Connect with us

Exclusiv

Primăria Agigea a pustiit din pix două sate înființate prin lege. Locuitorii au fost mutați fictiv în satele vecine

Published

on

Până de curând, Primăria Agigea a ignorat cu desăvârșire existența satelor Sanatoriul Agigea și Stațiunea Zoologică Marină, în ciuda faptului că acestea sunt atestate ca atare în legea privind organizarea administrativ-teritorială a României. Cele două sate există încă din perioada comunistă. În satul Sanatoriul Agigea locuiau 368 de persoane, potrivit recensământului din 2002. Ambele localități sunt populate semnificativ și la momentul de față. Însă serviciul public de evidență a persoanelor aflat în subordinea primarului Cristian Maricel Cîrjaliu a pustiit cele două sate din pix. Locuitorii de aici au primit acte de identitate în care se menționează, neconform legii și adevărului, că ar avea domiciliul fie în satul Agigea, fie în satul Lazu. Consecința juridică a fost aceea că locuitorii au fost privați de dreptul legal de a fi reprezentați în Consiliul Local prin delegați sătești. Lipsite de aceste voci, satele în discuție nu au beneficiat de alocările bugetare cuvenite, fiind păstrate în condiții demne de Evul Mediu. Primarului i-a convenit situația, întrucât a scăpat de vocile nemulțumite ale celor de la Sanatoriu și Stațiune, iar banii cuveniți celor două așezări i-a folosit în alte scopuri.

Culmea ipocriziei, localitățile ignorate au fost evocate în spațiul public, în urmă cu două săptămâni, chiar de către cel care le-a transformat în fantome. Prezent la o emisiune a unui post de radio, primarul din Agigea a declarat că referendumul pentru demiterea sa nu se poate desfășura, deoarece inițiatorii acestei proceduri democratice nu ar fi strâns semnături din satele Sanatoriu și Stațiune. Încântat de găselnița lui, primarul s-a oferit să probeze că cele două localități ar avea cetățeni cu domiciliul stabil înscris ca atare în actele de identitate. El a fluturat o carte de identitate a unui cetățean, strălucind a nou-nouță, fără să lămurească în baza cărui drept uza de actul personal, cu date care nu pot fi divulgate, întrucât sunt protejate de lege.

În realitatea, până ca Maricel să emită în mod interesat acest act de identitate, niciun document de acest fel nu a consemnat existența vreunui domiciliu în satele Sanatoriu și Stațiune. Dovada plenară se găsește în registrul electoral, utilizat oficial la ultimele alegeri locale și generale. Documentul emis de autorități conține toate persoanele cu drept de vot din comuna Agigea, care erau atunci în număr de 7.128. Toate persoanele înscrise în registru figurează cu nume, prenume, data nașterii și adresa de domiciliu, în conformitate cu actele de stare civilă. Nimeni, dar absolut nimeni, dintre cei 7.128 de votanți din Agigea, nu avea domiciliul în satele Sanatoriu și Stațiune.

Extras din Registrul Electoral cu votanții din comuna Agigea. Documentul are 238 depagini. Toți votanții sunt înregistrați în satele Agigea și Lazu. Nimeni din cei care aveau peste 18 ani în septembrie 2020 nu avea domiciliul în satele înființate prin lege. Am evidențiat situația unor soți, care au domiciliile înregistrate de Primărie în sate diferite, deși trăiesc în aceeași casă.

Gabriel Ciobanu, cel care a condus inițiativa privind organizarea referendumului de demitere a primarului din Agigea, spune că listele pentru susținerea inițiativei au fost semnate de suficiente persoane care locuiesc efectiv în satele Sanatoriu și Stațiune. Însă, în liste, au fost consemnate domiciliile semnatarilor conform actelor de stare civilă emise de serviciul Primăriei. Singura problemă este a primarului, care s-a și dat de gol făcând pe deșteptul. El este cel care a gestionat emiterea unor acte de identitate care atestă date neconforme realității și legii. Tot Gabriel Ciobanu spune că în satul Sanatoriu există familii care locuiesc în aceeași casă, însă un membru are în cartea de identitate domiciliul trecut în satul Agigea, iar alt membru are domiciliul trecut în satul Lazu. Deși au domiciliul comun și dorm în același pat, aceștia nici măcar nu sunt consăteni potrivit actelor halucinante emise de Primăria lui Maricel. Documentele creează o ficțiune care falsifică în mod grosolan realitatea, întrucât aceeași locuință figurează concomitent atât în satul Lazu, cât și în satul Agigea, ceea ce este absurd și imposibil de admis în înscrisurile oficiale. Colac peste pupăză, actele de identitate coroborate între ele creează impresia că satele Sanatoriu și Stațiune ar fi cu totul pustii, nelocuite de nimeni.

Cum stau lucrurile în realitate puteți vedea în clipul de mai jos, realizat în vara anului 2020:

În opinia autorului acestui articol, încercarea primarului din Agigea de a se agăța de o situația ilegală, creată chiar de el, pentru a împiedica referendumul prin care ar putea fi alungat cu șuturi în fund, ni se pare un semn de disperare.  Flecăreala lui fără niciun fundament nu poate schimba nimic. Ba chiar ar putea să-i înrăutățească situația.

Faptele descrise în articolul de față necesită o cercetare o organelor în drept, deoarece consemnarea unor date nereale și neconforme legii în actele de identitate reprezintă, sub aspect obiectiv, un fals intelectual.

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.