Connect with us

Actual

Portul Constanţa, între americani şi … restul lumii. Chimpex intră pe piaţa de cereale

Maria Ionescu

Publicat

la

Pe data de 11 martie, Chimpex a semnat un acord de finanţare în valoare de 27 milioane de euro pentru construirea unui nou terminal de cereale.

Facilitatea de credit acordată de către Banca Comercială Română va permite Chimpex SA, unul dintre cei mai mari operatori portuari de la Marea Neagră, să implementeze unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare ale sale.

Contractul, în valoare de 27 milioane de euro, cu o maturitate de 10 ani, a fost semnat în data de 11 martie 2016.

Chimpex va utiliza finanţarea pentru construcţia silozului de cereale cu o capacitate de 200.000 de tone. Terminalul va fi amplasat în Molul IV din Portul Constanţa, Dana 55 şi va avea o capacitate de procesare de peste 3,5 milioane de tone de cereale pe an (grâu, orz, porumb, rapiţă, floarea-soarelui, etc.). Terminalul va fi complet automatizat şi va permite descărcarea simultană a cerealelor din tren, camioane şi barje şi încărcarea acestora în vase de tip Panamax de până la 63.000 tone. Alte facilităţi oferite de noua construcţie sunt: aerisire şi monitorizare constantă printr-un sistem electromecanic dedicat, ajustări la încărcare şi descărcare, sistem de operare ecologic, dust-free şi transbordare directă de la mijlocul de transport la vas.

Chimpex SA Chimpex continuă să se remarce ȋn rândul operatorilor portuari din Constanța prin investiții majore ȋn modernizarea platformei, maximizând standardele de calitate pentru clienții săi. De asemenea, contribuie major la afirmarea poziţiei de top a României ȋn sectorul de comerţ internaţional cu cereale.

Construirea unui business solid acordând o deosebită atenţie siguranţei angajaților, protecției și menținerii unui mediu ȋnconjurător curat prin respectarea tuturor normelor ce se impun, având impact pozitiv ȋn economia națională, constituie obiectiv primordial al operatorului Chimpex.

Ameropa, “mămica” Chimpexului, este prezentă în 30 de ţări ale lumii

Chimpex este o companie subsidiară a grupului Ameropa Graines, care la rândul ei aparţine de compania elveţiană Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România, atât combinatul de îngrăşăminte azotoase Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa. Fondată în 1948, Ameropa este un trader internaţional de cereale şi îngrăşăminte, din Elveţia, aflat în proprietate privată, care acoperă pieţe tradiţionale, cum sunt Statele Unite, America de Sud, Europa, Asia şi Australia, la fel ca şi pieţe emergente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Ameropa are peste 4700 de angajaţi pe glob şi intermediază anual 10 milioane de tone de îngrăşăminte şi 10 milioane de tone de cereale.

Ameropa este prezentă în 30 de ţări şi are o expunere globală în pieţele tradiţionale pe cinci continente, motiv pentru care Chimpex a fost o companie fericită în momentul preluării. În anul 2013 traderii locali de cereale Ameropa Grains şi Alfred C. Toepfer (controlată de americanii de la ADM) au vândut fiecare câte 60.000 tone de grâu românesc Egiptului, pentru ca în 2014 ţara noastră să devină al doilea cel mai mare exportator de grâu în Egipt. După Franţa, care a fost principalul furnizor de grâu al Egiptului cu  livrări de circa 1 milion de tone, România a venit pe locul secund cu 780.000 de tone (26,8% din necesar) depăşind astfel Rusia care a asigurat 765.000 de tone (26,3%).În momentul de faţă, exporturile din portul Constanţa sunt realizate, pe jumătate, de către companii care aparţin Statelor Unite ale Americii, iar diferendele existente între acestea şi restul companiilor exportatoare sunt foarte mari, dar puţin vizibile. Reamintim că, în cursul anului trecut, un gigant american – conglomeratul agroindustrial ADM, unul dintre cei patru giganţi ai comerţului mondial cu materii prime agricole – a preluat două terminale din portul Constanţa într-o înţelegere de peste 90 mil. €. Americanii dispun la ora actuală de jumătate din capacităţile din port.

Comments

comments

Actual

Este benefică introducerea unor pașapoarte de vaccinare? Cum va fi afectată libertatea de circulație

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

Într-o mișcare binevenită de multe dintre destinațiile turistice din Europa, conducerea Uniunii Europene a anunțat că are în vedere introducerea unui pașaport de vaccinare digital care va permite deplasarea în interiorul UE pentru cetățenii care au primit un vaccin COVID-19.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a scris pe Twitter că obiectivul unui astfel de „Digital Green Pass” este să ofere dovada că o persoană a fost vaccinată; rezultatele testelor pentru cei care încă nu au putut primi un vaccin și informații despre recuperarea COVID-19 care să permită locuitorilor să se deplaseze în siguranță în UE și în străinătate.

Israel, care a vaccinat cu succes 39% din populația sa, a implementat deja un program similar, numit „green pass”, care permite accesul persoanelor vaccinate în săli de sport, concerte și restaurante, în timp ce Danemarca a anunțat deja propriile planuri în vederea introducerii unui pașaport digital de sănătate.
Ideea ntroducerii unui pașaport digital de sănătate nu este lipsită de controverse, în special în rândul activiștilor pentru drepturile omului, susținătorilor protecției datelor și țărilor cu acces limitat la vaccinuri. Cu toate acestea, dacă pașapoartele de vaccin vor fi introduse, vor oferi o modalitate de control a coronavirusului.

Unde ar fi utilizate pașapoartele pentru vaccin?

Industria turismului este cea mai dornică să le pună în practică. Companii aeriene precum Qantas (Australia) cer deja dovezi de vaccinare sau recuperare în urma infecției cu Covid-19, pentru zborurile internaționale. Țări precum Spania și Grecia, ale căror economii sunt dependente de turism, au nevoie disperată de creșterea numărului de turiști, luând în calcul deschiderea coridoarelor de călătorie cu Marea Britanie Israel, pentru cetățenii care pot dovedi că s-au vaccinat.

Există un grad de utilitate înalt și în alte domenii, în afară de cel turistic. Universitățile ar pute aorganiza cursurile în format fizic, știind că studenții lor sunt vaccinați. Cinematografele și sălile de concert ar putea să-și deschidă din nou porțile.
Cum ar funcționa pașapoartele de vaccin?

De obicei, acestea vor include o aplicație prin care utilizatorii le vor putea arăta oficialilor dovada vaccinării. De exemplu, aplicația CommonPass notifică utilizatorii cu privire la regulile de intrare într-o țară, cum ar fi efectuarea vaccinului sau prezentarea unui test negativ COVID-19. Apoi ajută la verificarea faptului că au aceștia au îndeplinit cerințele, prin conectarea cu clinica sau autoritatea sanitară care a furnizat serviciul, fie solicitând utilizatorului să descarce pe telefon rezultatele testelor sau informații despre vaccinare. Datele în sine nu sunt stocate pe telefonul utilizatorului; în schimb, aplicația generează un cod QR care poate fi scanat, confirmând că clientul a îndeplinit cerințele. Clienții fără telefoane inteligente pot imprima în schimb codurile de confirmare.

Dețin o hârtie care certifică vaccinarea. Nu ar trebui să fie suficientă dovadă?

Este adevărat că țările din Africa și Asia au cerut de mult timp dovezi ale vaccinării împotriva febrei galbene și a altor boli de la vizitatori. Dar „cartonașul galben” dar un certificat în format tipărit este ușor de falsificat.
A avea astfel de carduri de vaccin pentru COVID-19 ar fi și mai complicat. Având o cerere mare și oferte limitate de vaccinuri, potențialul de fraudă este mare. La fel și posibilitatea confuziei: există mai multe vaccinuri utilizate în prezent la nivel global.
Dacă cetățenii vor deține astfel de certificate, în format tipărit, în diferite limbi, acestea vor fi dificil de gestionat de către autoritățile din țări diferite. Un certificat digital, universal, ce va fi utilizat de toate țările, va rezolva această problemă.

Cât timp va dura până când pașapoartele vaccinale vor fi adoptate pe scară șargă?
Răspunsul este “Cel puțin câteva luni”. Națiunile europene precum Spania și Grecia speră să aibă sisteme instalate la timp pentru sezonul estival, dar va fi nevoie de timp pentru a pune în aplicare toate reglementările.

Problema cea mai mare din UE este accesul la vaccinuri. Statele Unite declară că va avea suficiente vaccinuri pentru întreaga sa populație până la sfârșitul lunii mai, iar Marea Britanie anticipează că toți cei cu vărsta peste 50 de ani vor fi vaccinați până în luna iunie. În Uniunea Europeană, din cauza accesului anevoios la vaccinurilor, abia în septembrie se va ajunge la un rezultat similar, mult după vărful sezonului estival. Există, astfel posibilitatea, ca cetățenii americani și britanici vor putea circula în țările din sudul Europei sudul Europei, în timp ce localnicii vor fi obligați să rămână acasă.

Nu este nedrept să se solicite pașapoarte de vaccin atunci când nu toți cetășenii vor avea access la vaccin sau nu vor dori să se vaccineze?

Acesta este argumentul unor țări precum Franța și Germania și a unor organizații precum Organizația Mondială a Sănătății, că această ipoteză va duce la creșterea inegalităților, până când toată lumea va avea ocazia să se vaccineze. Comisia pentru Egalitate și Drepturile Omului din Marea Britanie declară că cerințele privind vaccinurile pentru călătorii sau accesul la diverse locații ar putea duce la „discriminare ilegală”. Ministrul de externe al Belgiei, Sophie Wilmès, a scris pe Twitter că, deși ideea unui sistem european standardizat de verificare a vaccinului a fost una bună, nu ar trebui să existe „nicio problemă de a lega vaccinarea de libertatea de mișcare în Europa. Respectarea principiului nediscriminării este mai fundamentală ca niciodată, deoarece vaccinarea nu este obligatorie și accesul la vaccin nu este încă generalizat.”

Certificatele de sănătate propuse vor crește probabil inegalitatea, spune Anthony Dworkin, Senior Policy Fellow la Consiliul European pentru Relații Externe, dar acestea vor fi în continuare vitale pentru economiile care se blochează din cauza restricțiilor de călătorie: „Un element al nedreptății este prețul pe care îl vom plăti pentru un fel de redeschidere parțială.”

Ok, sunt complet vaccinat, am descărcat aplicația și mi-am rezervat biletele. Pot să-mi arunc masca?

Nu. Chiar și cu pașapoartele de sănătate în mână, măsurile de distanțare socială vor trebui să rămână încă mult timp în vigoare. Nu toți vor avea access la vaccin, iar riscul apariției unor noi variante ale coronavirusului este ridicat.

„Existența unui pașaport de vaccinare nu ne va readuce la normal. Este doar un mic pas pentru recuperarea pierderilor din sectorul turistic. Un pașaport sau un test negativ nu ar trebui să fie o scuză pentru a face tot ce vrem. Odată ce vom ajunge într-un loc, va trebui să respectăm regulile. Pentru că dacă nu o vom face, este foarte posibil ca în toamnă să ne confruntăm cu un nou val.”, afirmă Femenia-Serra, profesor la Universitatea din Alicante (Spania).

Sursa: Project-E

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Alertă ANPC. Alte trei tipuri de măşti care nu protejează de coronavirus

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) anunţă că alte trei alerte privind măşti de protecţie lansate de instituţie au fost validate de sistemul RAPEX.

Alertă ANPC privind măştile neconforme. Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare al Uniunii Europene – RAPEX a validat încă trei alerte din partea României, în ceea ce priveşte măştile aflate la comercializare în ţările Uniunii Europene. Acestea au fost semnalate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), instituţia abilitată să reprezinte România la nivel european, în cazul alertării pentru produsele nealimentare, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de ANPC. Alertă ANPC. Până în prezent, România este autoarea a 25 de alerte referitoare la măştile comercializate în spaţiul UE.

„Avem toleranţă zero faţă de practicile incorecte ale unora dintre operatorii economici. Suntem extrem de vigilenţi în toate cazurile care prezintă un pericol potenţial pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor români”, a declarat Claudiu Dolot, preşedintele ANPC.

ANPC se află în permanentă alertă în ceea ce privește piața de bunuri și servicii, mai ales cele absolut necesare în acestă perioadă marcată de pandemia Covid-19.
ANPC îi avertizează, de asemenea, încă o dată, pe acestă cale, pe operatorii economici din domeniu ca, înainte de a introduce la comercializare astfel de produse, să consulte site-urile ANPC și pe cel al Comisiei Europene pentru a se asigura că acestea nu figurează la capitolul ”produse interzise comercializării”, astfel încât ca actul comercial să se desfășoare conform prevederilor legale, cu respectarea drepturilor consumatorilor.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Va putea trece România peste șocul economic din 2020? Ce perspective sunt pentru 2021

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză, începută în Statele Unite ale Americii (1929-1933). Criza Covid-19 a afectat atât sistemul de sănătate, cât și economia. Este o criză dublă. Modul în care va fi gestionată criza sanitară va produce efecte asupra modului în care va evolua economia.

Economia românească nu putea să nu fie afectată, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri economice europene și globale. Structura sa a făcut ca economia românească să fie vulnerabilă la impactul COVID-19. Prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIB-ului, au fost printre cele mai lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor a fost supus restricțiilor aferente combaterii efectelor pandemiei.

În vederea diminuării efectelor crizei, guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini mediul economic. Execuția preliminară a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 mld lei (9,79% din PIB).

Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. Creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie, cauzată de criză, precum și, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 mld lei), de creșterea cu 2,72 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor, s-a
înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei, față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 mld lei.

Pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID-19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor, precum și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei, prin intermediul garanțiilor de stat în valoare de 12,48 mld lei pentru anul 2020 (1,20% din PIB).

Conform estimărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, exprimate la finalul anului 2019, România urma să înregistreze o creștere economică de 3,2% in 2020 si de 3,7% in 2021. Estimările OCDE erau la momentul respectiv similare cu cele ale Comisiei Europene.

Însă criza Covid-19, declanșată la începutul anului 2020 și care a afectat sistemele de sănătate globale, cu efecte directe asupra economiilor, a avut efecte puternice si asupra economiei românești, care a înregistrat in anul 2020 o contracție de -3,9%, conform Ministerului de Finanțe.
Această cifră arată că desi economia a avut de suferit, rezultatul este unul mai bun decât cel indicat de proiecțiile ce au fost realizate în cursul anului 2020 de către instituțiile financiare sau Comisia Europeană, care indicau că economia românească va înregistra o contracție de -5,2%.

Contracția economiei românești, de -3.9% an-la-an, este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Cu toate că în trimestrul II a fost înregistrată o scădere de 12%, aceasta a fost recuperată în ultimele două trimestre ale anului trecut.

Privind rezultatele înregistrate de principalele țări de destinație pentru exporturile românești, observăm că economia Germaniei a înregistrat o contracție de 5%, cea a Italiei de peste 8%, similară cu cea a Franței. Economia Ungariei a scăzut cu 5%, iar cea a Poloniei cu 2,8%.

Spania a înregistrat o contracție de 11%, Grecia de 10%, Portugalia de peste 7%. Singura economie din Uniunea Europeană ce a înregistrat creștere anul trecut a fost cea a Irlandei, care a crescut cu 2,5%. Comisia Europeană estimează o creștere a economiei zonei euro de 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, respectiv o creștere a economiei UE de 3,7 % în 2021 și 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

Deficite și datorii publice în creștere

Deficitele publice au crescut în mod semnificativ în UE în cursul anului trecut, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor menite să sprijine economia. Deficitul public agregat al zonei euro a crescut de la 0,6% din PIB în 2019, la aproximativ 8,8% în 2020, înainte de a scădea la 6,4% în 2021 și la 4,7% în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată, în cursul anului 2021, a măsurilor de sprijin de urgență, pe măsură ce situația economică
se va îmbunătăți.

Reflectând creșterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei publice în PIB la nivelul agregat al zonei euro va crește de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% în 2020, 102,3% în 2021 și 102,6% în 2022.

Datoria publică a României a ajuns la 47,7% din PIB la finele anului 2020 și a depășit primul prag de alertă din legea responsabilității fiscal-bugetare, de 45%, conform Consiliului Fiscal. Potrivit analizei Consiliului Fiscal, pe coordonatele din strategia
fiscal-bugetară a Guvernului, necesarul de finanțare total pentru anul 2021 ar urma să fie de 129,7 miliarde de lei (11,6% din PIB, cu un deficit bugetar estimat de 7,16% din PIB sau 80 de miliarde de lei). În anul 2022, ar urma sa fie de 127,8 miliarde de lei (10,6% din PIB), respectiv 119,6 miliarde de lei, iar în anul 2023 de 9,2% din PIB. Astfel, se estimează că necesarul de finanțare a sectorului guvernamental exprimat ca pondere în PIB va reveni la nivelurile pre-pandemie (9% din PIB în 2019) abia în anul 2023.

Comisia Europeană prognozează pentru România că datoria publică va crește de la 35% din PIB în 2019, respectiv la 46,7% din PIB în 2020, până la 54,6% din PIB în 2021 şi 63,6% din PIB în 2022.

În eventualitatea în care gradul de îndatorare depășește 50% din PIB, guvernul poate lua măsura înghețării salariilor din sectorul public, această decizie fiind deja luată ceea ce ajută la limitarea majorării datoriei publice. Dacă se depășește nivelul de 55% din PIB, vor fi înghețate automat şi cheltuielile cu asistența socială, din sistemul public, ceea ce presupune și înghețarea majorării pensiilor.

Conform tratatului de la Maastricht, criteriul de politică financiară impune statelor un deficit bugetar de sub 3% din PIB și un grad de îndatorare de sub 60% din PIB. Comisia Europeană a anunțat că limita de 3% din PIB a deficitului bugetar rămâne suspendată și
pentru anul 2021. Măsura a fost luată pentru a sprijini țările din UE să își revină din recesiunea cauzată de pandemie.

România depășise această limită încă de la finalul anului 2019, când a avut un deficit de 4,6%. Iar în la finalul anului 2020 s-a situat mult peste limita cu un deficit bugetar de 9,79% din PIB.

Pentru a reintra în prevederile tratatului de la Maastricht, România va trebui să își reducă gradual deficitul bugetar, sub pragul de 3% din PIB, ceea ce va presupune și renunțarea la programele de sprijin și diversele facilități acordate mediului economic în anul 2020. Simultan, este nevoie ca investițiile în economia românească să continue accelerat (bugetul de stat pentru anul în curs prevede investiții de 5,5% din PIB).

Sursa: Project-E.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: