Connect with us

Politica

Președintele Iohannis: 2% din PIB pentru apărare din acest an şi pentru următorii 10 ani, cel puţin

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Featured Image

Preşedintele Iohannis a precizat că România a devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional, menţionând alocarea a 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an, pentru cel puţin 10 ani. Şeful statului a indicat că, din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%, informează Agerpres.ro.

Preşedintele Iohannis a amintit şi de aprobarea de către CSAT a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.

‘România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei. În egală măsură, participăm la măsurile de consolidare a prezenţei aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia’, a arătat el.

Şeful statului a precizat şi că România şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Brigada multinaţională de pe teritoriul său şi că a lansat iniţiativa Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaţilor să-şi antreneze trupele în exerciţii terestre, aeriene şi maritime.

De asemenea, Iohannis a punctat că România are un aport important la operaţiile şi misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan şi la KFOR.

‘În Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari şi al doilea din punctul de vedere al forţelor pentru operaţii speciale. Oferim asistenţă concretă ţărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât şi din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului. Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional’, a spus şeful statului.

El a subliniat că Adunarea Parlamentară a NATO este un for unic prin rolul său în consolidarea relaţiei transatlantice şi în promovarea valorilor şi a principiilor care asigură fundamentul Alianţei. De asemenea, el a salutat prezenţa în România a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, arătând că participarea acestuia reconfirmă legătura strânsă dintre Adunarea Parlamentară NATO, care a fost mereu un partener valoros de dialog, şi structurile de decizie aliate, în contextul actual internaţional de securitate.

‘Actuala sesiune se desfăşoară într-un moment important pentru Alianţă, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase şi diverse este în plină desfăşurare’, a spus Iohannis, precizând că, după agresiunea împotriva Ucrainei din 2014 şi ca urmare a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare.

El a indicat că NATO a luat măsuri substanţiale de consolidare a posturii sale de apărare şi descurajare, precum şi de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele sale.

‘În condiţiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 şi în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianţei, precum şi de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce priveşte provocările din vecinătatea sudică. Procesul de implementare a acestor decizii continuă, iar parlamentelor naţionale le revine un rol structural în respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărării’, a arătat Iohannis.

 

Iohannis: Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, în special la Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că prezenţa înaintată de pe Flancul estic al NATO trebuie întărită.

‘Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului şi cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă’, a spus şeful statului, în discursul susţinut la Adunarea Parlamentară a NATO, care se desfăşoară la Bucureşti.

Şeful statului a afirmat că Summitul NATO din 2018 va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa, context în care a prezentat perspectiva României în acest scop.

‘Pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianţa pentru menţinerea păcii şi securităţii, precum şi pentru a-şi dezvolta capacitatea de apărare. Şi, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană’, a arătat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o ‘dimensiune esenţială a securităţii noastre comune’.

‘În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat’, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a precizat că întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu preşedintele SUA, Donald Trump, au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă.

‘Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare’, a subliniat Iohannis.

El a punctat că parteneriatele dintre membrii Alianţei trebuie să fie ‘mai tari ca oricând’. ‘Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia’, a precizat Iohannis.

Preşedintele a indicat că, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

Klaus Iohannis a subliniat că este necesară şi consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care consideră NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism.

‘România va continua să susţină activ acest efort’, a adăugat şeful statului.

El a declarat că şi întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană reprezintă o prioritate, context în care a salutat eforturile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în această direcţie, asigurându-l de sprijinul deplin al României.

‘Chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung’, a conchis Klaus Iohannis.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/iohannis-2prc-din-pib-pentru-aparare-din-acest-an-si-pentru-cel-putin-10-ani_144480.html#ixzz4v0ORF2rU

Comments

comments

Politica

Iohannis îi explică premierului de ce a respins numirea în funcții a lui Vasilescu și Drăghici

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Președintele României, Klaus Iohannis, i-a trimis, azi, o scrisoare prim-ministrului Vasilica-Viorica Dăncilă, referitoare la propunerile de numire în funcțiile de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administrației publice și de ministru al transporturilor:

Stimată doamnă Prim – ministru,

Urmare adresei dumneavoastră nr. 5/105/10.01.2019, prin care ați reiterat propunerea de numire în funcția de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a doamnei Lia-Olguța Vasilescu, respectiv de numire în funcția de ministru al transporturilor a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici, asumându-vă îndeplinirea tuturor condițiilor de legalitate de către persoanele propuse,

Văzând incidența dispozițiilor art. 85 alin. (2) și ale art. 105 din Constituție, precum și a celor ale art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, potrivit cărora pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, și ținând seama și de jurisprudența Curții Constituționale,

Luând în considerare că legea prevede un regim juridic diferit pentru  membrii Parlamentului și pentru membrii Guvernului atât în ceea ce privește incompatibilitățile, cât și în ceea ce privește condițiile de exercitare a celor două funcții de demnitate publică, numai persoana în cauză putând să declare pe propria răspundere că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege,

Reținând că nici Constituția și nici legea nu stabilesc un regim derogatoriu pentru accederea în funcția de membru al Guvernului cu privire la dovada îndeplinirii condiției prevăzute de Legea nr. 90/2001, respectiv aceea de a nu fi suferit condamnări penale, și având în vedere dispozițiile  art. 2 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, potrivit cărora „în cazierul judiciar se ține evidența persoanelor fizice și a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ conform Codului penal, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale”, certificatul de cazier judiciar fiind singurul document care atestă situația judiciară a unei persoane,

Constatând că documentația care însoțește propunerea (respectiv copia cărții de identitate și curriculum vitae actualizat) este incompletă, astfel  încât nu se poate verifica îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de art. 105 din Constituție și de art. 2 din Legea nr. 90/2001 pentru numirea în funcția de membru al Guvernului,

Vă aduc la cunoștință că, în continuare, propunerile de numire în funcția de membru al Guvernului nu fac dovada îndeplinirii tuturor condițiilor de legalitate, astfel încât să li se poată da curs.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Președintele Iohannis cere Guvernului analiză și soluții pentru recursul compensatoriu

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat miercuri Guvernului să facă, în timp scurt, o analiză profundă privind problema recursului compensatoriu şi să vină cu soluţii, subliniind că se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament pentru a se corecta legislaţia.

“Solicit Guvernului României să facă, în timp scurt, o analiză profundă şi să vină cu soluţii. Repet: solicit Guvernului o analiză profundă şi prezentarea de soluţii. Aceste soluţii trebuie să vină de la Guvern, de la Ministerul de Justiţie. Se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislaţia. Singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină şi să caute vinovaţi în loc să caute soluţii”, a afirmat Iohannis citat de agerpres.ro.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Hârșova. Primarul reacționează la acuzațiile consilierului Dia de la PNL – drept la replică

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Featured Image

Primarul orașului Hârșova, Viorel Ionescu, a transmis redacției “Ordinea.Ro” un drept la replică față de articolul Primarul din Hârșova, pus la zid de un consilier liberal: Refuză înființarea și dotare cabinetelor școlare”

Iată punctul de vedere transmis redacției:

“Încep prin a face o mențiune absolut necesară, pentru ca toți cetățenii să înțeleagă faptul că preocuparea domnului consilier Dia Ionel pentru înființarea cabinetelor medicale în unitățile de învățământ a făcut obiectul unui act normativ, încă din anul 2011, iar adoptarea unei HCL cu același obiect nu s-ar mai fi impus. Deși toți consilierii locali, inclusiv consilierii ALDE, au aprobat, prin HCL nr. 75/28.07.2016, înființarea unor cabinete medicale școlare, trebuie specificat faptul că, această hotărâre de consiliu local nu are putere legislativă superioară unui ordin de ministru, ce reglementează aceeași situație încă din anul 2011, de când există cadrul legal ce stabilește responsabilitățile tuturor instituțiilor implicate în acest proces, ocazie cu care îi recomand domnului consilier Dia Ionel, să lectureze Metodologia aprobată prin Ordinul comun nr. 5298/1668/2011 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și al Ministerului Sănătății. Acest ordin de ministru se aplică cu prioritate, lucru pe care domnul Dia Ionel, jurist fiind, sigur îl cunoaște.

Concret, pentru informarea domnului consilier Dia Ionel, potrivit Anexei 1:

  • VI, lit. b la Metodologie, directorul unității de învățământ este cel care ”semnalează nevoile de amenajare şi dotare a cabinetelor medicale administraţiei publice locale”.
  • XI, lit. b la Metodologie, inspectoratul școlar județean este cel care ”semnalează nevoile de amenajare şi dotare administraţiei publice locale”.
  • XII, lit. b și c la Metodologie, administrația publică locală asigură resursele financiare pentru dotarea cabinetelor și personalul medical necesar, ca urmare a semnalărilor transmise de unitatea școlară sau inspectoratul școlar județean. De menționat faptul că, potrivit Art. 3 alin. 3 din OUG nr. 162/2008, sumele necesare pentru asistența medicală sunt asigurate în baza unui contract încheiat cu direcția de sănătate publică și nu de la bugetul local.

Pe de altă parte, preocuparea primarului Viorel Ionescu pentru înființarea acestor cabinete medicale ar fi trebuit să fie cunoscută de consilierul local, domnul Dia Ionel, întrucât primarul Viorel Ionescu a accesat două programe de finanțare prin PNDL, prin care, în cadrul Liceului Teoretic ,,Ioan Cotovu”, au fost construite, deja, încă două clase și un cabinet medical, ce urmează a fi date în folosință, aspecte făcute publice pe pagina de facebook a Primăriei Orașului Hârșova și a mea, personală.

De asemenea, în cadrul aceluiași program de finanțare, se va realiza mansardarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din Hârșova, execuție ce urmează a se demara în cursul acestui an, înființându-se și un cabinet medical.

Așadar, este evident că m-am preocupat de înființarea unor noi astfel de cabinete medicale, iar pentru spațiile deja existente, nu a existat un refuz de finanțare a dotărilor cabinetelor, acestea nefiind încă semnalate administrației publice locale de personalul ce avea astfel de atribuții, conform actului normativ arătat mai sus.

Dl. Consilier Dia Ionel își arată preocuparea, într-adevăr, însă numai pe hârtie și fără o informare corespunzătoare. Putem scrie orice, dar trebuie să o facem cu responsabilitate.

Apreciez, totuși, interesul domnului consilier județean Bola Bogdan, care și-a arătat sprijinul pentru a ajuta în implementarea acestui proiect, pe lângă Inspectoratul Școlar Județean și de ce nu, poate și în obținerea de fonduri suplimentare, necesare punerii în aplicare a acestui proiect, de la Consiliul Județean. Suntem deschiși unei colaborări cu consilierul județen, în acest sens, dacă se dorește o comunicare directă și pragmatică, nu doar un schimb de articole de presă.

Nu am contestat necesitatea unor astfel de cabinete medicale în unitățile de învățământ, nu am refuzat înființarea lor, de aceea am demarat și realizat, parțial, proiecte prin care, cu ajutorul unor programe de  finanțare să realizăm aceste obiective de investiție, dar, este curios, totuși, cum a constatat domnul Dia Ionel că nu există astfel de cabinete medicale abia în anul 2016 și 2018, deși ordinul ministrului sănătății este din anul 2011, iar Dia Ionel a fost consilier și perioada 2012-2016, dar înțeleg că nu l-a interesat la fel de mult ca acum sănătatea copiilor din unitățile de învățământ.

Faptul că și Dia Ionel are pretenția de a se realiza toate nevoile cetățenilor orașului Hârșova într-un interval de numai doi ani de zile, deși alții au avut la dispoziție câte două mandate și nu au făcut aceste lucruri, denotă un alt scop, un interes electoral, propagandistic, pe care îl observ din ce în ce mai acut în rândul potențialilor candidați ce se anunță la funcția de primar, din care face parte și el, dar încă nu cred că are curajul să o spună, atâta timp cât se pare că nu corespunde criteriilor stabilite de Chiriță Ionel și partidul pe care încă îl reprezintă”.

Care au fost acuzațiile consilierului Ionel Dia, citiți într-un articol “Ordinea.ro”:

Primarul din Hârșova, pus la zid de un consilier liberal: “Refuză înființarea și dotarea cabinetelor școlare”

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: