Actual

Prejudicii de un milion de euro prin infracţiuni informatice! Percheziţii în România şi Italia şi zeci de mandate de aducere

Mar 28, 2018 Maria Ionescu

În această dimineaţă, procurorii  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti au efectuat un număr de 15 percheziţii domiciliare pe raza muncipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vâlcea, Cluj,Bihor, Constanţa, Giurgiu şi Buzău în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de  fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos şi spălare de bani.

În această dimineață, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, cu sprijinul Poliției Italiene, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., efectuează 15 percheziții domiliciare în București și în 12 judete din România, pentru destructurarea unei grupări infracționale organizate, formată din cetățeni români și italieni.

De asemenea, concomitent, în Italia, sunt efectuate 20 percheziţii la adresele membrilor grupării. O echipă de polițiști români participă la activităţile desfăşurate in Italia, iar o echipă de polițiști italieni este implicată în operațiunile realizate în România. În total, acționează 120 de polițiști români, precum și 15 echipaje de jandarmi de la Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

În urma perchezițiilor, până în prezent, au fost ridicate mai multe computere, carduri bancare, documente de transfer bancar, dar și peste 50 de grame de cocaină. Vor fi puse în executare 38 de mandate de aducere emise pe numele membrilor rețelei.

Din cercetări a reieșit că gruparea infracțională era specializată în comiterea unor infracțiuni informatice și de spălare a banilor, respectiv lansarea de atacuri phishing împotriva unor bănci comerciale. În urma activității infracționale, au fost compromise conturile a aproximativ 200 de victime, cetăţeni ai Uniunii Europene, valoarea totală a prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 1.000.000 de euro.

În fapt, în luna aprilie a anului 2016, polițiștii de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Bucureşti au iniţiat Operaţiunea BRUNO, iar la scurt timp după declanşarea investigaţiilor, a fost demarat un schimb de informaţii cu autorităţile din Italia (Poliţia Poştală din Milano), prin intermediul EUROJUST.

Operațiunea a atras suportul EUROPOL, care a facilitat o întâlnire operaţională a poliţiștilor români cu omologii lor italieni, în vederea demarării unei anchete simultane în Italia și coordonării pe viitor a activităţilor speciale.

Având în vedere amploarea și caracterul transfrontalier al activității infracționale, au fost puse bazele unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), în scopul realizării investigaţiei concomitent în ambele state, sub coordonarea procurorilor din România și din Italia.

Astfel, poliţiștii specializați în combaterea criminalității organizate din România și Italia au lucrat împreună o perioadă de 2 ani, pentru a strânge probe și a identifica toți membrii rețelei infracționale.

Aceasta avea o structură piramidală, întreaga activitate fiind condusă de 2 italieni și 2 români, aflați în București și Milano. Aceștia ar fi coordonat mai multe celule, alcătuite din aproximativ 50 de membri, fiecare cu roluri bine determinate.

Totodată, în cadrul activității infracționale, ar fi fost atrase și recrutate alte aproximativ 100 de persoane (money mules), folosite în scopul pierderii urmei banilor obținuți ilegal și a îngreunării tragerii la răspundere a membrilor grupării. Acestea ar fi realizat tranzacții succesive prin conturi bancare și servicii rapide de transfer monetar, pentru ca banii să ajungă în final în posesia liderilor grupării.

Rețeaua infracțională ar fi recrutat mai mulți tineri, cetățeni români, în vederea lansării unor atacuri phishing împotriva clienților a două bănci comerciale din Italia. În fapt, aceștia ar fi obținut, în mod neautorizat, datele de contact ale victimelor și le trimiteau mesaje email, aparent din partea reprezentanților băncilor, prin care le solicitau datele confidențiale, sub pretextul că le sunt necesare pentru  remedierea unor probleme de securitate ale contului bancar.

Totodată, victimele ar fi fost îndrumate să acceseze un link din cuprinsul e-mailului, pentru remediere; acesta reprezenta o adresă de web, care conținea o clonă a paginii de internet a băncii. În urma accesării link-ului, victimele erau redirecționate pe pagina web falsificată, în care introduceau datele de identificare ale cardului bancar precum și datele de acces la contul de online banking. Aceste date erau colectate de membrii grupării, care ulterior controlau sumele de bani din conturi.

Ulterior, sumele de bani erau tranferate în conturile unor intermediari recrutați special pentru această activitate, în Italia (money mules – nivelul 1), apoi erau redirecționate prin servicii de transfer monetar către intermediari din România (money mules – nivelul 2), care la rândul lor le predau recrutatorilor, iar aceștia, în final, liderilor grupării.

Cercetările continuă, pentru stabilirea întregii activități infracționale.

Comments

comments

Maria Ionescu

About The Author

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!