Connect with us

Politica

Președintele Iohannis: 2% din PIB pentru apărare din acest an şi pentru următorii 10 ani, cel puţin

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Preşedintele Iohannis a precizat că România a devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional, menţionând alocarea a 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an, pentru cel puţin 10 ani. Şeful statului a indicat că, din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%, informează Agerpres.ro.

Preşedintele Iohannis a amintit şi de aprobarea de către CSAT a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.

‘România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei. În egală măsură, participăm la măsurile de consolidare a prezenţei aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia’, a arătat el.

Şeful statului a precizat şi că România şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Brigada multinaţională de pe teritoriul său şi că a lansat iniţiativa Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaţilor să-şi antreneze trupele în exerciţii terestre, aeriene şi maritime.

De asemenea, Iohannis a punctat că România are un aport important la operaţiile şi misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan şi la KFOR.

‘În Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari şi al doilea din punctul de vedere al forţelor pentru operaţii speciale. Oferim asistenţă concretă ţărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât şi din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului. Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional’, a spus şeful statului.

El a subliniat că Adunarea Parlamentară a NATO este un for unic prin rolul său în consolidarea relaţiei transatlantice şi în promovarea valorilor şi a principiilor care asigură fundamentul Alianţei. De asemenea, el a salutat prezenţa în România a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, arătând că participarea acestuia reconfirmă legătura strânsă dintre Adunarea Parlamentară NATO, care a fost mereu un partener valoros de dialog, şi structurile de decizie aliate, în contextul actual internaţional de securitate.

‘Actuala sesiune se desfăşoară într-un moment important pentru Alianţă, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase şi diverse este în plină desfăşurare’, a spus Iohannis, precizând că, după agresiunea împotriva Ucrainei din 2014 şi ca urmare a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare.

El a indicat că NATO a luat măsuri substanţiale de consolidare a posturii sale de apărare şi descurajare, precum şi de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele sale.

‘În condiţiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 şi în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianţei, precum şi de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce priveşte provocările din vecinătatea sudică. Procesul de implementare a acestor decizii continuă, iar parlamentelor naţionale le revine un rol structural în respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărării’, a arătat Iohannis.

 

Iohannis: Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, în special la Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că prezenţa înaintată de pe Flancul estic al NATO trebuie întărită.

‘Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului şi cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă’, a spus şeful statului, în discursul susţinut la Adunarea Parlamentară a NATO, care se desfăşoară la Bucureşti.

Şeful statului a afirmat că Summitul NATO din 2018 va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa, context în care a prezentat perspectiva României în acest scop.

‘Pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianţa pentru menţinerea păcii şi securităţii, precum şi pentru a-şi dezvolta capacitatea de apărare. Şi, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană’, a arătat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o ‘dimensiune esenţială a securităţii noastre comune’.

‘În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat’, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a precizat că întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu preşedintele SUA, Donald Trump, au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă.

‘Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare’, a subliniat Iohannis.

El a punctat că parteneriatele dintre membrii Alianţei trebuie să fie ‘mai tari ca oricând’. ‘Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia’, a precizat Iohannis.

Preşedintele a indicat că, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

Klaus Iohannis a subliniat că este necesară şi consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care consideră NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism.

‘România va continua să susţină activ acest efort’, a adăugat şeful statului.

El a declarat că şi întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană reprezintă o prioritate, context în care a salutat eforturile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în această direcţie, asigurându-l de sprijinul deplin al României.

‘Chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung’, a conchis Klaus Iohannis.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/iohannis-2prc-din-pib-pentru-aparare-din-acest-an-si-pentru-cel-putin-10-ani_144480.html#ixzz4v0ORF2rU

Comments

comments

Politica

Traian Băsescu: Dacă ţineţi la România, schimbaţi guvernul!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul preşedinte Traian Băsescu susține că imaginea României în Europa şi încrederea în ţara noastră sunt “extrem de deteriorate” şi chiar dacă PSD, ALDE şi Guvernul Dăncilă ar decide să îşi “schimbe fundamental atitudinea, procesul de recredibilizare ar lua un timp îndelungat”, proces pe care România nu îl are la dispoziţie la acest moment.

“Dacă ţineţi la România, schimbaţi guvernul! La Bruxelles şi în toate cancelariile europene importante, atmosfera despre România, imaginea ţării şi încrederea în România sunt extrem de deteriorate. Chiar dacă PSD, ALDE şi Guvernul Dăncilă ar lua decizia să-şi schimbe fundamental atitudinea, procesul de recredibilizare ar lua un timp îndelungat iar ţara nu mai are acest timp la dispoziţie. Înţelegeţi că ţara a deraiat datorită guvernării”, scrie Traian Băsescu pe Facebook, miercuri seară.

El susţine că soluţia politică este schimbarea imediată a guvernului, “fie el condus tot de PSD, dar cu miniştri noi, buni cunoscători ai problematicii europene. Totodată, fostul președinte al României scrie că, în guvern ar trebui să fie cei mai buni oameni din politica românească, iar guvernul ar trebui să fie liber de orice influenţă din partea lui Dragnea şi a lui Vâlcov.

“Instalarea unui nou guvern la Bucureşti ar relansa speranţa partenerilor că România va reveni pe traictoria normală. Ştiu bine care este abordarea europenilor şi înţeleg perfect că aceasta este soluţia. Vă asigur că un nou guvern poate discuta cu Comisia Europeană şi soluţiile de succes pentru preşedinţia rotativă a UE, dar şi observaţiile din raportul MCV, în timp ce Guvernul Dăncilă nu mai poate discuta nimic cu nimeni în Europa. Dacă ţineţi la România, schimbaţi guvernul!”, mai scrie fostul şef al statului pe cunoscuta rețea de socializare.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

(video) Deputatul Florin Iordache (PSD), gesturi obscene în Parlament

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul PSD Florin Iordache, președintele Comisiei speciale pentru legile justiției și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a făcut un gest obscen către opoziției chiar în plenul forului legislativ, notează Digi24.ro

S-a întâmplat după un discurs în plen, în care i-a atacat pe parlamentarii USR și PNL pentru criticile pe care le-au adus la modificările legilor justiției.

Opoziția l-a aplaudat ironic după acest gest.

Florin Iordache a reacționat dur, marți, după publicarea raportului MCV pentru România.

„Implementarea solicitărilor absurde ale Comisiei Europene din MCV ar bloca întreaga justiție din România”, este titlul comunicatului semnat de Florin Iordache, transmis marți.

„Am început parcurgerea raportului MCV pe anul 2018, prin care niste “experți” necunoscuți dau indicații României cu privire la aplicarea unor legi DEJA în vigoare, iar absurdul uneia dintre recomandări iese cu totul în evidență.

Astfel, Comisia Europeană solicită Parlamentului, prin raportul MCV, nici mai mult nici mai puțin decât “oprirea imediată a implementării legilor justiției realizate de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, precum și a ordonanțelor de urgență emise de Guvern, stoparea implementării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală”, spunea Florin Iordache citat de jurnaliștii de la Digi24.ro.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Inițiatorul legii pentru instituirea Zilei Dobrogei, lăsat pe dinafară. Gigi Chiru: ”Nu m-a invitat nimeni la niciun eveniment”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu 140 de ani, România traversa una din cele mai zbuciumate pagini din istoria sa. La sfârșitul Războiului de Independență, tânărul stat român, abia înființat oficial la 1859, se găsea în situația de a ceda Rusiei trei județe din sudul Basarabiei. Ca o compensare, marile puteri au acordat României dreptul de anexare a Dobrogei – o provincie cu aspect oriental, extrem de săracă, populată de musulmani (turci și tătari), români și bulgari. Pe 14 noiembrie 1878, la Brăila, Carol I – ”prin grația lui Dumnezeu și voința națională Domn al Românilor”, a citit Proclamația către dobrogeni, actul prin care Dobrogea a devenit parte componentă a statului român.

”Locuitorilor Dobrogei, Marile puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit țara voastră cu România. Noi nu intrăm în hotarele voastre, trase de Europa, ca cuceritori: dară, o știți și voi, mult sânge românesc s-a vărsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunării. Locuitorilor de orice naționalitate și religiune, Dobrogea vechea posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân și a lui Ștefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat, unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Costituții pe care ne-o râvnesc multe națiuni străine. (…) Noi luăm astăzi în stăpânire provincia Dobrogea, care devine și este țară română, și, trimițându-vă domneasca noastră salutare, vă urăm ca această zi să devină pentru această nouă parte a României începutul unui viitor de pace…”.

În aceeași zi de 14 noiembrie 1878, armata și administrația română debarcau pe pământul Dobrogei, la Gheget – Smârdanul Nou.

O inițiativă a lui Gigi Chiru

Abia după 137 de ani, ziua de 14 noiembrie a devenit în mod oficial Ziua Dobrogei. Vorbim aici de o lege inițiată de fostul senator Christian Gigi Chiru și susținută de toți parlamentarii dobrogeni, indiferent de culoarea lor politică.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la data de 9 septembrie 2015, de Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.

De fiecare dată când în discuție a intervenit acest subiect, fostul parlamentar constănțean a vorbit cu bucurie despre proiectul său, despre Dobrogea și Ziua Dobrogei. Gigi Chiru a spus de nenumărate ori că este important să amintim cine suntem, ceea ce ne caracterizează și care sunt reperele noastre istorice.

Astăzi, de Ziua Dobrogei, fostul senator Gigi Christian Chiru a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj pe care îl prezentăm și noi:

Buna dimineața, Dobrogea!
 Bună dimineața, dobrogeni!

Astăzi este despre noi, despre mândria de a fi dobrogean. 
Sunt fericit să mă găsesc acasă, la Eforie, bucuros că m-am născut și trăiesc într-un ținut minunat, cu oameni buni, harnici, cu tineri frumoși și deștepți, un loc binecuvântat de Dumnezeu. Anul acesta, la 140 de ani de la marele eveniment, se împlinesc 4 aniversări de când 14 noiembrie a devenit oficial “Ziua Dobrogei” motiv pentru care le mulțumesc, încă o dată, celor care m-au susținut în acest demers. 
Cu bucurie, vă urez La mulți ani dobrogeni, la mulți ani Dobrogea!

“Sărbătoresc în familie, nu am a reproșa nimic”

Ceea ce este cu adevărat trist vine abia acum. Pe inițiatorul proiectului, pe cel care a făcut ca această zi să fie sărbătorită în mod oficial, pe Gigi Christian Chiru, nu l-a invitat nimeni la niciun eveniment organizat în această zi.

Fostul parlamentar a declarat pentru “Ordinea.ro” că nu are a reproșa nimic și că ziua și-o va petrece cu familia și prietenii apropiați.

“Nu m-a invitat nimeni la niciun eveniment organizat astăzi, însă nu am a reproșa nimănui nimic. Probabil au fost ocupați cu organizarea evenimentelor și nu a fost ceva cu rea intenție. Oricum, mi-am organizat singur diverse activități astăzi. Îmi voi petrece ziua cu familia și prietenii, seara voi avea o cină în familie. Toate la Eforie”, a spus Gigi Chiru pentru ziarul nostru.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: