspector școlar general, profesorul Mihai Sorin, desemnat în cursul săptămânii trecute de către ministrul Educației Naționale.

El și-a făcut o scurtă prezentare și a spus că a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Ovidius și  că este licențiat în Drept la București.

Este profesor de limba română, iar din anul 1999 a predat la Școala Gala Galaction din Mangalia. A mai lucrat în cadrul ISJ Constanța în intervalul 2015-2016, când a deținut funcția de inspector școlar adjunct.

Sorin Mihai a preluat funcția de inspector general școlar în cursul zilei de vineri, 15 noiembrie și ”de atunci preiau lucrurile din mers.”

Tot în cursul săptămânii trecute a migrat de la UNPR la PNL și a renunțat la funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Mangalia.

Sorin Mihai și-a prezentat obiectivele principale pe care le are în perioada în care se va afla la conducerea ISJ. Printre acestea se numără debirocratizarea, colaborarea eficientă cu administrația publică locală și restrângerea comisiilor din cadrul unităților de învățământ. De asemenea, a precizat că va face vizite de lucru în tot județul.

El a mai spus că se apropie perioada tezelor, iar calendarul trebuie respectat și le-a recomandat profesorilor să nu îi suprasoliocite cu evaluări pe elevi spre sfârșitul semestrului.

Una dintre urgențele pe care le are se referă la completarea echipei de la inspectorat. În perioada imediat următoare va trebui să completeze cele 8 posturi existente, dintre care unele sunt cu jumătate de normă.

Îmi propun ca ISJ să devină un mediu mult mai prietenos.”

Sorin Mihai a precizat că județul Constanța este un județ pilot, împreună cu județele Maramureș și Iași pentru monitorizarea segregării școlare.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: