Connect with us

Exclusiv

Câţi bani varsă Primăria Constanţa într-un cont anonim din Luxemburg

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Primăria Constanţa trebuie să achite încă patru milioane de euro firmei FIN.CO.GE.R.O. SpA Catania, Italia. Decizia a fost luată în justiţie, fiind anunţată public, pe 1 septembrie 2016, de primarul Decebal Făgădău. În 2012, compania italiană a mai câştigat un proces de răsunet împotriva Primăriei Constanţa. Atunci, judecătorii au decis că italienii sunt în drept să încaseze 14.255.558 de euro din bugetul local. În 2013, justiţia a decis să eşaloneze plata acestei sume pe o durată de 15 ani. Însă pretenţiile de natură financiară nu se opresc aici, ca dovadă multitudinea de litigii existente pe rolul instanţelor de judecată. Dar cel mai interesant fapt este acela că banii nu ajung la firma italiană, ci într-un cont anonim din Luxemburg.

Cum au concesionat italienii două taluzuri neconsolidate

Compania italiană (pe care o vom menţiona în continuare „Fincogero”, pentru a uşura expunerea) a venit în Constanţa în anul 1999, cu nişte proiecte spectaculoase de reconfigurare a unor zone urbane. În 2000, italienii au semnat două contracte de concesiune cu Primăria Constanţa, în urma unor licitaţii internaţionale, primele de acest tip organizate la malul mării. În baza acestora, Fincogero dobândea în concesiune terenuri importante, în zonele Faleză Nord şi Faleză-Eminescu. În ambele locaţii, taluzurile concesionate nu erau consolidate. Prin contracte, Primăria se obliga să realizeze urbanizarea primară sau viabilizarea terenurilor, rezervându-şi inclusiv dreptul de a încredinţa aceste lucrări fără o anvergură precis determinată către concesionar. Contractele încheiate pe vremea democratului Gheorghe Mihăieşi i s-au părut împovărătoare lui Radu Mazăre, primarul ales din 2000. În consecinţă, acesta nu a predat terenurile către italieni şi nici nu s-a apucat de „viabilizare”, tergiversând ani de zile rezolvarea problemei.

Infrastructură „pe cheltuiala pârâtului”

În anul 2004, avocata Felicia Ovanesian a câştigat pentru italieni o sentinţă comercială (rămasă irevocabilă pe 23 mai 2006). Conform acesteia, Primăria era obligată să predea terenurile către italieni şi să realizeze căi de acces, lucrări de sistematizare şi utilităţi publice. În caz de neexecutare, instanţa autoriza societatea italiană „să efectueze respectivele lucrări pe cheltuiala pârâtului.”.

2009: Primăria încredinţează lucrările fără licitaţie, dar mai ales fără valoare

lucrari-fincogeroÎn 2009, Consiliul Local Constanţa a adoptat o hotărâre (HCLM 258/23.04.2009) de încredinţare a lucrărilor din Faleză Nord către Fincogero. Fără licitaţie, fără o valoare a lucrărilor stabilită din capul locului! Între timp, proiectul de „viabilizare” a taluzului, din anul 2000, a fost naturalizat de firma Kalinia Proiect SRL, apropiată administraţiei Mazăre şi implicată în „desenarea” unei şosele de coastă între staţiunea Mamaia şi Portul Turistic Tomis. În  aprilie 2010, italienii au deschis şantierul din Faleză Nord, în baza autorizaţiilor primite de la Primărie, demarând lucrări spectaculoase, unice în felul lor, de consolidare a taluzului, de realizare a unui „drum tehnologic” şi a unui heliport.

2010: o diferenţă de 8 milioane de euro

hasotti_ionel_radu_mazare „Deci, la Faleză Nord se lucrează la infrastructură, fără niciun fel de valoare. De ce? Pentru că se pune în pericol ce s-a construit acolo, dacă stau fără infrastructură. E un risc pe care ni l-am asumat.”, declara avocatul Fincogero, Ionel Haşotti, într-o şedinţă de Consiliu Local din 5 octombrie 2010. Celebrul avocat, fratele şi mai celebrului, încă senator, Puiu Haşotti, fusese invitat la şedinţă ca să prezinte punctul de vedere al companiei Fincogero, pe care o reprezenta convenţional, relativ la o diferenţă de 8 milioane de euro ivită între evaluarea proprie a italienilor şi cea furnizată de un evaluator angajat de Primăriei, în speţă firma Blizzard, faţă de lucrările executate parţial.

Haşotti: „nu vă mai referiţi tot timpul la DNA-ul ăsta, că nu conduce el România, da!?!”

Şedinţa în discuţie (vezi aici pasajele relevante din stenogramă) a fost una din cele mai trăznite din istoria administraţiei publice din România. Pe zeci de pagini ale procesului-verbal consemnat la faţa locului se înşiră dialoguri de-a dreptul ciudate. Fostul primar Mazăre, pe care presa îl prezenta drept un personaj exotic, trăda preocupări mult mai intelectuale, neştiute mulţimii. Ca atare, acesta făcea maieutică socratică pentru a smulge răspunsurile aşteptate de la un consilier din partidul său, care simţea nevoia de întrebări ajutătoare pentru a-şi aminti discuţii anterioare. Consilierul liberal Victor Manea, subordonat politic lui Puiu Haşotti, purta discuţii în contradictoriu cu fratele şefului său, invocând că DNA-ul ar putea ancheta situaţia.

„Domnu’ consilier Manea, din respect faţă de lege şi de cetăţenii acestei ţări, nu vă mai referiţi tot timpul la DNA-ul ăsta, că nu conduce el România, da!?!” – i s-a adresta într-un târziu Ionel Haşotti.

În cele din urmă, părţile au convenit să apeleze la justiţie, pentru o expertiză judiciară care să regleze diferenţa de 8 (opt) milioane de euro.

26 ianuarie 2011: O executare silită de 14 milioane de euro

În ciuda celor convenite, după realizarea unei părţi a lucrărilor de infrastructură din Faleză Nord, Fincogero s-a dus direct la executorul judecătoresc, cerând executarea silită a Primăriei. Executorul a comandat o expertiză tehnică extrajudiciară pentru stabilirea valorii, iar apoi a obţinut încuviinţarea instanţei de judecată pentru începerea procedurii împotriva Primăriei. În sfârşit, pe 26 ianuarie 2011, executorul a trimis instituţiei publice o somaţie de plată de 61.236.178,454 lei (valoarea expertizată… tehnic). La această sumă imensă se adăugau cheltuieli de executare silită, imense şi ele, de 764.338,76 lei. Acesta cerea virarea celor două sume în termen de… o zi.

Avocatul Primăriei s-a prins că se impunea o expertiză contabilă, abia la al 14-lea termen de judecată

Primăria a depus contestaţie la executare la Judecătoria Constanţa, iar spinosul dosar a nimerit la judecătoarea Emilia Secure, care venise prin transfer de la Craiova şi avea să se întoarcă în oraşul natal, tot prin transfer, la ceva vreme după acest proces. După două expertize tehnice judiciare, prin care au fost determinate valoarea de piaţă a construcţiilor de infrastructură şi calitatea acestora, la al 14-lea termen de judecată,  avocatul Primăriei a solicitat o expertiză contabilă, luminându-se subit că expresia „pe cheltuiala pârâtului”, menţionată în decizia comercială obţinută de Fincogero în 2004, ar însemna, de fapt, decontarea sumelor avansate efectiv de firma italiană. Însă era prea târziu. Căci, la al 14-lea termen de judecată, Primăria era decăzută din dreptul de a mai propune noi probe. Prin urmare, pe 17 noiembrie 2011, instanţa a obligat Primăria să achite firmei italiene 14.255.558 de euro pentru lucrările parţiale din Faleză Nord.

Recursul, la un complet din care făcea parte şi controversata ex-judecătoare Jianu

Primăria a declarat recurs la Tribunalul Constanţa, cerând casarea soluţiei de fond şi retrimterea dosarului la Judecătorie, în vederea administrării expertizei contabile. Completul de la Tribunal, din care făcea parte şi judecătoarea Corina-Eugenia Jianu (actualmente suspendată din funcţie şi trimisă în judecată, alături de fostul primar Matei din Năvodari, sub acuzaţia că a luat mită pentru a pronunţa hotărâri ilegale) a respins critica referitoare la expertiza contabilă. „Dacă contestatoarea (Primăria Constanţa – n.r.) avea date potrivit cărora creditoarea (Fincogero – n.r.) a efectuat lucrările în litigiu la preţuri sub nivelul celor avute în vedere de expertiza tehnică, trebuia să solicite de la început o expertiză contabilă…”.

Profit de 10 milioane de euro?

În mod curios, Primăria susţinuse, în recurs, că:

„era necesar să se administreze o asemenea probă (a expertizei contabile – n.r.), care ar fi clarificat cuantumul cheltuielilor avansate de intimată (Fincogero – n.r.) în contul Municipalităţii, solicitare care a venit şi pe fondul descoperirii de către ANAF că intimata datorează TVA în cuantum de 2.824.628 EURO, de unde rezultă o diferenţă considerabilă între TVA colectat şi TVA plătit, diferenţă care se concretizează într-un profit de aproximativ 10.000.000 EURO.”.

Desigur, susţinerea avocatului Primăriei trebuie privită ca o simplă… susţinere. Aceasta ar putea fi eronată sau pur şi simplu mincinoasă. La fel de bine ar fi putut fi reală. Dar n-avem de unde să ştim, de vreme ce nu s-a realizat o expertiză contabilă.

Consiliul nu a revocat încredinţarea lucrărilor. Italienii au adâncit prăpastia datoriilor

În 2013, justiţia a decis, totuşi, să uşureze situaţia Primăriei Constanţa, în sensul eşalonării plăţii debitului de peste 14 milioane de euro, pe o durată de 15 ani. Deşi Mazăre a declanşat un scandal public de proporţii, denunţând că oraşul era pe punctul de a fi nenorocit de decizia justiţiei, nu a făcut niciun demers concret pentru denunţarea sau revocarea hotărârii locale de încredinţare a lucrărilor de infrastructură către Fincogero. Iar firma italiană a continuat să execute noi faze ale proiectului naturalizat de Kalinia, adâncind prăpastia datoriilor.

2013: Datoria ajunge la peste 22 de milioane de euro

Pe 22 noiembrie 2013, Fincogero a vândut creanţele sale asupra Primăriei către firma House 3000 Real Estate Investment SRL Constanţa. La momentul tranzacţiei, creanţele erau compuse din:

  • 14.255.558,81 Euro – lucrările executate în Faleză Nord, până la 30.11.2010, care făceau obiectul procesului la care ne-am referit mai sus;
  • 723.451,84 de euro – lucrări executate în Faleză Nord, în perioada 01.12.2010 – 31.12.2012;
  • 426,80 de euro – lucrări executate în Faleză Eminescu până la 31.12.2012
  • 598.625,40 Euro – lucrări în Faleză Nord, executate în perioada 01.01.2013 – 31.10.2013.

În total: 22.188.062 de euro. Această sumă, în mare parte litigioasă, urma să intre, potrivit tranzacţiei, în conturile SC House 3000 Real Estate Investment SRL Constanţa.

Catargiu – Strutinsky – UGIR

La acel moment, societatea menţionată era deţinută Alexandru Stoica, un personaj cvasinecunoscut. În schimb, atributul administrării firmei aparţinea constănţeanului Cezar Catargiu, pe atunci preşedinte al UGIR Constanţa, o structură patronală coordonată anterior de Sorin Strutinsky, asociatul în afaceri private al fostului primar Radu Mazăre. Pe 19 decembrie 2013, Primăria lui Mazăre a virat cesionarului creanţei prima tranşă anuală, de 4.133.000 lei, din debitul de peste 14 milioane de euro.

2014: Un plan de executare a terenurilor oraşului… fără contestaţie

La sfârşitul lunii ianuarie 2014, Radu Mazăre a convocat o şedinţă ordinară a Consiliului Local, programată pentru 2 februarie 2014. Pe ordinea de zi, dată atunci publicităţii, la numărul 43 figura proiectul de aprobare a unei tranzacţii extrajudiciare între Municipiul Constanţa şi firmele Fincogero şi House 3000. În cuprinsul respectivului document, se convenea ca Fincogero să renunţe la concesiunea din Faleză Eminescu şi la o parte din terenul aferent concesiunii din Faleză Nord. În schimb, Primăria se angaja să recunoască o parte din sumele litigioase pretinse de Fincogero şi cesionate ca atare către House 3000. Mai mult, în situaţia în care în bugetul local nu s-ar fi găsit banii necesari achitării debitelor, Primăria îşi exprima acordul ca Fincogero/House 3000 să execute silit terenurile oraşului, luându-şi obligaţia să nu depună contestaţii la executare.

house-3000-fincogero

Dacă nu era presa, prăpădeau proprietăţile oraşului

Subiectul a fost dezbătut de cotidianul Ziua de Constanţa. În faţa scandalului de presă, Radu Mazăre şi-a retras în cele din urmă proiectul de pe ordinea de zi a şedinţei. Aşa, planul a eşuat. Prin urmare, litigiile au continuat la instanţele de judecată. Pe 1 septembrie 2016, aşa cum arătam în deschiderea articolului, Decebal Făgădău anunţa că Primăria a pierdut un nou proces cu Fincogero, având obligaţia să plătească italienilor încă 4 milioane de euro. Făgădău n-a menţionat suma exactă şi nici n-a suflat o vorbă de faptul că banii urmează să fie încasaţi, de fapt, de firma House 3000 Real Estate Investment SRL.

2016: Banii Constanţei se duc în Luxemburg

Între timp, beneficiarul sumelor, SC House 3000 Real Estate Investment SRL, şi-a schimbat proprietarul. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma este deţinută în momentul de faţă de o societate anonimă din Luxemburg, pe numele ei Green Real Estate SA.

house-3000

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: