Connect with us

Exclusiv

Portul Constanţa – istoria unei privatizări pe bucăţi, în plină desfăşurare

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Guvernul României a adoptat un memorandum privind vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni deţinute de stat la companii precum Hidroelectrica, CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Complexul Energetic Oltenia, Aeroporturi Bucureşti sau Rompetrol. Strategia de vânzare a participaţiilor statului în companiile menţionate urmează să fie definitivată până pe 15 octombrie a.c., după cum precizează surse guvernamentale citate de Hotnews.ro. În cazul particular al Portului Constanţa, Guvernul intenţionează să majoreze capitalul social al CN APMC cu 20-25% din valoarea actuală, prin emiterea de noi acţiuni, în scopul vânzării acestora pe Bursa de Valori Bucureşti. Statul ar urma să-şi păstreze poziţia dominantă în Portul Constanţa. În ipoteza unei majorări de 25%, Ministerul Transporturilor ar urma să-şi reducă participaţia, de la 80%, la 64%. De asemenea, Fondul Proprietatea, care deţine în momentul de faţă 20% din acţiunile Portului, ar urma să rămână, în urma majorării capitalului social, cu 15,99% din acţiuni (deşi există şi ipoteza că ar putea cumpăra noi acţiuni, din cele emise suplimentar, de pe bursă).

Fondul Proprietatea, deposedaţii regimului comunist şi companiile multinaţionale

fondul-proprietateaPrivatizarea pe bucăţi a Portului Constanţa a început în anul 2005. Atunci, la iniţiativa Guvernului Tăriceanu, prin efectul Legii 247/2005, a fost creată necesitatea despăgubirii persoanelor deposedate abuziv de regimul comunist, ale căror bunuri imobiliare nu mai puteau fi restituite în natură. Nu mai puteau, din cauza specialiştilor agricoli puşi în posesia unor terenuri pe vremea lui Iliescu, dar mai ales din cauza fraudelor imense din domeniul retrocedărilor, promovate de aşa-zisa clasă politică şi administrativă şi tolerate cu îngăduinţă de justiţie. Ulterior, după naşterea necesităţii, acelaşi Guvern Tăriceanu a decis înfiinţarea Fondului Proprietatea şi alocarea în patrimoniul acestuia a unor pachete de acţiuni la companiile strategice ale statului român. Printre acestea şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. În acest fel, 20% din acţiunile Portului au intrat în patrimoniul „dezmoşteniţilor” regimului comunist. În anii care s-au scurs, însă, Fondul a devenit la rândul său o societate pe acţiuni, listată la diferite burse. Iar aşa, după tranzacţii succesive, românii despăgubiţi în acţiuni au ajuns să mai deţină doar 34% din titlurile Fondului. La momentul de faţă, 25% din acţiunile FP aparţin unor investitori instituţionali străini, 4% unor persoane fizice nerezidente în România şi 34% deţinătorilor de GDR-uri (Certificate de Depozit Globale – titluri tranzacţionabile pe pieţe specializate din Londra, Luxemburg, Dubai sau Singapore).

Primăria Constanţa nu-şi putea apăra terenurile şi bugetul, dar râvnea la acţiunile Portului

Radu MazareÎn anul 2008, pe ultima sută de metri a Guvernului Tăriceanu, un alt pachet de 20% din acţiunile Portului Constanţa a intrat în posesia Primăriei Constanţa, prin efectul Legii 216/2008. Deşi, la comun, Ministerul Transporturilor şi Primăria Constanţei deţineau 80% din companie, cele două entităţi ale statului se situau de multe ori pe poziţii antagonice. Fostul primar Mazăre a iniţiat la un moment dat o campanie extrem de agresivă pentru a convinge autorităţile să reducă participaţia Ministerului Transporturilor cu încă 13%, în favoarea Primăriei. Pretenţiile sale au fost scurtate, în principal în baza argumentului că Portul este o societate strategică a statului român. În plus, la nivelul anului 2012, Primăria a intrat într-o spirală a datoriilor pentru o perioadă de 15 ani, în litigiul cu societatea italiană FIN CO GE R.O. SpA Catania, care a obţinut mai multe titluri executorii împotriva bugetului local. În 2013, Primăria a încheiat o tranzacţie extrajudiciară extrem de controversată cu societatea italiană, dându-şi girul ca aceasta să execute terenurile libere ale oraşului, fără contestaţie la executare, în situaţia în care bugetul local nu ar putea suporta ratele de milioane de euro stabilite de instanţele de judecată pentru investiţii de infrastructură, executate de italieni în contul municipalităţii, în zona Faleză Nord. Pentru cei care nu ştiu, Primăria lui Mazăre a încredinţat italienilor execuţia lucrărilor în anul 2009, fără a stabili o valoare a acestora. Ulterior, valoarea fost determinată prin expertize tehnice încuviinţate de instanţă, iar nu prin expertiză contabilă, pe care Primăria nu a cerut-o în termen fiind decăzută din dreptul de a mai propune o astfel de probă. Dovedindu-se neputincioasă să-şi apere terenurile şi bugetul, Primăria putea să prăpădească, într-o bună zi, la cine ştie ce executare silită, şi pachetul de acţiuni primit pe moca la CN APMC SA. Între timp, acest risc a fost îndepărtat cu totul, după ce Curtea Constituţională a României a declarat, în anul 2005, neconstituţională Legea 216/2008. Prin urmare, în acelaşi an 2015, Ministerul Transporturilor a revenit la participaţia anterioară, de 80%, pe care o are şi în momentul de faţă.

Ciloloş: „Mie(!!!) nu mi-a cerut nimeni Portul Constanţa când am fost în Olanda”

dacian_ciolosCifrele oficiale arată că CN APMC SA este una din companiile profitabile ale statului român, în ciuda cheltuielilor bugetate cu o destinsă largheţe de-a lungul anilor. Cu toate acestea, actualul premier al României, Dacian Cioloş, a ţinut să-şi afirme nemulţumirea în diverse ocazii. Pe 5 februarie a.c., în urma unei discuţii la nivelul Ministerului Transporturilor, Dacian Cioloş declara presei: „Portul Constanţa nu e doar o companie care trebuie să fie profitabilă şi aşa cum arată, este profitabilă, dar în ciuda profitului pe care îl realizează, se fac foarte puţine investiţii acolo. Sunt lucruri care nu sunt foarte clare, legate de modul cum se fac contractele de alocare a spaţiilor acolo. Deci, vreau să văd în perioada următoare ce măsuri putem lua pentru a eficientiza activitatea portului, care, cum vă spun, nu e doar o companie care trebuie să producă profit, e o infrastructură de care depind o serie de alţi agenţi economici acolo.”. Pe 1 septembrie a.c., în urma unei vizite pe care a făcut-o în Olanda, Dacian Cioloş a fost acuzat de reprezentanţii partidelor naţionaliste că ar intenţiona să privatizeze Portul Constanţa în favoarea olandezilor, ca preţ pentru acceptarea României în spaţiul Schengen. Cioloş a dezminţit aceste informaţii: „Mie nu mi-a cerut nimeni portul Constanţa când am fost în Olanda ca să intrăm în Schengen. (…) Niciun politician din Olanda cu care am discutat n-a condiţionat relaţia dintre portul Constanţa şi Rotterdam de intrarea României în Schengen. (…) Pot să vă asigur că, cel puţin la nivelul meu, nu s-a pus problema asta”, a declarat premierul, pe 1 septembrie 2016, citat de agenţiile de ştiri.

O fuziune de soluţii: Portul se pune pe picioare prin privatizarea parţială

Pe de altă parte, domnia sa a subliniat că: „Înainte de a vorbi de privatizări la portul Constanţa, sunt nişte lucruri pe care noi trebuie să le facem în România pentru a creşte performanţa portului, să terminăm acolo cu nişte lucruri care nu funcţionează bine de mai mulţi ani. (…) Dacă ne mulţumim doar cu faptul că natura ne-a plasat bine acolo nu e suficient ca să facem afaceri performante. Deci trebuie să folosim ce ne-a dat natura şi să ne folosim şi inteligenţa şi onestitatea şi eficienţa ca să punem portul ăla încet, încet pe picioare – şi acolo iar trebuie câţiva ani – şi pe urmă vom vedea cu cine o să se decidă să se facă parteneriat. Între timp, „punerea pe picioare a Portului” şi „parteneriatul” au fuzionat, putând fi realizate concomitent, prin creşterea capitalului social şi listarea noilor acţiuni la bursă. Olandezii, ca şi ceilalţi investitori, vor putea cumpăra acţiuni de pe bursă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Teodosie are ALERGIE și la executarea hotărârilor judecătorești

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Arhiepiscopia Tomisului își bate joc de o hotărâre judecătorească, prin care a fost obligată să achite daune morale de 15.000 de lei unui preot pe care l-a terfelit printr-un comunicat de presă, abject și mincinos, din anul 2016. Prin abuz de încredere, instituția ecleziastică l-a determinat pe preotul calomniat să nu înceapă proceduri de executare silită, achitându-i un avans de 3.000 de lei și angajându-se să plătească diferența de până la 15.000 de lei în rate săptămânale. Ori totul a fost o mare minciună, ca multe altele, ori Teodosie n-a mai avut timp să se onoreze, fiind prea ocupat cu negarea pe ocolite a pandemiei de COVID – 19 și cu defăimarea, pe după cireș, a vaccinării, față de care se declară alergic. Se poate spune că Teodosie a avut alergie și față de hotărârea instanței, ca dovadă că nu s-a mai sinchisit de ea, refuzând să-și îndeplinească obligația. Dezgustat de această atitudine a golanului cu ciomag arhiepiscopesc, victima calomniei și a abuzului de încredere face un apel la preoți și enoriași să-l ajute pe Teodosie să-și achite datoria.

Povestea victimei

Victima lui Teodosie se numește Traian Chircu. Acesta a fost preot militar la Mangalia, localitate unde a ctitorit un lăcaș de cult cu multă trudă personală și împrumuturi financiare. La finalizarea ctitoriei, în anul 2008, preotul militar a organizat o procesiune religioasă cu Brâul Maicii Domnului, o importantă relicvă cultică adusă la Mangalia cu acordul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. La procesiune a participat și președintele de atunci al țării, Traian Băsescu. În urma acțiunii, preotul Chircu a fost distins de Patriarhul Daniel cu Sfânta Cruce Patriarhală, considerată cea mai înaltă distincție a BOR. 

Preotul militar Traian Chircu, Mangalia, 2008. El a urmat cursuri ale Academiei Militare și a avut gradul de Locotenent Colonel. De-a lungul carierei, a participat în delegații internaționale. Un preot militar depinde din punct de vedere ecleziastic de eparhia din care face parte.

În 2009, în baza unei înțelegeri obscure între Teodosie și primarul de atunci al Mangaliei, PSD-istul Claudiu Tusac, edificiul Capelei Militare de la Mangalia a fost trecut în patrimoniul Arhiepiscopiei Tomisului. De îndată, Teodosie a numit un paroh civil, iar pe Chircu l-a trimis în judecata Consistoriului Eparhial (instanța de judecată bisericească), pe baza unui referat odios întocmit de un inspector trimis să verifice situația financiară a capelei. Pe inspector îl chemă Neculai Poalelungi, iar presa a scris despre acesta că a snopit în bătaie un alt preot, ca să îl constrângă să renunțe la parohie. De asemenea, presa a relatat că Poalelungi a fost implicat în acuzarea mai multor preoți, în vederea caterisirii acestora și a vacantării locurilor ocupate, pentru ca Teodosie să poată face alte numiri interesate.

Deși gestiunea lui Chircu nu putea fi verificată decât pe linie militară, inspectorul lui Teodosie a mâzgălit un raport cu date false, în care l-a scos pe preotul militar vinovat de delapidare. Mai departe, Consistoriul Arhiepiscopal, care era condus de un preot implicat într-un dosar penal pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, și-a exercitat menirea așa-zis morală și l-a exclus pe Chircu din preoție. Ba mai mult, Arhiepiscopia Tomisului a formulat o plângere penală împotriva preotului militar, dându-l pe mâna Parchetului. Vorbim aici de un procedeu pe care Teodosie l-a aplicat și altor preoți, nu doar lui Chircu.

În cele din urmă, Traian Chircu a primit achitare în privința denunțului penal mincinos al lui Teodosie. De asemenea, recursul pe care l-a formulat împotriva deciziei de caterisire a fost aprobat de Consistoriul Mitropolitan și de patriarhul Daniel. Ca urmare, el a obținut reîncadrarea în funcția de preot militar, dar nu pe raza Arhiepiscopiei Tomisului, ci tocmai la Cluj.

Povestea calomniei

În 2016, în timp ce slujea în cadrul unei capele militare din Mitropolia Clujului, Chircu s-a pomenit pus pe o listă a rușinii de arhiepiscopul de la Constanța, Teodosie. Vorbim de o listă publicată de Arhiepiscopia Tomisului cu preoții caterisiți, instituția bisericească atrăgând atenția că o parte din aceștia ar înșela conștiința religioasă a credincioșilor, oficiind în continuare slujbe religioase. Printre cei acuzați de această faptă se afla și un preot care nu mai putea oficia slujbe decât pe lumea cealaltă, pentru că era decedat. Pe listă figura, desigur, și preotul militar Traian Chircu, deși acesta nu era caterisit și slujea la Cluj, fiind perfect în regulă din punct de vedere legal și canonic. Calomniile lui Teodosie au fost preluate de toată presa, incluzând aici și cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Daunele morale

Revoltat de această nouă mizerie, Traian Chircu a deschis un proces pentru a obține răspunderea civilă delictuală a celor vinovați. Pe 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză și a obligat Arhiepiscopia Tomisului să-i plătească daune morale de 15.000 de lei. Decizia civilă a devenit definitivă (după recursul de la ÎCCJ, care a fost anulat ca netimbat) pe 17 septembrie 2020.

Ulterior acestei date, Chircu a convenit cu preotul Ilie Petre, consilierul juridic și economic al lui Teodosie, să nu demareze proceduri de executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului. Consilierul lui Teodosie, vorbind în numele ierarhului, s-a angajat să achite suma stabilită, în rate. Dar după ce a plătit o primă rată de 3.000 de lei, Teodosie n-a mai trimis niciun ban.  

Deși are deschisă calea executării silite împotriva lui Teodosie, înainte de a recurge la aceasta Traian Chircu a adresat un apel către preoții și credincioșii constănțeni de a-l ajuta pe Teodosie să-și achite obligațiile stabilite de instanță.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea preotului Traian Chircu:

Apel  Umanitar pentru Arhiepiscopia Tomisului

Și eventual pentru cine se crede că o mai reprezită din punct de vedere canonic și juridic

De notorietate națională și de peste 3 decenii fiind  îndreptată prigoana împotriva clerului dobrogean fără metehne, în special excluderea din funcții parohiale și misionare fiind comandată de ierarh prin înscenarea de fraude financiare, nici subsemnatul n-am scăpat de urgia, de mașinațiile murdare ale ierarhului care a distrus și distruge în continuare viețile și familiile multor preoți și credincioși nevinovați.

N-a fost suficient că mi-a înscenat fraude financiare că să-mi poată lua cu japca biserica militară ctitorită în Mangalia, să o transfere în biserică civilă de parohie, sub incidența canonului  30 apostolic, art. 136 din Constituția României, Legii 213/1998 și art. 291 și 297 din legea penală în vigoare, distrugându-mi cu o răutate diabolică viața, cariera și preoția, timp de 12 ani fiind nevoit să suport procese canonice, penale și civile ca să-mi dovedesc nevinovăția, să-mi recuperez identitatea socio-profesională confiscată ilegal, necanonic, abuziv și discriminatoriu:

Cu sentința canonică definitivă și irevocabilă a Patriarhiei Române, nr. 1/31.01. 2013 am fost achitat de o caterisire comandată și semnată de ierarhul batjocoritor al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cu sentința penală definitivă și irevocabilă nr. 79/14.05.2014, am fost de asemeni achitat ca nevinovat și nedreptățit de același ierarh.

Cu decizia definitivă și irevocabilă nr. 9/16.01.2017 a Curții de Apel Constanța am fost repus în toate drepturile clericale, prin  transfer nevoit la cerere și despăgubit pentru nenorocirile cauzate de același ierah.

Disperat că a pierdut absolut  toate procesele cu mine, ierarhul Eparhiei tomitane nu s-a lăsat de scamatorii,  declanșând în luna iunie 2016 o campanie națională de discreditare la adresa mea, cum că tot n-aș mai fi preot al BOR, ci în continuare caterisitul lui. Pentru această abjectă campanie națională cu scopul de a duce în eroare mass-media și opinia publică în general, a fost pedepsit el și Eparhia lui prin obligarea să-mi plătească daune morale de 15.000 lei și 150 lei cheltuieli de judecată, prin decizia Curții de Apel Constanța nr. 210/2018,  rămasă definitivă prin decizia ICCJ nr.1713/2020.

Fiindu-mi mai degrabă silă de răutatea ierarhului de la Tomis, dar și milă de Arhiepiscopia devastată de nelegiuirile lui, deși prin recursul la ICCJ aș fi putut să obțin majorarea daunelor morale menționate, am refuzat să timbrez pentru a rămâne valabilă doar obligația judiciară impusă de Curtea de Apel Constanța, aceea de a fi despăgubit de Arhiepiscopia Tomisului și ierarhul ei cu 15.000 lei daune morale și 150 lei cheltuieli de judecată.

Preotul militar Traian Chircu, sursa foto: Facebook

Pentru a-mi recupera daunele morale stabilite de instanță, fără a mai apela la executare silită împotriva Arhiepiscopiei Tomisului, am propus ierarhului care răspunde de această instituție să-mi  achite datoria judiciară în cauză, scutindu-l de costurile suplimentare specifice unei executări silite. Prin consilierul său, Pr. Ilie Petre însă, ierarhul viclean mi-a aruncat doar o momeală de 3000 lei, mințindu-mă că-mi achită diferența în tranșe săptămânale de câte 5000 lei, foarte probabil amăgindu-se că astfel a scăpat de executare silită și evident mai adăugându-și la palmaresul lui penal încă 2 infracțiuni, nerespectarea  unei decizii judecătorești și abuzul de încredere.

Urmare situației create, nu-mi rămâne decât să apelaz la principiul evanghelic reparatoriu (Mt. XVIII, 15-16) încercând să ajut ierarhul, consilierul lui de minciuni comandate și Arhiepiscopia Tomisului printr-o atenționare frățească, prin mai mulți martori, mai apoi și în definitiv prin deferire publică, lansând un apel umanitar prin care preoții și credincioșii lor susținători să-i ajute  să se achite de o obligație judiciară în contul: RO50BTRLRONCRT0282448401 deschis la Banca Transilvania.

De asemeni, rog ca același ierarh și Arhiepiscopia Tomisului, după ce au fost pedepsiți judiciar și obligați să-mi plătească daune morale, să precizeze prin intermediul mass-mediei și printr-un comunicat de presă, dacă mai susțin în continuare că n-aș mai fi preot canonic  în Biserica Ortodoxă Română, ci tot caterisitul lor.

Să precizeze Arhiepiscopia Tomisului și al ei ierarh dacă-și mobilizează acum susținătorii să participe la apelul umanitar, pentru a se scăpa de executare silită, pe care mă tot abțin să o declanșez, până când  tot după principiul evanghelic din versetul 17 al capitolului I din Evanghelia de la  Matei, mă va îndreptăți să-i socotesc vameși și păgâni pentru sfidarea legii, a justiției statului, ordinii și disciplinei canonice, a forurilor superioare Bisericești, pentru disprețul mizerabil și răutatea afișate împotriva mea.

Numele actualului ierarh al Arhiepiscopiei Tomisului la care am făcut referire l-am și uitat dintr-un consideret cât se poate de legitim: Prin rugăciunea Tatăl nostru ne rugăm să fim izbăviți de CEL RĂU și VICLEAN.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Cernavodă, în recurs. Un tun ”sportiv” de 11 milioane de lei și plimbări prin străinătate

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat recursul promovat de autoritățile locale din Cernavodă (primar și UAT), în dosarul în care acestea contestă un raport devastator al Curții de Conturi din anul 2019. Primarul și Orașul Cernavodă, deopotrivă reclamanți în cauză, au pierdut procesul pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 22 septembrie 2020. La acel moment, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea lor de anulare a Deciziei 33 din 02 octombrie 2019 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța. Între timp, sentința Tribunalului a fost motivată și comunicată părților. Reclamanții au declarat recurs, iar dosarul a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute pe rolul Curții de Apel Constanța, fără a se stabili deocamdată primul termen de judecată. Calea de atac este foarte importantă pentru buzunarele unor persoane responsabile din Primăria Cernavodă. Dacă soluția de fond nu va fi răsturnată în recurs, acestea vor trebui să achite din buzunarele lor deplasările pe care le-au făcut în străinătate, ca delegați ai Orașului Cernavodă. Totodată, Primăria ar fi obligată să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, cauzat prin finanțarea ilegală a unui ONG sportiv din localitate.

Haiducie la câinii fără stăpân

După cum am arătat mai sus, Decizia Curții de Conturi atacată în instanță de primarul și UAT Cernavodă datează din octombrie 2019. Auditul efectuat atunci a scos la iveală abateri, dar și încălcări grave ale legii.

În primul rând, auditorii Curții de Conturi au analizat un contract din anul 2017, încheiat de Primăria Cernavodă cu o firmă din Ovidiu, pentru capturarea câinilor fără stăpân de pe străzile orașului. Totul s-a făcut haiducește: fără înființarea legală a serviciului public de gestionare a animalelor fără stăpân, fără un studiu cu privire la populația canină de pe străzi, dar mai ales fără nicio aprobare din partea Consiliului Local pentru delegarea acestui serviciu public. Firma din Ovidiu a primit prin încredințare directă contractul în valoare de 107.100 de lei cu TVA inclus, oferta ei fiind accesată de pe SICAP, pe baza unui referat întocmit de funcționari.

Un amărât de cort și o instigare la fals

În al doilea rând, auditorii Curții de Conturi au constat abaterea de la lege cu privire la achiziția unui cort de evenimente, în luna mai 2019. În acest caz, funcționarii de la Primăria Cernavodă au realizat că achiziția este ilegală, au anulat-o și au încercat să-și șteargă urmele. Nu vorbim de un cort scump. Însă acesta valora peste 2.500 de lei, motiv pentru care cumpărarea sa trebuia să fie aprobată în lista de achiziții anexă la HCL 74/18.04.2019. De asemenea, potrivit legii, bunul trebuia înregistrat, după achiziție, în inventarul mijloacelor fixe.

Concerte organizate de Primăria Cernavodă în anul 2019. Sursa foto: Facebook

După ce Primăria a cumpărat cortul prin SICAP și l-a primit fizic prin serviciul de curierat, o funcționară a realizat că nu poate înregistra produsul în inventarul mijloacelor fixe, deoarece nu figura în lista de achiziții aprobată de Consiliul Local. Aceasta a trimis un e-mail firmei furnizoare, prin care a solicitat stornarea facturii întocmite la livrarea bunului și înlocuirea acesteia cu două sau trei facturi noi, în care elementele defalcate ale cortului (foaia de cort, cadrul metalic și accesoriile) să fie înscrise ca produse distincte și de sine stătătoare. Societatea furnizoare nu a dat curs instigării la fals, refuzând să intre în această combinație. Ca urmare, Primăria a returnat coletul. Însă funcționarii instituției au ascuns actele de intrare și de retur, pe care nu le-au mai înregistrat deloc în contabilitatea publică.

Faptele descrise mai sus au fost considerate abateri către auditorii Curții de Conturi și au primit termene de remediere în luna mai 2020. Însă, controlul a scos la iveală și două prejudicii, care pot conduce la răspunderea civilă a făptașilor.

Au mutat banii de sport din buget, direct în contul unui ONG

Vorbim în primul rând de plăți ilegale ale Primăriei Cernavodă în valoare de 11.730.774 de lei, efectuate în perioada 2016 – 2019 pentru finanțarea activităților Asociației Axiopolis Sport Cernavodă. Asociația menționată era deținută de persoanele fizice Dumitru Chivu și Daniel Amăriuți și de UAT Oraș Cernavodă. Prezența Primăriei cu o pondere minoritară (de 33,33%) în controlul acestei asociații nu schimba însă calitatea ONG-ului de persoană juridică de drept privat, așa cum se arăta în statutul său aprobat de instanță și cum bine au constatat chiar auditorii Curții de Conturi. Prin urmare, Primăria trebuia să trateze acest ONG în rând cu toți privații: să-i permită accesul la finanțări nerambursabile pe baza regulamentului aprobat și să-i finanțeze doar proiectele sportive selectate în proceduri competitive organizate în baza Legii 350/2005 și a ordinelor ministeriale pe atunci în vigoare. Trei ani la rând, ordonatorul de credite nu a organizat nicio licitație de proiecte sportive, ci a mutat pur și simplu banii din bugetul votat pentru sport în conturile acestei asociații de drept privat. Nefiind vorba de finanțări acordate pentru proiecte anume, asociația privată a cheltuit banii după cum a crezut de cuviință. Fostul baron roșu al județului Constanța, Nicușor Constantinescu, face ani grei de pușcărie pentru o faptă similară. În cazul de la Cernavodă, Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze aceste sume plătite ilegal, până la data de 29 mai 2020, insistând ca demersurile să fie efectuate în termenul legal de prescripție.

S-au plimbat în străinătate pe banii orașului

În sfârșit, Curtea a mai constatat că în perioada 2016 – 2019 au fost efectuate deplasări externe pe banii Primăriei de către funcționari și aleși locali.

Deplasări 2019, sursa: Facebook

Potrivit legii, la întoarcerea din aceste ”misiuni externe”, primarul, viceprimarul și consilierii locali trebuiau să întocmească și să prezinte Consiliului Local rapoarte ale deplasării externe. Numai că, timp de 3 ani, aceștia au uitat să întocmească o banală dare de seamă, în care să justifice că banii comunității au fost cheltuiți pe misiuni externe reale, iar nu pe concedii mascate. Legea mai spune că aleșii care nu depun rapoartele de deplasare în străinătate în termen de 30 de zile de la finalizarea vizitei trebuie să achite întreaga distracție din buzunarele proprii. În acest caz, cheltuiala din buget se consideră prejudiciu. Curtea de Conturi a obligat Primăria să recupereze banii de la primar, viceprimar și consilierii care s-au plimbat pe afară uitând apoi să depună dările de seamă.

Prescripția bate la ușă

Banii plătiți ilegal la ONG-ul sportiv și cei tocați în vizite externe trebuiau recuperați de ordonatorul de credite până pe 29 mai 2020, potrivit Deciziei Curții de Conturi. Primarul localității, Liviu Negoiță, nu s-a apucat să recupereze prejudiciile, preferând să conteste decizia Curții de Conturi în justiție. Până la finalizarea procesului, este posibil ca dreptul de recuperare să se prescrie pentru o parte din sumele plătite ilegal.

Aici puteți citi decizia Curții de Conturi din 2019. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Achiziții publice. Firma unui fost consilier PSD, contract reînnoit cu Administrația Canalelor Navigabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Firma unui fost consilier local PSD-ist a primit un contract, în valoare de aproximativ 86.000 de euro plus TVA, de la CN Administrația Canalelor Navigabile, o companie de stat condusă, chiar și în actualul climat liberal, de un fost PSD-ist. Practic, ACN a prelungit o relație lucrativă care dura de ani de zile. Beneficiarul contractului este asociat în alte firme cu Mirela Matichescu, membru PSD, ex-administrator public al Județului Constanța, dar și cu fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța.

ACN SA a raportat, pe 5 ianuarie 2021, în SICAP, atribuirea unui contract pentru închirierea de autoturisme particulare cu șofer. Procedura de achiziție s-a desfășurat la finele anului trecut, în formă simplificată. Trei firme s-au arătat interesate, depunând oferte pentru prestarea serviciului. În cele din urmă, ACN SA a ales oferta cea mai bună, depusă de vechiul partener contractual, Dorada Transporting SRL Constanța. Potrivit anunțului de atribuire urcat în SICAP, părțile au semnat un contract de presări servicii în 30 decembrie 2020, valabil pentru tot anul 2021, la valoarea de 417.432 de lei plus TVA. Contractul este necesar pentru transportul personalului ACN.

Dorada Tranporting SRL a prestat și anul trecut același serviciu, la valoarea de 500.832.36 de lei plus TVA (vezi AICI). De asemenea, în ianuarie 2018, Dorada Transporting SRL a obținut licențe de traseu Constanța – Agigea (sediul ACN SA) și Constanța Ovidiu (punctul de lucru al ACN), de la Consiliul Județean Constanța, justificând solicitarea pe baza unui contract încheiat cu firma de stat (vezi AICI). Așadar, relația lucrativă durează de câțiva ani.

Dorada Transporting SRL este un nume cunoscut pe piața de transporturi de persoane. Societatea a operat în anii trecuți liniile de microbuze 310 și 312 din municipiul Constanța. Potrivit Confidas.Ro, Dorada Transporting SRL este deținută de Marius Felician Gherasim (cu 95,45% din părțile sociale) și Ionel Gherasim (cu 4,55% din părțile sociale). În 2019, firma celor doi a derulat afaceri în valoare de 1.132.218 lei, cu un profit net de 17.807 lei, la un număr mediu de 12 salariați. Potrivit presei locale constănțene, în anii trecuți printre asociații Dorada Transporting SRL s-a aflat și Traian Moga, fratele fostului senator și ministru PSD, Nicolae Moga.

Marius Felician Gherasim, diagrama afacerilor – Confidas.Ro

Confidas.Ro arată că Marius Felician Gherasim este asociat în 7 societăți comerciale active: Dorada Transporting SRL, Airtours SRL, Geomar Black Sea SRL, Geomar Properties SRL, Radmar Energy SRL, Radramo Power SRL și Sea Sharks SRL. De asemenea, el a mai fost asociat în firma Pinguin Construct SA, alături de Traian Moga (fratele fostului senator PSD Nicolae Moga) și de alte persoane. Societatea din urmă a fost radiată din Registrul Comerțului în anul 2009.

În Airtours SRL, Gherasim deține 50% din părțile sociale, fiind partener cu George Răzvan Micu (25%) și Mirela Matichescu (25%). Firma se ocupă de baruri și alte activități de servire a băuturilor, domeniu în care rulează aproximativ 1,5 – două milioane de lei pe an. Răzvan Micu este cunoscut drept partener de afaceri al fostului ministru PSD-ist al Finanțelor, Orlando Teodorovici. Al treilea asociat al afacerii cu băuturi, Mirela Matichescu, a ocupat funcția de administrator public al Județului Constanța, în mandatul fostului președinte PSD-ist Horia Țuțuianu.

2016, sursa Facebook. O fotografie de partid în care apar Mirela Matichescu (asociata lui Gherasim) și Daniel Georgescu, directorul ACN SA. 

În Sea Sharks SRL, Marius Felician Gherasim deține 25% din părțile sociale. Tot câte 25 de procente din această afacere dețin și Alin Buta, Mihail Viorel Onțeluș și Cosmin Stroe. Ultimul este chiar fiul senatorului Felix Stroe, președintele PSD Constanța. Sea Sharks se ocupă de pescuitul maritim, iar în anul 2019 a raportat Ministerului de Finanțe o cifră de afaceri de 763.066 de lei, cu un profit net de 441.814 lei, la un număr mediu de 2 angajați.

Legăturile de afaceri ale lui Gherasim cu personaje de primă mână din PSD nu sunt deloc întâmplătoare. În mandatul 2008-2012, Marius Felician Gherasim a fost consilier local la Năvodari, fiind ales pe listele PSD. El a făcut parte din echipa fostului primar PSD-ist de la Năvodari, Nicolae Matei.

ACN SA este condusă de Daniel Georgescu din luna iulie 2012, când a fost numit politic în funcție, la recomandarea PSD Constanța, organizație din care făcea parte. Georgescu era consilier local municipal PSD, dar și administrator al unei firme de producție publicitară care derula contracte cu autoritatea locală. Vorbim de o situație de incompatibilitate, care a și fost constatată la vremea ei de ANI.

Contractul actual de management al lui Daniel Georgescu cu ACN a fost încheiat în anul 2019, în urma unui concurs de recrutare organizat în condițiile guvernanței corporative. În declarația de interese depusă pe 15 iunie 2020, acesta a menționat că deține funcția politică de vicepreședinte al organizației PSD Constanța. Însă în luna octombrie 2020, Georgescu și-a anunțat demisia din PSD. El a declarat atunci că nu are de gând să se înscrie în alt partid politic.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: