Connect with us

Exclusiv

Patriarhul Daniel susţine lupta anticorupţie, dar ezită să-l suspende pe Teodosie, inculpatul

Doru Iordache

Publicat

la data de

În contextul protestelor împotriva Ordonanţei 13 şi a proiectului de lege a graţierii adoptate de Cabinetul Grindeanu s-a creat o adevărată controversă publică. În afara protestelor din Piaţa Victoriei şi de la Palatul Cotroceni, dezbaterea s-a dus în plan politic şi instituţional. Demersurile au avut ca protagonişti toate instituţiile cu atribuţii pe justiţie, de la Ministerul Public la Avocatul Poporului, Curtea Constituţională, Guvernul şi Preşedinţia României. După abrogarea ordonanţei 13, protestarii din Piaţa Victoriei şi din principalele oraşe au cerut demisia Guvernului Grindeanu, în timp ce adunarea de la Cotroceni cere demisia preşedintelui Klaus Iohanis.

Un demers de excepţie, dacă n-ar fi ipocrit şi fariseu

În contextul acesta, nici Biserica Ortodoxa Română nu a stat deoparte exprimându-şi poziţia printr-un comunicat de presă, pe care vi-l redăm integral:

„Societatea românească este foarte tulburată în aceste zile, deoarece există un conflict între instituţii majore ale statului şi, ca atare, o polarizare în rândurile populaţiei. Deşi neutră din punct de vedere politic, Biserica nu este indiferentă în plan social, ci receptează orientările sau dorinţele majore ale poporului: dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea nivelului de trai. În acest sens, trebuie continuată lupta anticorupţie, iar cei vinovaţi trebuie sancţionaţi, deoarece hoţia şi furtul degradează societatea în plan moral şi material. Totodată, lupta împotriva corupţiei nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar sancţionarea şi folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea, deoarece scopul acestora este îndreptarea şi reintegrarea socială a celor care recunosc şi regretă faptele rele pe care le-au săvârşit. În acest context social polarizat şi fracturat, în calitatea ei de factor al păcii sociale (cf. Legii cultelor nr. 489/2006, art. 7, al.1), Biserica îndeamnă la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială.
Rugăciunea este necesară, deoarece luminează raţiunea, pacifică patimile egoiste şi cultivă comuniunea de iubire a oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă. Dialogul este necesar pentru a depăşi conflictele între persoane, instituţii şi orientări sociale divergente.
Coresponsabilitatea socială este necesară, deoarece transferul de responsabilitate totală asupra adversarului nu rezolva problemele comune ale societăţii, care au nevoie de soluţii concrete elaborate în comun.
Prin urmare, Patriarhia Română cheamă pe toţi slujitorii Sfintelor Altare şi pe toţi credincioşii să săvârşească rugăciuni pentru pacea şi unitatea poporului român, pentru înnoirea vieţii morale şi spirituale a societăţii româneşti, dar şi să încurajeze dialogul şi coresponsabilitatea în societate.”

Pildele date de Biserica Ortodoxă Română dau bine în acest context şi probabil că ar trebui să-i călăuzească în demersul lor şi pe pensionarii care manifestă la Cotroceni. Dar BOR are propriile ei probleme la acest capitol.

ÎPS Teodosie între controlul judiciar şi prezumţia de nevinovăţie

Teodosie-NazarceaCel mai apropiat exemplu este cel al IPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului trimis în judecată de DNA Constanţa. Conform rechizitoriului, Teodosie Petrescu, împreună cu juristul Stere Beca şi preoţii Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu, Ciprian-Ioan Cojocaru şi Aurelian Ştefan au prezentat declaraţii false la APIA, în perioada 2010-2016, obţinând în mod necuvenit subvenţii din fonduri publice pentru culturi de viţă de vie la Ferma 3 Nazarcea, care era în paragină totală. Procurorul de caz a reţinut în Rechizitoriu că în cuprinsul declaraţiilor depuse la APIA, „se menţionează în mod nereal că parcelele menţionate anterior, solicitate la plată, sunt cultivate cu viţă de vie pe rod şi că solicitanţii se angajează să respecte pe toată suprafaţa agricolă utilizată normele GAEC – evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi au fost invadate cu vegetaţie nedorită pe tot intervalul formulării cererii şi obţinerii fondurilor, inculpaţii neavând niciodată intenţia să respecte normele GAEC, rezultând obţinerea pe nedrept de sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene în sumă totală de 1.392.964, 77 lei”. Acelaşi procuror spune că s-a săvârşit infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

Judecăţile unui ierarh cu calitatea de inculpat

Este cunoscut faptul ca BOR are pentru preoţii de mir propriile instanţe care însumează două etape de judecată. Prima instanţă este Consistoriul Eparhial compus din preoţi din Episcopii şi Arhiepiscopii, conduşi de episcopi sau, respectiv, arhiepiscopi, iar cea de-a doua, for superior, care este Consistoriul Mitropolitan, instanţă compusă din preoţi şi ierarhi de la Patriarhie. Deciziile acestor instanţe sunt definitive. În urma unor astfel de procese judecate după cutumele bisericeşti au fost caterisiţi sau achitaţi mulţi preoţi. Ce este curios este că sunt aduşi în faţa instanţelor bisericeşti preoţi după după bunul plac al ierarhilor. Nu există un cod de procedură. Sau cel puţin aşa a fost la Constanţa. IPS Teodosie a caterisit mai mulţi preoţi din subordinea sa, dar a şi iertat cazuri flagrante care, deşi au beneficiat de clemenţa legii bisericeşti, au primit condamnări penale la instanţele comune. Un exemplu este preotul Ion Manta, care a fost condamnat la o pedeapsă cu executare de 10 luni. Acest slujitor al Domnului a fost prins în 2009 conducând cu o alcoolemie de 80 g/l. În timp ce era cercetat, preotul Manta a fost prins din nou băut la volan. Pezumţia de nevinovăţie a funcţionat în faţa lui IPS Teodosie faţă de Manta pe toată perioada procesului, 2009 – 2012, până ce preotul a fost condamnat definitiv şi ridicat de politişti chiar din biserică, după slujba de Izvorul Tămăduirii. Ion Manta slujea la biserica din satul Arsa, comuna Albeşti. Atunci, Arhiepiscopia Tomisului a precizat, prin purtatorul de cuvânt, că preotul Ion Manta va fi deferit Consistoriului Bisericesc şi poate fi caterisit. Acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb foarte repede a fost judecat şi caterisit de Consistoriul Eparhial condus de IPS Teodosie preotul Nicolae Picu, ctitor şi slujitor al biserici Sfântul Mina din Constanţa. Principalul motiv al caterisirii a fost că nu a vrut să predea către Arhiepiscopia Tomisului biserica Sfântul Mina şi clădirile aferente unde funcţiona o cantină socială şi un centru pentru ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi aşa cum prevede statutul BOR. De fapt Teodosie vroia cu totul fundaţia care aparţinea preotului Nicolae Picu, nu doar biserica. Vrerea ierarhului era probabil legată de faptul că fundaţia primea fonduri din străinătate. Nicolae Picu s-a resemnat cu decizia de la Consistoriul Eparhial şi nu a mai apelat la Consistoriul Mitropolitan. Biserica Sfântul Mina a fost preluată de Arhiepiscopia Tomisului cu jandarmii, dar preotul Nicolae Picu prin fundaţia sa a rămas în slujba celor nevoiaşi.

IPS Teodosie acuzat după legea mirenilor nu a fost suspendat de Patriarhul Daniel

Dacă pentru preoţii de mir funcţionează acest sistem juridic în interiorul BOR, pentru episcopi, arhiepiscopi şi înalţi ierarhi judecata se face în cadrul Sinodului, cel mai înalt for decizional al BOR. Aici ar trebui acum judecat IPS Teodosie şi suspendat din funcţie pe perioada procesului, mai ales că este vorba de fapte penale. Pentru a putea fi suspendat IPS Teodosie, este nevoie de o treime din voturile Sinodului. Deşi IPS Teodosie este trimis în judecată sub control judiciar, măsură ce se poate schimba, alături de cei cinci preoţi ai săi judecaţi în liberate, Sinodul nu pare dispus să deschidă Cutia Pandorei cu o astfel de judecată. De asemenea nici IPS Teodosie nu-şi poate judeca proprii complici în Consistoriul Eparhial. El însuşi este acuzat de aceleaşi fapte. În tot acest timp, Sinodul tace şi nu ia nicio măsură, invocând probabil prezumţia de nevinovăţie. Este posibil ca aceasta să funcţioneze pănă la decizia definitivă care poate veni în câţiva ani. Puţini cunosc faptul că IPS Teodosie este trimis în judecată sub control judiciar pentru că pe perioada anchetei a luat legătura cu persoanele implicate. Paradoxal,  Patriarhul Daniel susţine, ca şi Papa de la Roma, lupta anticorupţie, dar nu-l suspendă pe „supusul” său Teodosie, situaţie ce afectează grav imaginea Bisericii Ortodoxe şi clerul de la Constanţa.

Comments

comments

Exclusiv

(VIDEO) Baronii lacului Oltina, acuzați că au inundat pășunea, au închis un pod și au incendiat un sit natural

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Piscicultura României a ajuns pe mâini private în perioada 2003-2004, pe vremea guvernului Năstase. La acel moment, bălțile de pește din întreaga țară erau exploatate de societăți de stat, care continuau activități de producție începute în perioada comunistă. În loc să lanseze o procedură transparentă de privatizare, Adrian Năstase a pus la punct un tun de proporții. Printr-un ordin nepublicat în Monitorul Oficial al României, guvernul său a decis să retragă 33 de bălți din capitalul social al societăților piscicole de stat. Aceste active (bazine, diguri, clădiri, mijloace fixe) au fost mai apoi transferate cu titlu gratuit Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), antecesoarea actualei Agenții Naționale de Pescuit și Acvacultură (ANPA). Rămase fără active, fostele întreprinderi piscicole de stat au intrat în faliment, pasivul lor și deranjul social fiind suportate, evident, de statul român. În timp ce acestea se prăbușeau la grămadă, bunurile erau acaparate de așa-numiții ”baroni ai bălților”.  Aceștia au primit în mod netransparent și clientelar contracte de asociere în vederea exploatării activelor piscicole. După câțiva ani, au primit în concesiune, prin atribuire directă, și terenurile de stat ocupate de active.

Cum a fost privatizat lacul Oltina

Cinci amenajări piscicole de stat din județul Constanța au avut soarta descrisă mai sus. În articolul de față vorbim de balta Oltina, situată într-o zonă de o rară și sălbatică frumusețe, cu statut de arie naturală protejată. În 2004, Pestom SA, societatea de stat care continua activitatea piscicolă începută în perioada comunistă, a fost alungată din baltă prin mecanismul descris mai sus. Activul piscicol a fost predat societății Aquarom Elite Distributions SRL București, prin contractul de asociere în participațiune nr. 174/16.08.2004. Firma a cumpărat de la CNAFP și peștele din baltă, evaluat cantitativ la 49.884 de kilograme și financiar la 4,2 miliarde de lei vechi. Peștele aparținea SC Pestom SA, astfel că CNFP nu avea niciun drept să îl comercializeze. Însă nimeni nu s-a mai împiedicat în acest moft.

La patru ani distanță, Aquarom a încheiat cu ANPA (succesoarea CNAFP) contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare nr. 12/10.03.2008, cumpărând astfel, în rate (ultima plătită în 2012), bazinele piscicole, digurile și clădirile de la Oltina. În aceeași zi, firma a semnat și contractul nr. 16/10.03.2008 de concesiune prin atribuire directă, cu ANPA, prin care a obținut concesiunea pe 49 de ani a terenului de stat de sub active. Vorbim aici de cuveta lacului Oltina și de terenuri neproductive de pe malul bălții.

Un dezastru pentru care vinovat a fost scos Dumnezeu

Activitatea de la amenajarea piscicolă Oltina a creat și mai creează încă vii controverse la nivelul populației și administrației locale din comuna Oltina. În primăvara anului 2006, un dig al amenajării piscicole s-a rupt. Satul Oltina, situat în vecinătatea bălții cu același nume, a fost inundat atunci în așa hal încât, în partea sa de jos, accesul nu se putea face decât cu barca.  Zeci de case au fost afectate, iar aproape 200 de persoane au fost evacuate. Cauzele incidentului nu au fost pe deplin elucidate. Însă principala ipoteză a fost aceea că firma Aquarom exploata lacul cam după ureche, crescând nepermis de mult nivelul apei în baltă. O parte din casele distruse în 2006 au fost refăcute pe deal, cu bani de la Guvernul României. Vinovat a fost scos… Dumnezeu sau, pentru cei mai puțin credincioși, natura.

Stan Pățitul și Gheorghe Stan

Lacul Oltina se alimentează gravitațional din Dunăre, adică prin cădere, între cele două lucii de apă existând o diferență de nivel. Procesul de umplere a lacului este controlat printr-un sistem de canale și stăvilare. Dacă stăvilarul nu s-ar închide la timp, casele dispuse pe dealurile din vecinătate, ca într-un amfiteatru, ar putea fi înghițite de ape. În 2006 s-a întâmplat o astfel de nenorocire. În 2019, ca un Stan-Pățitul, primarul din Oltina, Gheorghe Chirciu, spune că firma Aquarom, administrată de Stan… de Gheorghe Stan, nu gestionează corespunzător situația. Chirciu spune că societatea piscicolă a crescut din nou nivelul apei în baltă, peste parametrii autorizați. Apa a depășit malurile și a inundat pășunile învecinate, spre disperarea crescătorilor de animale.

Confruntarea

Redactorii Ordinea.Ro – Adrian Cârlescu și Tatian Iorga s-au deplasat la fața locului, în urmă cu două săptămâni. A fost o zi fierbinte la propriu. Ne referim aici la cele 42 de grade indicate pe termometrul din bordul mașinii, dar și la confruntarea, de-a dreptul incendiară, dintre Gheorghe Chirciu și reprezentantul firmei Aquarom Elite Distributions SRL.

Acuzații grave aduse de primarul Chirciu

Acuzațiile aduse societății piscicole de către primarul din Oltina sunt următoarele: inundarea pășunii, creșterea nivelului de apă peste cota autorizată de exploatare, incendierea stufărișului din zona naturală protejată, intabularea ilegală a unei suprafețe de teren de aproximativ 50 de hectare, care ar fi aparținut de drept localității, intabularea ilegală a două corpuri de pădure în suprafață de 3 hectare, care ar fi aparținut de drept statului, precum și închiderea accesului pe un pod public. Este vorba de podul peste stăvilar. Chirciu spune că localnicii care treceau pe acel pod pentru a merge într-un alt sat al comunei sau pentru a avea acces la pășuni și terenuri agricole sunt obligați acum să ocolească 20 de kilometri.

Ce spune reprezentantul Aquarom

În replică, reprezentantul Aquarom declară că stufărișul din zona naturală protejată ar fi fost incendiat de crescătorii de animale. Acesta neagă depășirea cotei autorizate de exploatare a lacului și susține că terenul inundat nu este pășune, ci aparține societății. Reprezentantul Aquarom nu a știut să răspundă acuzației că societatea ar fi intabulat aproximativ 50 de hectare de teren în plus, acaparând astfel pășunea localității. În schimb a susținut că podul peste stăvilar ar aparține Aquarom, care l-ar fi construit după concesionarea bălții, negând astfel susținerea primarului Chirciu că acest obiectiv a fost realizat înainte de 1989. Acesta a mai spus că podul a fost închis pentru primar, deoarece se ceartă cu patronii firmei. 

Momentele esențiale ale confruntării dintre primar și reprezentantul societății piscicole le puteți urmări în videoreportajul atașat articolului de față.

În acte, firma aparține unui tip care a fost asociat cu Elena Udrea li Dorin Cocoș

Potrivit istoricului din Monitorul Oficial, Aquarom Elite Distributions SRL este o firmă înființată în anul 2003, care s-a ocupat la începuturile sale de producția de ape minerale și băuturi carbogazoase non-alcoolice. Aceasta a fost fondată de Elena Rusan, o doamnă născută în anul 1927. Din 2005, societatea a început să fie administrată de fiul acesteia, Dan Lucian Rusan, născut în anul 1955. La un moment dat, acesta a devenit principalul asociat al firmei. El s-a retras cu totul din Aquarom, în anul 2018.

Societatea este deținută în momentul de față de Valentin Nichifor și Ion Petre. Potrivit platformei Confidas.ro, Nichifor mai este implicat și în SC Danubiu Elit SRL, o altă societate care a încheiat contract de asociere cu CNAFP în anul 2004, preluând crescătoria de pește de la Dunăreni. Celălalt asociat, Ion Petre, este implicat în 36 de societăți comerciale. Într-una din ele, Elan Grup SRL, patronul de la Aquarom a fost asociat cu Elena Udrea și Dorin Cocoș. Societatea a fost radiată din Registrul Comerțului.  

Administratorul Stan, baronul bălții Bugeac

Cei doi patroni de la Aquarom nu se ocupă și de administrarea firmei. Astfel, potrivit Confidas.Ro, societatea este administrată de Gheorghe Stan, Marcel Stan și Vasile Stan. Cei trei dețin în mod oficial firma Complex Grup SRL care a preluat, în 2004, crescătoria lacului Bugeac, cel mai important activ piscicol din județul Constanța. Va urma!

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Simfonia picamerelor! În Năvodari, turismul se face între bormașini, macarale și zbierături de muncitori

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Turismul de pe litoralul românesc a cunoscut o adevărată expansiune. În ultimii 15 ani, investițiile pe litoral, în special în partea de nord, au explodat, astfel încât niciun centimetru de pământ nu a fost lăsat neexploatat. În articolul de azi nu ne vom referi la legalitatea sau ilegalitatea construcțiilor de pe litoral, ci la un alt aspect pe care aproape toate instituțiile statului îl ignoră. Ne vom referi la faptul că, în goana de a construi cât mai repede, unii dintre investitori au trecut peste lege și ridică imobile în plin sezon estival printre turiști, care sunt nevoiți „să se odihnească“ între zgomote de picamere, bormașini și tot felul de scule de construcții. O astfel de situație ne-a fost adusă la cunoștință de administratorul unui hotel de pe litoral, situat la limita dintre stațiunea Mamaia și orașul Năvodari. Investitorul ne spune că în jurul hotelului său sunt în lucru cinci șantiere, care și-au continuat activitatea după începerea sezonului estival. Asta face ca turiștii, care vin, teoretic, să se odihnească, să dea bir cu fugiții.

„Mă numesc Valentin-Florin Mihai și administrez unitatea de cazare „911mamaia“ din str. Lotus, nr 9, Năvodari, unitate clasificată cu certificatul de clasificare nr 31628 din 23.04.2019. Am sesizat din 30 mai 2019 Ministerul Turismului, Inspectoratul de Stat în Construcții și Direcția de Sănătate Publică Constanta cu privire la faptul că în jurul locației mele sunt 5 șantiere în lucru, care nu și-au încetat activitatea în perioada 15 mai – 15 septembrie, conform Legii n.r. 597/2001 actualizată (obligă închiderea șantierelor pe perioada 15 mai – 15 septembrie, dacă este afectată activitatea turistică), DEȘI ESTE EVIDENT CĂ AFECTEAZĂ ACTIVITATEA TURISTICĂ PRIN GĂLĂGIE ȘI PRAF…neavând plase pe fațade!“, a spus administratorul hotelului „911mamaia“.

Plimbat de la o instituție la alta

Deși zgomotele produse de construcțiile din zonă îi alungă turiștii, administratorul hotelului „911mamaia“, spune că nicio instituție nu s-a implicat în acest caz. Ba, mai mult, Valentin-Florin Mihai a fost plimbat de la o instituție la alta.

„Am făcut în 30 mai sesizări la Ministerul Turismului, ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală Năvodari. A venit [cineva – n.r.] de la Poliție și a spus că nu poate da amendă pentru că nu au cu ce măsura poluarea fonică… decibelii! Cei de la ISC m-au contactat a treia zi și m-au chemat la sediu, unde mi s-a explicat că Legea 597/2001, actualizată, a fost modificată de câteva ori în interesul celor de la putere, astfel luând ISC-ului posibilitatea să oprească șantierele pe perioada 15 mai – 15 sept, pentru că au trecut în lege și faptul că șantierele afalte în derulare nu se opresc. Cu toate acestea, în ultima parte a legii scrie că se opresc șantierele care „aduc atingere activitatii turistice“… ceea ce este foarte clar că fac aceste 5 șantiere din jurul hotelului Opera, White Tower, 911mamaia și Stavros. ISC nu are abilitatea să confirme că afectează activitatea turistică… ISC-ul verificând etapele construcțiilor și autorizațiile.

Conform adresei, ISC m-a trimis către Ministerul Turismului, Garda de mediu și Direcția de Sănătate Publică Constanța. După o săptămână, Ministerul Turismului răspunde și mă trimite la ISC, Primăria Năvodari, Poliția Locală. Direcția de Sănătate Publică mă trimite la Ministerul Turismului, Poliția Locală și Primărie. ISC a răspuns că nu are în atribuție să stabilească dacă afectează activitatea turistică și m-au trimis la Ministerul Turismului și Garda de Mediu, aceasta din urmă nu a răspuns nici până azi din 30.05.2019“, reclamă administratorul hotelului „911mamaia“.

Valentin-Florin Mihai întreabă pe această cale cine altcineva în afară de Ministerul Turismului poate constata faptul că, din cauza zgomotelor produse de construcții, turismul este afectat?

„ISC -ul închide șantierele dacă primește această precizare că este afectată activitatea turistică a unităților de cazare situate la câțiva metri de construcții. Până una alta, din cauza neprofesionalismului și birocrației, instituțiile mă trimit de la una la alt, iar turiștii își cer banii înapoi și pleacă cu un gust amar, fără speranța să revină, desi eu le ofer în unitatea mea de cazare tot confortul. Dar sunt treziți de luni până sâmbătă, inclusiv, la 7.30 de picamere, bormașini și macarale…cife….și zbierături ale muncitorilor! De praf nu mai zic. Investițiile imense făcute în turism riscă să fie pierdute din cauza legilor nerespectate (597/2001). Sper să fie cineva capabil să pună în aplicare Legea 597/2001!“, mai spune Valentin-Florin Mihai.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Ginerele primarului PSD-ist din Agigea a cumpărat 10% din Golful Pescarilor cu 100 de lei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu, ginerele primarului PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cârjaliu, a dobândit 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an cu o investiție de 100 de lei. Nuțoaia-Cîrjaliu a fost cooptat în SC Golful Pescarilor SRL, în septembrie 2018. Acesta a intrat în firma care deține cunoscutul restaurant pescăresc din vecinătatea plajei Agigea printr-o înțelegere a asociaților. Anterior, firma era deținută de Dumitru Stanciu din Agigea, care avea 50% din părțile sociale, și de oamenii de afaceri constănțeni Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu, care dețineau câte 25% din părțile sociale. Practic, business-ul se împărțea între Stanciu și cei doi constănțeni. Toți trei dețineau și calitatea de administratori. În septembrie 2018, aceștia au decis să-l coopteze în societate pe ginerele primarului din Agigea. Cooptarea a fost urmată de o majorare a capitalului social cu 480 de lei. Jumătate din acest aport financiar a fost adus de Popa și Lupoiu, care astfel și-au păstrat 50% din business. În schimb, Dumitru Stanciu a adus un aport mai mic, cedând practic 10% din firmă către ginerele lui Cîrjaliu, care a dobândit calitatea de asociat cu o investiție de 100 de lei. Stanciu a fost revocat și din funcția de administrator al societății, în locul său fiind numit noul asociat, Cătălin Nuțoaia Cîrjaliu. În anul 2018, Golful Pescarilor SRL a derulat afaceri de 6.897.126 de lei.

Întrebarea care se pune în mod firesc este: de ce ar ceda cineva 10% dintr-un business de 1,5 milioane de euro pe an, fără niciun beneficiu? În opinia noastră, permutările de mai sus trădează fapte de corupție ale primarului din Agigea. Am relatat pe larg în Ordinea.Ro că, la inițiativa lui Cristian Maricel Cîrjaliu, terenurile din zona Cherhanalei Agigea au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al comunei Agigea, în anul 2012. Anterior, Primăria adeverise că terenurile în cauză sunt în proprietatea societății piscicole Sarda Fish SRL, aparținând familiei antreprenorului local Matei Datcu. După ce s-a înstăpânit prin simplă inventariere pe terenurile din zona piscicolă, Primăria Agigea a vândut un lot de 1700 mp către Golful Pescarilor SRL. Tranzacția a fost încheiată în anul 2014, fără aprobarea Consiliului Local Agigea. Societatea Golful Pescarilor SRL era deținută atunci de Dumitru Stanciu, care era asociat unic și administrator. La scurt timp, Stanciu a cedat jumătate din firmă către afaceriștii Popa și Lupoiu. Mai departe, Primăria Agigea și-a dat întregul concurs ca firma să prospere. Societățile concurente, Sarda Fish SRL și Pescăria lui Matei SRL, au fost amendate în cascadă, intimidate și denigrate de primarul Cîrjaliu. Inclusiv turiștii care parcau mașinile pe domeniul public pentru a merge la restaurantul Pescăria lui Matei au fost amendați de administrația Cîrjaliu, în anii trecuți. Atitudinea arbitrară continuă și la momentul de față.

 

Deși joacă formal un rol de justițiar, Cîrjaliu este animat, de fapt, de un interes de trib. Astfel, Dumitru Stanciu este chiar finul fratelui său, Bogdan Cîrjaliu. După toate indiciile, Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu. În 2017 și 2018, Stanciu nu a obținut niciun beneficiu de la Golful Pescarilor. Niciun leu. Nimic. Informația este furnizată chiar de soția sa, care este o simplă angajată a Primăriei Agigea și care a depus, în această calitate, declarații de avere, ca orice funcționar public.

Din aceste documente, reiese că Dumitru Stanciu a dus acasă, în cei doi ani, doar salariile pe care le câștigă de la societatea Mytkar Service SRL Agigea, în care deține și calitatea de asociat unic. Vorbim aici de o firmă modestă, care se ocupă de reparația autovehiculelor. Societatea are doi angajați, din care unul este chiar patronul. Însă chiar și în această afacere modestă, se văd legăturile dintre Mitică Stanciu și nașul său, Bogdan Cîrjaliu, fratele primarului din Agigea. Potrivit portalului Confidas.Ro, Mytkar Service are sediul social în Agigea, pe strada Zmeurei nr. 27. Tot pe strada Zmeurei nr. 27, lotul 2, funcționează și SC Artplast Service SRL, o agenție imobiliară deținută chiar de Bogdan Cîrjaliu și de soția acestuia. În sfârșit, Mytkar Service, firma lui Stanciu, răspunde la același număr de telefon ca și firma de pază și protecție Scan SRL, aparținând, de asemenea, lui Bogdan Cîrjaliu și soției acestuia. Pe vremuri, firma Scan SRL i-a aparținut chiar primarului Maricel.  Așa cum spuneam, după toate aparențele, Mitică Stanciu este un simplu interpus al familiei Cîrjaliu în afacerea Golful Pescarilor. Ceea ce explică lejeritatea cu care acesta a cedat, fără beneficii, 10% din business către ginerele primarului din Agigea. Aceleași raporturi consemnate mai sus explică și situația oarecum fabuloasă, prin care un tânăr a cumpărat 10 procente dintr-o afacere de 1,5 milioane de euro pe an, cu o investiție de doar 100 de lei.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: